127 matches
-
de august). Noul peisaj simbolist se regăsește cu totul în pagina de mai sus: evocarea "Eladei de odinioară" este înșelătoare, pentru că o panică inexplicabilă domină tabloul. Numeroasele verbe din text se află în centrul unor personificări ce sugerează frămîntarea și contorsiunea. Dacă peisajele din poezii păreau uneori picturi de Monet, în pagina de mai sus copacii răsuciți descind direct din tablourile contemporanului său Van Gogh. Verbele utilizate, toate la prezent, scot peisajul din fluxul temporal oferindu-i o imobilitate plastică. Cu
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
de august). Noul peisaj simbolist se regăsește cu totul în pagina de mai sus: evocarea "Eladei de odinioară" este înșelătoare, pentru că o panică inexplicabilă domină tabloul. Numeroasele verbe din text se află în centrul unor personificări ce sugerează frămîntarea și contorsiunea. Dacă peisajele din poezii păreau uneori picturi de Monet, în pagina de mai sus copacii răsuciți descind direct din tablourile contemporanului său Van Gogh. Verbele utilizate, toate la prezent, scot peisajul din fluxul temporal oferindu-i o imobilitate plastică. Cu
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
întâlniri, à la Lautréamont, între concizie și risipă. Una o atinge în litera, cealaltă în spiritul ei. N-aș risca să spun că Urmuz face, în După furtună, un exercițiu de concreștere a vârstelor limbii și literaturii. Departe de el contorsiunile din Ulise (apărut, de altfel, în 1922...). Însă o anumită mezalianță de eroism cu găinărie se poate găsi în această poveste, la urma urmei, de întemeiere. Un erou fără nume ajunge, după un extaz romantic în fața nopții și-a potopului
Mica Odisee by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6245_a_7570]
-
Marina Constantinescu Zi si noapte simt contorsiunile vremurilor mele. Simt energia cum îsi schimbă semnul. Si eu nu pot să fac nimic. Neliniștea interioară sporeste, ca si numărul întrebărilor fără răspuns. Lumea din apropierea mea se bagă, scîrbită, în carapace. Disprețul atinge cote de calamitate. Nu mai contează
Maestrul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6067_a_7392]
-
reușită piesă a volumului mi se pare chiar Contorsionista. Laura Vlad a trăit toată viața la circ și când se face mare devine contorsionistă. Adolescenta Laura are aspirația perfecțiunii, laitmotivul ei fiind: „trebuie să îmbin meritul tehnic cu meritul artistic”. Contorsiunea perfectă îi iese însă nu în fața publicului, ci fiind singură rulotă, goală, căci costumul o ținea la cusături: „Așezată pe burtă, își arcui spatele, își aduse picioarele în față, pe podea, prinzându- și gleznele în palme, și își răsturnă capul
Literatura, suficientă sieși? by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4852_a_6177]
-
reușește să investigheze ecuația umană a unor personalități care se desprind din contextul secolului pentru a reverbera emoțional și tragic, nu altfel decât procedează Tarkovsky în Călăuza (1979) cu romanul fraților Strugațki. Nebunia are lumina ei întunecată, fervori și viscerale contorsiuni convulsionează trupul uscat al monarhului, chipul lui lipit de ziduri are trăsăturile scofâlcite ale unui monah vizitat de diavol în chilia lui, căutând să-l înfrunte cu rugăciunea în timp ce limba i se împleticește în alte vorbe decât cele ale Scripturii
Țarul și țara by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6395_a_7720]
-
de ore. Finley este autorul unui singur film, un fel de documentar: a asamblat cadre din anii '50 extrase din teletoane și din alte performanțe timpurii ale lui Jerry Lewis, scoțând din ele toate celelalte personaje. Neîntreruptul șir de grimase, contorsiuni și alte giumbușlucuri dura 57 de minute, timp în care se auzeau unele dintre zgomotele produse de comic, alternativ cu fragmente de muzică modernă. Acest fond sonor aducea „un element de dramă austeră, plasându-l pe Jerry în afara clipei, într-
Ca în Psycho au ralenti by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6443_a_7768]
-
față de o multiplicitate necesară! Sau, dacă adoptăm obișnuințe ale verbului, actuale, îndemnul străvechi al mileniilor, acest refuz anticipat al discriminărilor de culoare, s-ar citi ca un multiculturalism avant la lettre. În adaosurile grafice la structuri care le acceptă, în contorsiunile lor cîteodată aluzive, Bogdan Lascăr nu se revendică de la vreun crez de politică manifestă. Ecou la ritmul și rima evenimentelor, ele sunt întrucîtva, întro țară din Est, încercată de totalitarism, unde ne-au dat apoi tîrcoale iluzii numeroase, crescînd dintr-
În simbolismul corpului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5666_a_6991]
-
din comun, din media pasabilă. Bardul stigmatizat trăiește altfel decît insul curent, simțind nevoia de a lua totul de la capăt, de a-și asuma poverile absolute ale unei conștiințe relative: „Preocupat să înțeleg cărările filosoficești ale trupului / și delicatele sale contorsiuni, / nu te poți scufunda de două ori în apele / aceleiași femei”. Contorsionat el însuși de eforturile fatalei inadaptări, se percepe drept „un ghem poate o pungă de plastic umflată, / gata să crape / de atîta filosofie și ură îndelung frecventate”. Adnotînd
Din stirpea damnaților by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5798_a_7123]
-
un scenariu semnat de Petre Sălcudeanu, autorul de romane polițiste, este construit în aceeași formulă exploratorie a periferiilor, de data aceasta cele carcerale. O întreagă umanitate delincvescentă se perindă prin fața camerei, iar regizorul are instinctul felinian al urâțeniei expresive, al contorsiunilor sufletești care gravează, precum aqua forte-le, un relief specific. Și aceste bolgii sunt frământate de spectrul delațiunii, al demonului politic, iar aparenta cale de evadare este iluzorie, o altă capcană pentru cel naiv. Ultimul film al lui Blaier este
Memento Andrei Blaier by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5063_a_6388]
-
șoaptă înfiorată (Roagă-te să nu se întîmple iarna). Același efect îl are oscilația între grandiosul sumbru, strivitor și delicatețea pe care Erosul înțelege a și-o păstra (Tălpi mici). Aplecat să înțeleagă „cărările filozoficești ale trupului/ și delicatele sale contorsiuni”, autorul își întoarce zbuciumul pe revers, pentru a măsura ceea ce se pierde „la sunetul celor șapte trîmbițe ieșit direct din patimile noastre”. Rememorîndu-și termenul opus, dezmierdîndu-l prin propria-i delicată imagine, tristețea se întețește, însă totodată „ne spală de păcate
Un absolut al ființei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4508_a_5833]
-
oferită de Israel-America Musical Foundation. Junele pianist amalgamează diverse stiluri - de la muzica erudită și jazzul clasicizat, până la variantele latino și afro-cubane - dar actualul proiect investighează cu precădere tradițiile muzicale sefardo-andaluzo-arabe. Acestea sunt remodelate în formulări ample, cu specifice repetiții și contorsiuni ornate cu arabescuri. Omri Mor uimește prin capacitatea sa de a articula sensibil și coerent toate sunetele, în pofida curgerii lor în șuvoaie torențiale, și de a le impregna cu esențe jazzistice - swing, blues, spontaneitate, simț al umorului. La fel de cuceritoare a
Fiesta jazzului în România rămâne tot la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3585_a_4910]
-
această poveste. Se pierde timpul, se stă la pândă pentru câteva nenorocite de puncte electorale care, repet, nu știu când și cui vor putea folosi și cred că România pierde față de a câștiga până la urmă în mod pervers tocmai din contorsiunile coabitării", a susținut președintele PNL.
De ce speră Băsescu ca privatizarea CFR Marfă să eșueze by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/35996_a_37321]
-
cu severitate tatăl său. Visceralitatea apare peste tot, atât la propriu ca viscere răscolite, - Mefisto e stricat la stomac și stringența defecației îl agită în preajma unei catedrale abandonate -, cât și ca răscolire a patimilor, a frustrărilor, a dorințelor imposibile, a contorsiunilor și zvârcolirilor sufletului faustic. Această degradare a materiei este parte a moștenirii mefistofelice, a unei corporalități decăzute, prin care diavolul regizează căderea ultimă, pierderea sufletului. Cea de-a două dimensiune a Faustului lui Sokurov ne aruncă în inefabilul jocului dintre
Faust: lumini și umbre (I) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2924_a_4249]
-
pe alocuri o neplăcută tentă de ostentație livrescă. E aceasta proză feminină? Da, sub unghiul visceral al zvîrcolirii continue. Nu, dacă îi judecăm rangul elevat la care e ridicată zvîrcolirea. Paginile de aici nu conțin urmă de ficțiune, ci doar contorsiuni intime, de aceea subtitlul de „roman“ pe care editorul l-a adăugat nu poate decît să contrarieze. Volumul n-a fost scris din ambiție culturală, ci din nevoia de a supraviețui psihic. Rețeta i-a fost de folos Mihaelei Stănișor
Patotropia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2899_a_4224]
-
valize,/ ca și cum ai face retorice vocalize,/ ca și cum te-ai antrena pentru/ a trece Styxul,/ ca și cum stiloul poate/ înlocui pixul,/ pentru a fixa sensul/ pentru a putea face/ papirusul/ s u l” (p. 10). Sau acest catren amintind de ritmurile și contorsiunile unui Christian Morgenstern: „Frâu de liber curs/ mi-este pielea leoarcă,/ blana mea de urs/ este puf de joacă” (p. 21). Nu-i ușor lucru să estimezi procentul de spontaneitate din versurile lui Daniel Pișcu. De multe ori, el își
Saturnalii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3050_a_4375]
-
a personajului din Ghinga. O junglă îndeajuns de domesticită, însă - prin inflație și insistență -, căci de la un moment dat poetul pare să se ia la întrecere cu sine însuși în epuizarea tuturor asocierilor posibile dintre animale și metamorfozele organelor interne. Contorsiunile imagistice sunt atât de căutate, încât depășesc și pun în umbră experiența traumatică din spatele lor. Așa se face că până și scenele pline de cruzime capătă aspect decorativ: „izbutesc uneori să-mi declanșez mici explozii prin cap/ și atunci totul
Calofilia suferinței by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4117_a_5442]
-
că a ajuns faxul ca să mă duc să-l iau acasă". Ceea a spus fiul lui Adrian Năstase, a confirmat și avocatul lui. Crin Antonescu a spus despre eliberarea lui Adrian Năstase " Această decizie trebuia luată mai repede și fără contorsiuni. Mă bucur pentru Adrian Năstase și pentru familia lui.". El a adăugat că speră ca Adrian Năstase să aibă forța de a reveni în politică. Întrebat dacă va reveni la vârf, Crin Antonescu a spus că numai Adrian Năstase și
Ce spune Crin Antonescu despre eliberarea lui Adrian Năstase by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/38739_a_40064]
-
de altfel, și motivul profund pentru care același Călinescu se arăta mefient față de reușita romanelor având drept protagoniști genii. Dimpotrivă, afirma criticul, abia existența oamenilor banali, cu meschinăriile și stereotipiile lor, oferă subiecte minunate pentru acest gen, până la urmă, popular. Contorsiunile sufletești ale unui mare poet, ale unui mare pictor, ale unui muzician inclasabil alunecă, nu pot fi cu nici un chip fixate în categorii. Nu e cazul să aducem contraexemple (n-ar fi foarte dificil). Deajuns să facem constatarea, elementară, că
Visuri trecute, uscate flori (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4093_a_5418]
-
rebelă, refuzând să intre în una dintre cele trei rubrici epicuriene? Căci filosofia, prietenia, arta sunt oare dorințe naturale? Nu, animalele nu le cunosc, numai oamenii aspiră la sens, la rafinament și la plăcerea estetică... Universitarii practică tot felul de contorsiuni și fac apel la Lucrețiu pentru a umple găurile din opera lui Epicur asupra acestor chestiuni: într-adevăr, Lucrețiu laudă meritele unei vieți naturale - se spune -, ca la început, când oamenilor le place să prânzească pe iarbă, preferând feluri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
ci doar adevăruri dacă nu demonstrate, demonstrabile. Prin urmare nu se încaieră în luptele spuselor care bat câmpii. Instanța de legitimitate clădită din faptele proprii renovează de fiecare dată orice încercare de știrbire a biografiei sale și anulează ipoteticul sau contorsiunile biografice. S-a spus, de pildă, că este antisemit, pe când evreii au spus că nu este. Cum poate fi antisemit dacă nu s-a exprimat sau nu a acționat împotriva evreilor (cum să fie focul împotriva lutului, când de fapt
LUCIAN BOLCAŞ. PIERDERILE, CA ALTERNATIVĂ CÂŞTIGĂTOARE A VIEŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363811_a_365140]
-
poeziei ardelene (Coșbuc, Goga). „Fărâme de azimă” nu este produsul unor eprubete sterile, autoarea lor nu este contaminată de frământările generaționiste ci urmărește cu fidelitate graiul simțirii aparent fără preocupări estetice. Rostirea poetică este directă; nu se lasă strivită în contorsiuni stilistice, nu apelează la durități de limbaj, nu ascunde patimi revanșarde și ambiții elitiste: „ ... las departe tristeți adunate/ Mă umplu fiori de o dulce dorință/ De viață, ce simplu trăită-mi dă Pace/ Cu liniște-mi dăruie-ntreaga ființă”. Este
ECOURI LA O CARTE DE... DESCĂTUŞĂRI LIRICE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362454_a_363783]
-
fiecare fiind copleșit de gândul că la scurtă vreme poate simți fiorul morții. Simțind tăria și gustul licorii, sclipirile din ochi au fost scăpate de sub control. Fiecare stătea cu ochii pe expresia feței celorlalți, așteptăndu-se la semne de crispare, la contorsiuni, la încercări disperate de a lega sunetele... Destinderea fiecăruia a avut același efect asupra fiecărora. Băutura nu era otrăvită. Alarma s-a vădit a fi falsă! - Acum ce facem ?! - Ne vedem de treabă ! - Și sticla ? - Care dintre ele ? - Cea goală
X. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365291_a_366620]
-
de ziduri, autoarea recuperează, cu un atent gest al memoriei, toate faptele rătăcite în structurile verticale și le reașează în construcții orizontale, nimic nefiind în pierdere, ci, mai mult, într-o stratificare sufletească mult mai solidă, mai stabilă. E multă contorsiune în spiritul poetei, mereu e la graniță, mereu (bună sintagma „Sfatul vameșului”, titlul celui de-ai doilea fascicol poetic al volumul), se retrage, își asumă singurătatea, falsă într-un fel, de vreme ce acolo, unde „cobor în mine ca-ntr-o catedrală
POEZIA ÎN FORMĂ PURĂ SAU TRATAT DE FALSĂ SINGURĂTATE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352186_a_353515]
-
ta dar tu poți duce orice gând al meu până la ultima consecință pe wallstreet un bancher citește că somonii îmbătrânesc într-o singură noapte și renunță să planeze de la etajul o sută un snapshot pe zi mărul se descompune fără contorsiuni plantele sunt într-un fel mai aproape de dumnezeu semințele se țin de mână cu ochii închiși așteptând o nouă împărăție mâine va fi un flash-mob în central park vor să dezgroape un copac și să-l planteze cu rădăcinile în
CARTEA CU PRIETENI XIII- LAURENTIU BELIZAN de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355881_a_357210]