349 matches
-
ca efect realizarea unui lucru mecanic ce asigură mișcarea unui organism viu. Mușchiul are trei proprietăți: a) elasticitate - proprietatea de a se scurta și întinde; b) tonicitate - starea permanentă de tensiune care asigură verticalitatea și menținerea oaselor în articulații; c) contractilitate - proprietatea de a se scurta voluntar. Există trei mari tipuri de contracții musculare în organism: 1) contracția izometrică, prin care tensiunea internă crește fără a se modifica lungimea fibrei musculare și fără mișcare articulară; 2) contracția izotonică, realizată contra unei
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
gimnastică respiratorie, băi calde, vasodilatatoare (Meilă, Milea, 1988). MIOTONIE (< fr. myotonie, cf. gr. mys - mușchi, tonos - tensiune) - Tulburare în contracția mușchilor, caracterizată prin contractură lentă, urmată de o decontracție lentă, produsă în timpul mișcărilor voluntare, determinată de o excitabilitate și o contractilitate musculare anormale. Caracteristică este reacția mioclonică: a) la percuția cu ciocanul de reflexe apar contracții ale mușchiului lovit care persistă câteva secunde; b) dacă se produce o excitație galvanică a mușchilor miotonici, se observă foarte bine o contracție tetaniformă, care
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
acesteia, deci lansarea de impulsuri corespunzătoare imaginii centrale corticale motoare. Mușchiul normal dezvoltat are trei proprietăți: elasticitatea - capacitatea de a se scurta și întinde; tonicitatea - asigură starea de tensiune necesară pentru menținerea corpului pe verticală și a oaselor în articulații; contractilitatea - proprietatea mușchiului de a se scurta voluntar. Activitatea musculară este exprimată prin două forme: statică - contracțiile musculare ce se opun unei forțe externe (gravitației), echilibrând segmentele și corpul și asigurând verticalitatea; dinamică - asigură deplasarea segmentelor și a corpului în funcție de necesități
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
reflex de creșterea tonusului în mușchii extensori, pentru asigurarea unei încordări maxime; -starea de oboseală, epuizare coincide cu scăderea tonusului de contracție și cu creșterea tonusului de repaus, deci micșorarea diferențialei (valori ale diferențialei cuprinse între 20-30 mg semnifică oboseala). Contractilitatea musculară Reprezintă capacitatea mușchiului de a răspunde la un stimul prin contracție musculară. Forța de contracție depinde de următorii factori (Demeter, 1981): -activarea unui număr cât mai mare de unități motorii; -frecvența mare a impulsurilor nervoase eferente; -sincronizarea unităților motorii
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
pot fi, mai mult sau mai puțin, stimulate sau ̀ ncetinite prin aplicarea masajului clasic și a metodelor complementare, a căror efecte la acest nivel, ar putea fi sintetizate astfel: îmbunătățirea proprietăților funcționale ale mușchilor prin creșterea excitabilității, conductibilității și contractilității lor, folosind: masajul clasic stimulativ, shiatsu și stretching, masajul transversal profund, metodele terapeutice tradiționale asiatice; îmbunătățirea elasticității musculare, mai ales prin: masajul clasic, shiatsu și stretching; relaxarea musculară, folosind metode ca: masajul clasic relaxator, masajul reflex, metodele terapeutice tradiționale asiatice
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
ducând la carența în acest element; administrarea este indicată în sindromul de supraantrenament, combătând stresul și oboseala, deoarece acest mineral are efecte sedative si miorelaxante. Mai mult decât atât, magneziul stimulează secreția de testosteron la bărbați, iar împreună cu calciul reglează contractilitatea și excitabilitatea musculară, din acest motiv intrând în compoziția suplimentelor destinate creșterii masei musculare. Suplimentarea cu magneziu trebuie făcută în mod special atunci când efortul fizic este intens sau efectuat în mediu cald, iar acest element se pierde prin transpirația abundentă
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
al cărui scop este reabilitarea meridianelor cu concursul organelor și substanțelor. Masajul mușchilor Sub piele întâlnim diferite alte țesuturi la adâncimi variabile după zone: grăsime, țesut conjunctiv, vase, mușchi. Se disting două tipuri de mușchi • mușchi striați, care posedă o contractilitate rapidă și sunt controlați de voință (este vorba de aproximativ 637 mușchi); • mușchii netezi, care posedă o contractilitate lentă și care sunt controlați de sistemul neurovegetativ (țesuturi prezente în viscere, vase, căile respiratorii, urinare etc.). Masajul muscular se adresează mai
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
țesuturi la adâncimi variabile după zone: grăsime, țesut conjunctiv, vase, mușchi. Se disting două tipuri de mușchi • mușchi striați, care posedă o contractilitate rapidă și sunt controlați de voință (este vorba de aproximativ 637 mușchi); • mușchii netezi, care posedă o contractilitate lentă și care sunt controlați de sistemul neurovegetativ (țesuturi prezente în viscere, vase, căile respiratorii, urinare etc.). Masajul muscular se adresează mai ales mușchilor striați, care acoperă cvasi totalitatea scheletului și a cavității abdominale. Ei asigură punerea în mișcare a
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
a fost asociat cu hipertensiunea arterială în studii epidemiologice. Nicotina determină efecte vasoconstrictoare arteriale mediate α-adrenergic, iar vasoconstricŃia coronară este mai accentuată pe coronarele bolnave decât pe cele sănătoase. La fumătorii sănătoși, fluxul sangvin coronar crește în același timp cu contractilitatea miocardică mediată nicotinic, apărută ca răspuns la fumat. În absenŃa nicotinei, magnitudinea creșterii contractilităŃii miocardice este mai redusă la fumătorii sănătoși. La bolnavii cu boală coronariană, nicotina și fumatul descresc fluxul sangvin coronar. Fumatul este un factor de risc puternic
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
drept medicamente de rezervă în anumite situații. 5.2.2. Principalele clase de medicamente antihipertensive 5.2.2.1. --blocantele Medicamentele --blocante acționează asupra receptorilor simpatici tip -, producând efecte corespunzătoare celor două tipuri de receptori: Efectele blocării receptorilor -1: Scăderea contractilității miocardice; Deprimarea automatismului cardiac și bradicardie; Scăderea eliberării de renină; Scăderea lipolizei și a nivelului de acizi grași liberi. Efectele blocării receptorilor -2: Bronhoconstricție; Vasoconstricție; Reducerea glicogenolizei hepatice și musculare; Scăderea eliberării pancreatice de insulină și hiperglicemie; Contracția musculaturii netede
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
Efectele vasodilatatoare - unele -1-blocante înalt selective produc vasodilatație endotelial dependentă prin activarea căii L-arginină/Monoxid de azot (Nebivolol). Au fost demonstrate mai multe mecanisme de acțiune pentru --blocante în hipertensiunea arterială: Reducerea frecvenței cardiace cu scăderea debitului cardiac; Reducerea contractilității cardiace cu scăderea debitului cardiac; Blocarea eliberării reninei la nivel renal; Reducerea fluxului nervos simpatic prin efecte centrale; Creșterea nivelului prostaglandinelor în peretele vascular; Activitate antioxidantă (Carvedilol); Activarea căii L-arginină/Monoxid de azot (Nebivolol). Efectele -blocantelor sunt condiționate de
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
eliberării endoteliale de tPA (116). Tot bradikinina este incriminată pentru alte reacții adverse ale IECA precum tusea sau angioedemul Efectele hemodinamice acute ale IECA sunt rezultatul inhibării formării angiotensinei II și inhibării degradării IECA nu provoacă tahicardie reflexă sau creșterea contractilității cardiace, spre deosebire de medicamentele cu efecte vasodilatatoare directe. Funcția baroreceptorilor și reflexele cardiovasculare sunt menținute, răspunsul la modificările posturale sau exercițiul fizic fiind păstrate intacte. Vasodilatația în lipsa unei creșteri compensatorii a debitului cardiac determină o reducere a tensiunii arteriale sistolice și
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
Generarea ritmului sinusal și conducerea impulsurilor 70 12.3.1. Automatismul 70 12.3.2. Excitabilitatea 72 12.3.3. Conductiblitatea 74 12.3.4. Principiile electrocardiografiei 75 12.4. Contracția și relaxarea miocardului: ciclul cardiac 80 12.4.1. Contractilitatea 80 12.4.2. Pompa ventriculară: ciclul cardiac 82 12.4.3. Pompa ventriculară stângă: debitul cardiac 88 12.5. Controlul nervos al activității miocardului 90 13. Circulația în arterele mari și controlul presiunii arteriale 91 13.1. Caractere și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
fiind astfel realizată o mai bună umplere cu sânge a ventriculelor. Există o terminologie clasică privind activitatea cardiacă, bazată pe așa-numitele funcții ale miocardului (care se referă de fapt la proprietăți funcționale): batmotropă (excitabilitate), cronotropă (ritmicitate), dromotropă (conductibilitate), inotropă (contractilitate), tonotropă (tonicitate). Astfel, despre factori care scad frecvența cardiacă se spune că au efect cronotrop negativ, iar cei care cresc forța contracției sunt inotrop pozitivi. 12.1. Histologia funcțională a inimii Cordul uman este tetracavitar, format din două atrii și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
în condiții bazale (oxigen foarte redus în sinusul coronar; diferență arteriovenoasă mare). Acest fapt permite folosirea consumului de oxigen ca indicator adecvat pentru evaluarea lucrului mecanic cardiac, deoarece consumul de oxigen este proporțional cu produsul forță-timp (tension-time index). Tensiunea parietală, contractilitatea și frecvența cardiacă (mai ales prin efectul său asupra forței) determină consumul de oxigen al miocardului. In general costul metabolic al încărcării presionale este mai mare decât al încărcării de volum (de exemplu hipoxia se instalează mai ușor în stenoza
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
grași liberi și lactat, care duce și la scăderea pH-ului extracelular. Acidifierea intracelulară și acțiunea detergentă a acizilor grași liberi sunt două din procesele ce duc la leziuni plasmalemale, cu pierdere de H+, K+, fosfat și chiar enzime. Alterarea contractilității în hipoxie este inițial determinată de modificări la nivel membranar, nu de insuficiența ATP pentru mecanismul contractil. 12.3. Generarea ritmului sinusal și conducerea impulsurilor Cardiomiocitele prezintă un potențial electric de repaus, cu polaritate electrică negativă în compartimentul intracelular față de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sinciții conexe, atrial și ventricular. Sub aspect clinic ciclul cardiac se referă la succesiunea sistolă-diastolă la nivel ventricular și are ca repere zgomotele cardiace. Revoluția atrială este bine descrisă sub aspect mecanic de variațiile presiunii venoase centrale. 12.4.1. Contractilitatea: cuplarea excitație contracție și interacțiunea actină-miozină în cardiomiocite Au fost prezentate mai sus evenimentele electrice la nivel de sarcolemă și în ansamblul sincițiului miocardic. Potențialul de acțiune este condus de-a lungul membranei sincițiului miocardic până la fiecare cardiomiocit contractil, inclusiv
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
relaxat (capacitatea cavității de a se umple cu sânge fără creșteri mari presionale). Presiunea telediastolică poate crește sub acțiunea unor factori ce determină scăderea complianței ventriculare, ca în distensia ventriculară excesivă, hipertrofie sau pericardită. O modalitate adecvată de evaluare a contractilității miocardului in vivo este reprezentată de curba derivată a presiunii ventriculare (). Gradul de umplere ventriculară (volum telediastolic, presarcină) determină lungimea efectivă a fibrelor musculare și deci forța activă ce poate fi dezvoltată, în conformitate cu relația lungime-forță, care în cazul unei cavități
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
urmări modul în care ventriculul se adaptează la creșterea pre sarcinii (încărcare de volum, adică prelungirea spre dreapta a umplerii), a post-sarcinii (încărcare de presiune, adică ridicarea nivelului pe sistola izovolumică la care se pot deschide sigmoidele) și respectiv a contractilității (efect inotrop pozitiv, adică o curbă amplificată a presiunii maxime izovolumice). Determinarea presiunii telediastolice la om poate fi utilă în cadrul explorării insuficienței cardiace. 12.4.3. Pompa ventriculară stângă: debitul cardiac și factorii săi determinanți (volumul sistolic și frecvența) Ventriculul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cardiac raportul dintre debitul cardiac și suprafața corporală (sau masa corporală). In mod evident debitul cardiac este determinat de factorii care influențează frecvența cardiacă (mai ales raportul dintre influența simpatică și parasimpatică) și volumul sistolic (reglare homometrică prin modificări de contractilitate sub control nervos și umoral și reglare heterometrică de către pre-sarcină și post sarcină). Numeroase condiții fiziologice pot determina mari creșteri ale debitului cardiac: postprandial (30%), emoții (50-100%), efort (până la 700%), temperatură crescută a mediului, sarcină. Influența frecvenței cardiace asupra debitului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ce rezultă prin denervare completă. Stimularea simpatică are efect pozitiv cronotrop și inotrop, cu intensificarea metabolismului miocardic și a consumului de oxigen, fiind astfel asigurat un debit cardiac și un lucru mecanic crescut. Efectele simpatice sunt mediate de noradrenalină. Creșterea contractilității miocardului (efect inotrop pozitiv) de către catecolamine este mediată de β1 adrenoceptori post-sinaptici, care cresc cAMP, cu creșterea influxului de calciu în timpul potențialului de acțiune. Foforilarea PKA-dependentă a fosfolambanului înlătură efectul tonic al acestuia de inhibare a pompei reticulare de calciu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
vagal. Tahicardia inspiratorie se produce prin inhibarea ariei cardioinhibitorii de către aferențe de la nivel pulmonar și prin iradierea impulsurilor de la nivelul centrilor respiratori, cu activarea descărcărilor simpatice. Bradicardia atleților se bazează pe inhibiția vagală a nodului sinoatrial. Glicozidele digitalice cardiotonice cresc contractilitatea miocardului prin inhibarea pompei de sodiu. Sodiul nu se acumulează în celulă, deoarece poate fi eliminat de către antiportul Na/Ca funcținând în mod invers, fapt ce duce la creșterea nivelelor de calciu citosolic. Prin inhibarea pompei de sodiu se explică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de factori cardiaci (debitul cardiac), vasculari (rezistență periferică, distensibilitate) și sanguini (volemie, vâscozitate). Așa cum am văzut anterior, debitul cardiac este la rândul lui condiționat de frecvența cardiacă și debitul sistolic, iar acesta depinde de forța de contracție ventriculară, adică de contractilitatea miocardică, presarcină (volum telediastolic) și postsarcină (rezistența periferică). 13.2. Controlul nervos al presiunii arteriale Prin mecanisme nervoase reflexe este asigurată ajustarea rapidă a factorilor ce influențează presiunea arterială, adică debitul cardiac, determinat de frecvența și forța contracțiilor (inclusiv o
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ulterioare de presiune transmurală (>10 cm H2O), tensiunea parietală urmează legea Laplace pentru secțiune circulară, iar panta curbei presiune-volum este mult mai mare. De fapt complianța venelor este mult mai mare la presiuni mici datorită modificărilor descrise privind forma secțiunii. Contractilitatea venelor este asigurată prin prezența de mușchi neted și inervația simpatică (tonus venos) și are rol în depozitarea și mobilizarea de sânge în funcție de necesități. Conductanța venoasă variabilă permite variații de debit sanguin în funcție de diametrul venos. Tonusul musculaturii netede influențează și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
permeabilitatea pentru moleculele mari. Dispozitivul valvular descris favorizează formarea limfei, fiind deschis când țesutul este destins prin acumularea de lichid interstițial și închis când presiunea din capilarul limfatic este superioară celei interstițiale. Mușchiul neted din peretele vaselor limfatice asigură prin contractilitatea sa modificări de calibru și de presiune luminală, datorită prezenței de valvule (apropiate la vasele mici, depărtate la vasele mari), ce împiedică refluxul limfatic. La traversarea ganglionilor limfaticele prezintă numeroase anastomoze. 16.2. Formarea limfei Compoziția limfei prezintă caracteristici regionale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]