85 matches
-
să își adauge propriile opinii, în exprimări nu întotdeauna "ortodoxe". "Drepturile de autor" ar putea fi totuși înlocuite de "proprietatea intelectuală" protejată de structurile instituționale; însă, devine tot mai dificil de trasat granița între protecția dreptului fundamental, stipulat încă de contractualismul iluminist, la proprietatea de orice fel și restructurarea capitalului informațional sub formă de atractori gnoseologici. Într-adevăr, acești atractori funcționează, conform definiției, ca subansamble către care converg toate spațiile vecinătăților. În cazul de față, dreptul la proprietate intelectuală în ciberspațiu
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
mai mult decît pe intuiții, iar dialogurile sfîrșesc prin "trecerea la acțiune", nu la contemplare pasivă și dezangajată. Comunicarea este concisă, operațională, eficientă și îndeamnă la acțiuni concrete, performante. Cuvintele sînt folosite cu precizie semantică, deseori în sensul lor literal. Contractualismul e puternic ancorat în orice strategie relațională și este rezultatul unor negocieri care degajă o soluție comună, depășind interesele private. Pînă și formulările documentelor oficiale sînt mai clare și mai precise. Cunoașterea în culturile slab dependente de context este transferabilă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
se pitește în fiecare dintre noi și că așteaptă să fie ignorat! Alții au încercat să fie mai subtili în tratarea naționalismului, distingând între trei tipuri: cel organic, herderian, moștenire a romantismului german; cel adoptat de națiunile occidentale, legat de contractualismul francez și asociat cu un cosmopolitism rațional; în fine, naționalismul estic și asiatic, cu o evoluție contrară celui occidental, și care a urmat cursul conceptului organicist germanic, dar colorat oriental. Este o clasificare abuzivă, atrage atenția Alain Dieckhoff, menită să
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de la obraz: Daține statul înapoi!” și ideile (mentalitățile). Țara, oamenii, ideile, toate sunt cuprinse în faldurile ordonatoare ale nevoii de etică. Ce fel de etică? O etică raționalistă în orice caz, cu toate nuanțele ei, de la utilitarism la deontologie, de la contractualism la etica drepturilor. O etică în care se pune problema mai multor tipuri de dreptate. Cum este țara în care trăiește Mihaela Miroiu? Cum sunt oamenii acestei țări? Aproape toți săraci: „cei relativi săraci care au mijloace de supraviețuire dar
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
dintre indivizi izolați dar raționali și urmărind scopuri personale, statul de natură hobbesiană se prezintă drept metafora centrală a viitoarei gîndiri eco-nomice. Robinson Crusoe avea să devină un personaj cheie al mitologiei economicului. Dar Hobbes nu este singurul reprezentant al contractualismului. John Locke merită cu prisosință să-i fie asociat, chiar dacă abordarea sa este oarecum diferită. Spre deosebire de Hobbes, Locke nu consideră rațiunea umană ca punct de plecare, cel puțin nu în sens cartezian. Perspectiva sa este una evolutivă. Omul este considerat
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
gestioneze. Locke descrie statul natural ca o situație în care societatea e structurată după regulile dreptului natural. Constructivismului contractului social al lui Hobbes i se opune astfel o concepție transformativistă. Plecînd de la o situație în care puterea aparține șefului familiei, contractualismul lickian descrie maniera în care se derulează evoluția spre societăți cu moduri de guvernare mai elaborate. Această perspectivă evolutivă joacă un rol fundamental în formarea economiei poli-tice. Alături de raționalismul hobbesian, ea deschide în filosofia modernă o a doua posibilitate, ce
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
baze le vor pune gânditorii moderni, în special cei din spațiul anglo-saxon, nu existase niciodată, ci urma să se realizeze: cu starea naturală a lui Grotius, cu individul lui Hobbes, cu proprietatea și munca lui Locke, cu voluntarismul acestora, cu contractualismul lor, cu dreptatea definită ca respectare a înțelegerii, cu libertatea ca lege naturală, cu separația puterilor în stat ș.a.m.d. Pe acest fundament teoretic vor apărea meditațiile gânditorilor secolului al XVIII-lea și se vor produce și evenimentele ce
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
și alți clerici își trag puterea de la suveran are drept corolar teza că tot ce poate face un cleric poate face și suveranul"65. Contestarea independenței religioase a clerului merge, la Hobbes, până la controlul interpretării Bibliei de către autoritatea civilă. Materialismul, contractualismul și anticlericalismul i-au adus lui Hobbes o serie de critici serioase atât din tabăra regalistă și anglicană (ar fi de notat criticile aduse de Filmer și de episcopul Bramhall), cât și din tabăra parlamentară și puritană (în special republicanii
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
trebuie să distingem aici între liberalismul contractualist clasic și neoliberalismul actual care ocultează aspectul dreptului natural. Considerațiile ecologiștilor "nu sunt întru totul în contradicție cu teoriile liberale ale dreptății, dacă ținem cont de faptul că ele își găsesc justificarea în contractualismul lui John Locke. Conform concepției acestuia, una dintre limitele legitime ce pot fi impuse proprietății este condiția însușirii din proprietatea comună a unei părți, astfel încât să nu fie împiedicat accesul celorlalți la ea". Daniela Sorea și Gabriela Rățulea, "Ecological Justice
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
dăuna entităților din mediul natural care își urmăresc binele propriu; 2) a nu interveni în viața organismelor vii, adică a lăsa natura să-și urmeze cursul. Aceste două reguli negative sunt valabile pentru agenții morali, ceea ce înseamnă că ele resping contractualismul clasic bazat pe reciprocitate. Pe de altă parte, cele două reguli duc la consecința că agentul moral nu are obligația de a interveni pentru a corecta efectele distructive ale proceselor naturale. Suferința, degradarea și moartea sunt aspecte ale vieții. Celelalte
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ar reuși acest lucru 235. După Scruton, este lipsită de sens încercarea de a include în rețeaua drepturilor și obligațiilor alte ființe decât oamenii. Numai oamenii sunt ființe morale și ca ființe morale au datorii față de ființele non-morale236. În fine, contractualismul este cea mai acceptabilă teorie morală, ceea ce înseamnă că animalele nu pot avea un statut moral de vreme ce ele nu pot intra ca părți într-un contract 237. Asupra acestui aspect al contractualisnului voi reveni atunci când voi discuta despre situații specifice
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pot avea un statut moral de vreme ce ele nu pot intra ca părți într-un contract 237. Asupra acestui aspect al contractualisnului voi reveni atunci când voi discuta despre situații specifice, așa cum ar fi cazul obligațiilor față de generațiile viitoare, caz în care contractualismul pare în dificultate, deși nu este vorba despre alte ființe decât oamenii. 2.6. Drepturile animalelor versus etica holistă a mediului Am afirmat mai sus că dezbaterea din etica mediului duce la conturarea a două grupări teoretice care se recunosc
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Earth, Cambridge University Press, Cambridge, 1988. Sarkar, Saral, Eco-socialism or eco-capitalism? A critical analyses of humanity's fundamental choices, Zed Books, Londra, 1999. Sarkar, Sahotra, Biodiversity and Environmental Philosophy. An Introduction, Cambridge University Press, Cambridge, New York, 2005. Scanlon, T. M., "Contractualism and Utilitarianism", în Amartya Sen, Bernard Williams (eds.), Utilitarianism and Beyond, Cambridge University Press, Cambridge, 1977, pp. 103-128. Scherer, D. (ed.), Upstream Downstream - Issues in Environmental Ethics, Temple University Press, Philadelphia, PA, 1990. Schulman, Joseph Neil, "The Illogic of Animal
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
se poate discuta despre condițiile în care acceptăm noul și revizuirea unei tradiții, a unui mod de viață. Tema are relevanță pentru etica mediului în măsura în care însemnătatea morală a strămoșilor obligă la continuarea unui mod de viață. 41 T. M. Scanlon, "Contractualism and Utilitarianism", în Amartya Sen, Bernard Williams (eds.), Utilitarianism and Beyond, Cambridge University Press, Cambridge, 1977, pp. 103-128. 42 Robin Attfield, A Theory of Value and Obligation, Croom Helm, Londra, New York, Sydney, 1987, p. 15. 43 Pentru susținerea filosofică a
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Editura Nemira, București, 1999, îndeosebi pp. 129-133. 298 Louis Dumont, op. cit., p. 103. 299 Thomas Hobbes, Leviathanul, cap. XXI, XXVI, în Emanuel-Mihail Socaciu, Filosofia politică a lui Thomas Hobbes, Editura Polirom, Iași, 2001, pp. 83-95. 300 Pentru această perspectivă asupra contractualismului, a se vedea Jean-Jacques Rousseau, Du Contrat social, Gallimard, Paris, 1964. 301 Cristian Bocancea, op. cit., pp. 106-112. 302 Relația individualism-liberalism este discutată de Adrian-Paul Iliescu în lucrarea sa Liberalismul între succese și iluzii, Editura All, București, 1998, p. 23. 303
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
certă inspirație arabă, pe de altă parte 3. Modelul relației om-om, respectiv om-natură-Dumnezeu, devine unul contractual 4. Faptul este trădat în istoria ecleziastică a sfârșitului de Ev Mediu, când Biserica romană oscilează doar între un „absolutism hierocratic” și „un contractualism conciliar”5. Același lucru s-a întâmplat ulterior în Rusia țaristă. După cum sugerează F.M. Dostoievski în parabola „Marelui Inchizitor”, Biserica - în Apus, dar și în Răsărit - a cedat adeseori celei de-a treia ispitiri a lui Iisus de către diavol: căpătarea
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
libertate și prosperitate; * stat de drept și democrație; * intervenționism și non-intervenționism statal; * tipuri de capitalism; * distrugerea creatoare; * dinamică, mobilitate, flexibilitate; * proprietate și responsabilitate; * piață și concurență; * lupta de clasă; * clasa de mijloc; * întreprinderea privată; * circulația capitalurilor; * urmărirea profiturilor; * individualismul; * utilitarismul; * contractualismul; * economie de război; * acumulare primitivă de capital; * subdezvoltare economică; * instanțe de tutelă; * terapie de șoc și terapie graduală; * stabilizare macroeconomică; * schimbare instituțională; * restructurare microeconomică; * regularizare prin piață; * etica afacerilor; * economie paralelă (subterană); * beneficiarii și perdanții tranziției; * conflictul de repartiție; * vid
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
este societate, ceea ce nu ne spune nimic, atât timp cât comunitatea este în definitiv parte a societății "Gesellschaft adună importanța sa tipologică de când îl vedem ca pe un tip special de relație umană, una caracterizată de un grad ridicat de individualism, impersonalitate, contractualism, și provenind din voință sau din interes absolut mai degrabă decât din complexul constituit din stările afective, obișnuințele și tradițiile ce definesc Gemeinschaft" (Nisbet, 1993: 74). Tönnies convertește dezvoltarea europeană într-o tipologie valabilă pentru orice societate trecută sau prezentă
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
își rafinau modul contractualist de existență, noi săream pe altă curbă a istoriei. România nu a fost niciodată o societate modernă în deplinul sens al termenului. Până în 1948 eram o societate țărănească în proporție de 80%, cu vagi urme de contractualism și profesionalism. În comunism „contractele” nu mai erau făcute preponderent între cetățeni, potrivit libertății de alegere și consimțământului informat. Cineva, partidul-stat, predetermina, pe criterii criptice, conținutul oricărui contract. Mi-am amintit din plin această scenă atunci când prelucram rezultatele cercetării despre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
astfel de teorii, femeile sunt oameni de rangul doi și noncetățene, nu sunt subiecți ai drepturilor politice și civile. Tentativele spre o societate ideală, mai ales cele contractualiste, au ignorat mereu lipsa de puterexe "„putere" contractuală egală a femeilor. Contractualismulxe "„contractualism" în varianta sa modernă a exclus femeile, definindu-le altfel decât ca pe subiecții contractului: bărbații - capi de familiexe "„familie". În teoria politicăxe "„teoriepolitică" clasică, bărbații sunt tratați ca raționali, autonomi, actori publicixe "„actoripublici". Femeile apar ca având raționalitatexe "„raționalitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
primă critică feministăxe "„feministă" la adresa teoriei contractualiste androcentrice o reprezintă lucrarea lui M. Wollstonecraftxe "„Wollstonecraft,Marry", A Vindication of The Rights of Woman. Carole Patemanxe "„Pateman,Carole" va fi teoreticiana care formulează cea mai semnificativă critică la adresa construcțiilor clasice ale contractualismului, cu insistență asupra excluderii femeilor ca părți ale contractului. Actualmente, contractualismul s-a revigorat sub influența lucrării lui J. Rawlsxe "„Rawls,John", A Theory of Justice, dar o dată cu această revenire, criticile feministexe "„feminist" vizează problema dreptății de gen în viața
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
lui M. Wollstonecraftxe "„Wollstonecraft,Marry", A Vindication of The Rights of Woman. Carole Patemanxe "„Pateman,Carole" va fi teoreticiana care formulează cea mai semnificativă critică la adresa construcțiilor clasice ale contractualismului, cu insistență asupra excluderii femeilor ca părți ale contractului. Actualmente, contractualismul s-a revigorat sub influența lucrării lui J. Rawlsxe "„Rawls,John", A Theory of Justice, dar o dată cu această revenire, criticile feministexe "„feminist" vizează problema dreptății de gen în viața privată (Susan Mollerxe "„Moller,Carol" Okinxe "„Okin,SusanMoller", Justice, Gender and
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
violulxe "„viol", el fiind contracarat de contractul de căsătoriexe "„căsătorie" heterosexuală și de către prostituțiexe "„prostituție". Cele din urmă par să se bazeze pe consimțământxe "„consimțământ", deși exprimă dorințele bărbătești. Părțile contractante nu au fost egale, așa cum pretinde modelul clasic al contractualismului. Când ne referim la modernitate, considerăm drept caracteristică a acesteia trecerea de la societățile tradițional-patriarhale, societăți de statusxe "„societatedestatus", la societăți contractualexe "„societate contractuală". Putem vorbi, în acest sens, despre modernizarea relațiilor din sfera familiei? Vechea ordine, cea de status, se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
sens, despre modernizarea relațiilor din sfera familiei? Vechea ordine, cea de status, se modifică doar la nivelul societății civile situate în afara familiei. Între contractul socialxe "„contractsocial" (cel despre care se presupune că a generat societatea modernă, conform teoreticienilor clasici ai contractualismului) și contractul sexualxe "„contractsexual" există o legătură semnificativă. Căsătoria s-a făcut și se face, în tradițiaxe "„tradiție" Europei apusene, prin consimțământul ambilor soți. Căsătoria este necesară și primă în raport cu contractul socialxe "„contractsocial". Contractul socialxe "„contractsocial" se face între „capi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
5.1. Victimizarea 170 6. Dependență și autonomie 174 6.1. Autonomia 184 7. Feminismul radical 194 7.1. Educația androgină 201 8. Capitalul social - perspectiva comunitariană 213 8.1. Inegalități contractuale - egalități naturale 223 8.2. Familia monoparentală - între contractualism și comunitarism 227 Capitolul V Democratizarea familiei 231 1. Experiența de fiecare zi, prejudecățile 231 2. Inegalitățile și șansele familiei monoparentale 243 2.1. Șansele familiei monoparentale 251 3. Egalitatea ca includere 260 4. Democratizarea familiei 268 5. Concluzii 274
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]