56 matches
-
prea bine să fie cu vremea foarte învățat. De voi zice însă: Nici un neînvățat nu-i învățat", atunci principiul e analitic, pentru că nota sau atribuția neînvățăturii face parte constitutivă din noțiunea subiectului și atunci teza negativă rezultă nemijlocit din principiul contradicțiunii, fără ca să trebuiască adăogită condiția "în aceeași vreme". Deci aceasta e cauza pentru care am schimbat mai sus astfel formula principiului încît se exprimă prin ea în mod lămurit natura unui principiu analitic. A DOUA TĂIERE A SISTEMULUI PRINCIPIILOR INTELIGENȚEI
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
eu trec dincolo de noțiunea 157 r dată, pentru a considera raportul dintre ea și un altceva cu totul altul decât ceea ce gândesc prin noțiunea dată; deci acest raport din judecățile sintetice nu este nici acela al identității, nici acela al contradicțiunii, iar de la judecată însăși nu poți vedea nici dacă-i adevărată, nici dacă-i greșită. Așadar să admitem cum că trebuie să ieși în afară de-o noțiune dată pentru a o compara cu altă sinteză, totuși mai trebuie un
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
suflet frumos când simțul moral s-a asigurat până în gradul acela despre toate simțirile unui om încît e în starea de-a lăsa fără frică în sarcina afectului dirigerea voinței, fără de-a cădea în pericolul că va sta în contradicțiune cu deciziunile acestuia. De aceea la un caracter frumos nu sânt morale faptele singuratece, ci caracterul întreg e astfel. Nu poți să-i faci un merit din una din ele, pentru că o îndeplinire a stimulului intern nu poate fi numită
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ca să s' auză de toți în țară, că nu mă retrăgeam ca să trec în opozițiune. Numai aciia cari nu mă cunosc îndestul ar fi în stare să crează că aș putea face o asemenea neconsecuență și a mă pune-n contradicțiune cu un princip pe care l-am declarat în mai multe ocazii. Numai acei cari mi-l cunosc îndestul ar putea să crează că d-sa - Doamne ferește - ar trece în opozițiune și ar contrazice principul. Principele are principul... de-a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o modificare constituțională ce s-ar face de un singur partid sau de-o coterie ce ar impune țării pe mandatarii ei prin presiune și ingerință electorală. O asemenea revizuire a pactului fundamental ar constitui un act ilegal și în contradicțiune cu principiele primordiale ale sistemului parlamentar și constituțional întru - un stat democratic ca al nostru. Prin urmare este datoria atât a opozițiunii cât și a adevăraților liberali d' a nu se face complicii unei revizuiri constituționale ce s-ar vota
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Schleiermacher etc. Era necesar să se purifice atmosfera științifică de miasmele unei frazeologii în care cuvinte abstracte lipsite de cuprins și neînsemnînd aproape nimic pretindeau a rezolva problemele universului. Însă tocmai această critică meritoasă a frazeologiei deșerte a descoperit și contradicțiunea constantă între ideile noastre și formele civilizației, ne-au descoperit necesitatea de a trăi în mijlocul unor instituțiuni ce ni se par mincinoase și ne-a făcut pesimiști. În acest conflict pierdem adeseori bucuria de a trăi și dorința de a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Însă accentele elegiace sunt abandonate subit. Boerescu părea să găsească În progres explicația consolatoare: „În fine toate acelle societăți, cari sunt destinate ca prin experinția lor să ajungă la veritate, cată a trece din fatalitate prin toate aceste mizerii și contradicțiuni”. În fine, atunci când imaginația este proiectată asupra spațiului autohton, optimismul devine debordant: „Ceea ce mă bucură, și mă face a mă saluta că sunt român, este că națiunea mea, cu bunul simț ce posede, cu caracterul său naturel și inocent, fiind
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
nimic alta decât fanatismul, primind o educațiune care avea de principiu de a stinge tot ce în suflet e curat, uman, nobil, pur, s-au infiltrat în capetele unei generațiuni june și de aceea docile niște principie sistematice, în flagrantă contradicțiune cu tot ce era mai nobil în spiritul secolului nostru. Astfel, acești oameni au devenit transcendentali. Aceste principie sistematice ale lor, scoase deductiv din o istorie falsificată, escamotate din concepțiunea esagerată a națiunei lor, din noțiunea falsificată a dreptului, - ce
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
noi el e personificarea națiunei române. Noi suntem amici ai unității Austriei și tronul va găsi în noi totdeuna apărători sinceri, deși legi pre cari nu ni le-am făcut noi înșine nu ne obligă. Ele sunt făcute în flagrantă contradicțiune cu convingerea noastră, fără consimțământul nostru, căci am refuzat de a discuta ori de a vota legi care a priori erau false și nedrepte. Cumcă noi am crezut a trebui să ne supunem deocamdată acestor legi, din rațiunea de mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
însemna ori obliga mai mult decât sigiliul pre o sentință, care nu oprește ca sentința să fie nedreaptă. Să vedem care e rolul normal al domnitorului și al sancțiunei și dacă acestora amândouă li e permis de a fi în contradicțiune cu voințele, singure valabili, ale popoarelor ca atari. Nouă ni se pare că pentru fiecare popor dreptul și legislațiunea purced de la el, el și le crează când și cum i trebuiesc, astfel încît, într-o normală stare de lucruri, sancțiunea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
zgomote și păreri cu totul neidentice cu scopul și ființa ei, ba poate că în cazul cel mai rău realizarea ei ar fi fost oprită prin măsuri guvernamentale; sau, dacă lumea ar fi fost priceput-o bine, fiind însă în contradicțiune cu curentul zilei, nimene nu s-ar fi interesat de ea ș-ar fi trecut nebăgată în samă și fără de-a lăsa vreo urmă morală, precum s-au mai întîmplat și cu alte serbări de natura acesteia. Iată rălele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
n-avea să dovedească cumcă sensualismul ca "sistem filosofic " (reprezentat în cazul nostru de Mill) e opus altor sisteme. Aceasta se poate, dar nu dovedește nimic. Ceea ce trebuia să ne dovedească d-sa este nu că autorul e 'n flagrantă contradicțiune cu Mill, ci dacă din "negrul pe alb'' al logicei se poate arăta vro contrazicere cu ea însăși. Aceasta însă recenzentul nu ne-o arată nicăiri și nici nu e în stare a o arăta, pentru că nici n-o poate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
adevăruri bazate tot pe esperiență autorul va fi avut rațiunile sale de a vedea nesuficiența argumentării lui Mill în privința izvorului al doilea al cunoștinței noastre. Deci într-o cestiune atât de fundamentală d. Maiorescu poate fi mult și bine în contradicțiune cu Mill, fără de-a fi însă "în contradicțiune cu d. Maiorescu din introducere", precum susține recenzentul. {EminescuOpIX 417} Căci nu sta nicăiri în manual că cele trei principii de sine evidente (identitatis, contradictionis, esclusi tertii ) sunt generalizații ale esperienței
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
rațiunile sale de a vedea nesuficiența argumentării lui Mill în privința izvorului al doilea al cunoștinței noastre. Deci într-o cestiune atât de fundamentală d. Maiorescu poate fi mult și bine în contradicțiune cu Mill, fără de-a fi însă "în contradicțiune cu d. Maiorescu din introducere", precum susține recenzentul. {EminescuOpIX 417} Căci nu sta nicăiri în manual că cele trei principii de sine evidente (identitatis, contradictionis, esclusi tertii ) sunt generalizații ale esperienței. Din contra, aceste principii sunt condiții sub care esperiența
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
urma îi părăsește pe acești domnișori strigă mai bine "contrazicere! " Deodată numai i-auzi: Ici commencent les contradictions! Cum pot numai să creadă asemenea capete că spirite de soiul nostru nu vor observa cea mai simplă din legile logicei, principiul contradicțiunii, că am lucrat toată viața la un sistem de cugetări fără a avea o idee răzgândită și lămurită și o icoană clară De [a]ice urmează un plagiat al nostru îndreptat în contra a doi recenzați, unul german, altul francez, Espresiile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
EminescuOpIX 419} despre ceea ce învățăm pe alții; ei cred că trebuie să așteptăm să vie niște inteligențe, comune ca și muștele de pe păreți, pe cari-i produce fără greș connubiul orișicărei părechi omenești, pentru ca să ne lumineze pe noi asupra principiului contradicțiunii! [12 august 1877] TURCIA ["NU SÎNT ASEMENEA ADEVĂRATE... Nu sânt asemenea adevărate toate câte s-au scris în privința retragerei rușilor de pe la strâmtorile Balcanilor. Aceste strategice pozițiuni nu se iau așa de lesne din mîinele rușilor, căci 5. 000 de oameni
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fiindcă pe divergențe nu se 'ntemeiază niciodată o societate omenească. Divergințele sunt atât de multiple între individ și individ încît o-ntemeiere pe ele l-ar sili pe fiecare de-a forma o societate pentru sine însuși, ceea ce-i o contradicțiune. {EminescuOpIX 456} 2) Societatea având de scop perfecționarea reciprocă pe terenul literar - național, aceasta prin espresiunile statutelor presupune o divergență între individe, căci dacă am avea fiecare din noi același cuprins sufletesc viața noastră ar fi repetarea aceleiași individualități în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
scopul lui? Își creează unul. Un ce fără soarte, Un cap fără zenit. Eu și cu tine un singur eu. 17 {EminescuOpXV 18} ["ANTITEZE ADÎNCE DINTR-UN SUFLET MARE"] 2259 Sărmană viță albită nainte de vreme! Ea reprezintă împăcarea acelor contradicțiuni, acelor antiteze adînce* dintr-un suflet mare. Lumi de cugetare se luptau una contra alteia în aceste capete [pînă ce] ș-au dat mâna și [în această] viță albă. ["URSIREA UNUI SUFLET ESTE CORPUL"] 2262 Ursirea unui suflet este corpul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
incapabilă de-a fi diminuată sau sporită, pururea aceeași, și că toate manifestațiunile acestei singure puteri sunt termenii fenomenologici, cari adunați la un loc ne dau pururea acea sumă constantă. 32 {EminescuOpXV 33} ["ANTITEZELE... "] 2258 Antitezele sunt viața. ["LEGEA E CONTRADICȚIUNEA... "] 2257 Legea e contradicțiunea principiului din care *** e armonia. ["VITALITATE - VIAȚĂ"] 2263 suma de energie e vitalitate (virtualitate de-a trăi) suma de mișcare e viață vitalitate - viață sunt opuse. ["TIMPUL-O IDEE... "] 2258 Timpul - o idee ce leagă fapt
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
diminuată sau sporită, pururea aceeași, și că toate manifestațiunile acestei singure puteri sunt termenii fenomenologici, cari adunați la un loc ne dau pururea acea sumă constantă. 32 {EminescuOpXV 33} ["ANTITEZELE... "] 2258 Antitezele sunt viața. ["LEGEA E CONTRADICȚIUNEA... "] 2257 Legea e contradicțiunea principiului din care *** e armonia. ["VITALITATE - VIAȚĂ"] 2263 suma de energie e vitalitate (virtualitate de-a trăi) suma de mișcare e viață vitalitate - viață sunt opuse. ["TIMPUL-O IDEE... "] 2258 Timpul - o idee ce leagă fapt de fapt ["CONTA. TEORIA
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
prin considerațiuni destul de puternice, cum de exemplu necesitatea de a supraveghea mersul guvernului și al comisarilor săi în această afacere, orișicum nu mai puțin stăruim a crede că d. P. Carp este în această afacere cu totul izolat și în contradicțiune chiar cu amicii săi politici cei mai apropiați: d-sa nu reprezintă decât ideile sale personale, iar nu ale minorității Adunării. Această declarațiune era necesară. Cu bizantinismul lor cunoscut, prea adeseaori roșii s-au servit de opinia izolată a unui
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
exploatată cu mai multă sfruntare de către partidul roșu în contra partidului conservator decât cestiunea finanțelor statului. Arma obicinuită a acestui partid, calomnia, nu a fost de ajuns: oficioșii și oficialii partidului nu s-au sfiit să recurgă la arătări neexacte, la contradicțiunea cea mai vădită între vorbă și faptă, ba chiar la minciună în toată goliciunea ei, pentru ca să înnegrească pe adversarii lor și să se laude pe dânșii. Chiar mai alaltăieri "Romînul" revine din nou, cu ocaziunea prezentării bugetului pentru anul 1881
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
țării într-un mod onest și leal adevărata cauză care l-a silit pe d. Brătianu a se {EminescuOpXII 138} retrage, d. C. A. Rosetti - bănuim că d-sa a scris - așterne un articol lung de patru coloane, plin de contradicțiuni, în care grămădește vorbe peste vorbe, fraze peste fraze, laudă pe d. Brătianu, laudă partidul liberal, atacă opoziția și arată ca cauză a retragerii d-lui I. Brătianu toate cauzele pentru cari un ministru se poate retrage de la putere și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Jacques Derrida, cât ființa contradicțională lupasciană: Diferența ontologică este nu-ul dintre ființare și ființă"335. S-ar putea spune că diferența ontologică este contradicția fundamentală a ființei care-i "salvarea eternității"336. Pentru ființa ca Dasein, Eminescu o numește contradicțiune adâncă: "Omul conține în el o contradicțiune adâncă. Fiecare om are în sine ceea ce numim noi o destinațiune internă. Facultatea, puterea, voința chiar de-a dezvolta mereu, de-a produce prin sine însuși o viață nouă. Nu e nici un om
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ontologică este nu-ul dintre ființare și ființă"335. S-ar putea spune că diferența ontologică este contradicția fundamentală a ființei care-i "salvarea eternității"336. Pentru ființa ca Dasein, Eminescu o numește contradicțiune adâncă: "Omul conține în el o contradicțiune adâncă. Fiecare om are în sine ceea ce numim noi o destinațiune internă. Facultatea, puterea, voința chiar de-a dezvolta mereu, de-a produce prin sine însuși o viață nouă. Nu e nici un om mulțumit de-a rămâne etern pe același
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]