127 matches
-
putea considera ca marcă a structuralismului repudierea simbolului și transferarea sarcinilor sale de semnificare semnelor incluse în sistemele lor semnificante. Că această trăsătură reprezintă o marcă unitară a structuralismului ne-o dovedește generalizarea ei în pozițiile structuraliste radicale până la a contrage la semn nu numai simbolul ci și indicele, simptomul, semnalul, pe de o parte, noțiunile și conceptele pe de alta. Arbitrarietatea semnului și sistemele de înrudire, miturile, ritualul, bucătăria (la Levi-Strauss); literatura, miturile societății burgheze, moda (la Barthes) ca sisteme
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
de cele ale comportamentului, atât de comunicare cât și de cunoaștere; ele sunt sisteme de semne și structuri semiologice. 68 9. Semn și epistemă: o semiologie a cunoașterii Dacă în decursul celei de-a doua tematizări, comunicarea sau semnificarea erau contrase până la indistincție în cunoaștere, o dată cu cea de-a treia tematizare survine operația inversă. Acum gândirea este interogată din perspectiva puterii organizatoare a limbajului, cunoașterea este analizată dinspre comunicare. Desigur astfel de tentative s-au putut petrece și în afara acestei tematizări
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
totul altfel pentru că semnificația semnelor nu se mai produce în spațiul cunoașterii, ci în acela al comunicării, și o facultate sau o funcție, cea a cunoașterii, este comparată cu o altă facultate sau funcție, cea a comunicării, pentru a fi contrasă la aceasta. Dacă în sfera largă a culturii, lectura semiologică ajunge să contragă, pe temeiul principiului arbitrarietății semnului, simbolul la semn, aici se operează o reducere similară, dar a conceptului, a noțiunii sau categoriei, la semn. Dacă dorim, putem vedea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
în acela al comunicării, și o facultate sau o funcție, cea a cunoașterii, este comparată cu o altă facultate sau funcție, cea a comunicării, pentru a fi contrasă la aceasta. Dacă în sfera largă a culturii, lectura semiologică ajunge să contragă, pe temeiul principiului arbitrarietății semnului, simbolul la semn, aici se operează o reducere similară, dar a conceptului, a noțiunii sau categoriei, la semn. Dacă dorim, putem vedea în această manieră a lecturii semiologice o revanșă a discursului cultural-artistic asupra celui
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
o relație sintactică asimilabilă relației de interdependență dintre predicat și subiectul său2 . În consecință, un enunț precum „Negreșit că va veni.” - frază, în interpretarea G.A., formată dintr-o principală (negreșit) și o subiectivă (că va veni) - nu se poate contrage într-o propoziție, ca în cazul altor enunțuri-frază: „E necesar să studiezi” ® „E necesar studiul.”, „Cel ce nu muncește nu mănâncă” „Leneșul nu mănâncă.”, „Trebuie să ai curaj pentru asta.” „Trebuie curaj pentru asta.” etc. Conjuncția că (să) are aici
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care distanțele pot fi comprimate (eroul trece peste nouă mări și nouă țări), tărâmul celălalt, aflat în stăpânirea unor forțe infernale, și înaltul cerului, tărâm magic al zânelor etc. Timpul ignoră de asemenea modelul lumii fizice; în basm, durata se contrage sau se dilată, timpul este sus pendat sau accelerat. În basmele românești timpul este uneori reprezentat antro pomorfic: Sfânta Miercuri, Sfânta Vineri și Sfânta Duminică. Desenul epic al basmului este simplu, linear. Întâmplările reale și miraculoase se organizează întrun tipar
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
creștere amenințătoare a prețurilor. În altă ordine de idei, Arabia Saudită a fost o piesă importantă în dispozitivul antisovietic în timpul Războiului rece, finanțînd mișcările musulmane din zonă, în special din Afganistan, dar și altele, cum ar fi UNITA din Angola sau CONTRAS din Nicaragua. După căderea U.R.S.S., rolul său a scăzut, o întreagă infrastructură rămînînd disponibilă, iar militanții instruiți au început să caute alt dușman. Și l-au găsit în persoana "necredinciosului" unchi Sam. Aceasta i-a făcut pe mulți americani
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
altfel, raportarea contextuală la persoana a treia (unde există distincție clară de gen) reprezintă o modalitate obișnuită de a distinge genul substantivului, nu numai în engleză, ci și în neerlandeză, daneză, suedeză și norvegiană. 52 Forma mor [mu:r] este contrasă din moder, la fel bror [bru:r] din broder etc. 53 Și în limba română articolul hotărît enclitic trece înaintea substantivului dacă este precedat de un determinant adjectiv, dar rămîne enclitic în raport cu adjectivul: harnicul băiat al vecinului. 54 În plus
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
expresii precum a bate șaua (ca) să priceapă iapa sau a bate fierul cât e cald cuprind în cadrul lor subordonate întregi, nemaiputând fi reduse astfel la nivelul sintagmei. Desigur că, în ultimă instanță, chiar și aceste fraze ar putea fi contrase în anumite "sintagme" (a bate șaua spre a atrage atenția iepei sau a bate fierul înainte de răcirea lui), însă acest procedeu le-ar anula tocmai semnificația lor specifică (idiomatică). Prin urmare, construcțiile amintite trebuie considerate drept texteme și tratate ca
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în altul ("public"). De aceea, am optat pentru o soluție de compromis, menită să ilustreze deopotrivă amploarea și diversitatea proceselor de "repetare" a textemelor caragialiene în discursul public actual, dar și faptul că operațiile care guvernează actele respective pot fi contrase sub forma unor tipuri de bază, ale căror limite ar putea fi exemplificate cel mai bine prin variația aceluiași textem. 1.5. Din punctul de vedere al creativității textual-discursive, actualizarea textemelor (a textemelor diasemice în special) nu ridică probleme deosebite
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
unui roman crește efectul de realitate, influențând astfel interacțiunea cititorului cu textul, devenit, prin intermediul descrierii, mai accesibil. În același timp, un sistem descriptiv presupune o operație de retranscriere (retranscription), calitatea lui esențială fiind disponibilitatea reductivă - un pasaj descriptiv se poate contrage printr-un cuvânt. Cercetarea lui Philippe Hamon analizează practica descrierii din punctul de vedere al funcționării sale în construcția textului literar. Perspectiva intratextuală transformă acest studiu într-o analiză minuțioasă a mecanismului acestei operații discursive. Studiul dezvoltă însă și o
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
brânci,/ Munte cu munte,/ Veac de veac,/ Treaptă cu treaptă.” În alt plan, evoluției de la retorism la sobrietate îi corespunde drumul de la descriptivismul pastelist la interiorizare. Orga de mesteceni (1970) aduce o decantare a lirismului, descripția (și așa sumară) se contrage în imagini lapidare și sobre, stil caracteristic de acum înainte. Zăpezile de acasă (1972) și Noapte cu privighetori (1973) reiau, într-o disciplină stilistică matură, temele copilăriei, satului, familiei, tratate fără frivolități neosămănătoriste, cu un real fior elegiac. Poetul știe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
sfera ce-l încungiură, mic ca un mărgăritar albastru stropit cu stropi de aur și c-un miez negru (Sărmanul Dionis Eminescu : 2011, II, 52). (h3b) I se părea că corpul lui întreg e ceva ce se poate întinde și contrage (s.n.) și poate lua orice formă din lume... I se părea mai întâi că i se îmflă capul din ce în ce și el devine un bătrân ghebos, gras și glumeț... or că acuși se usucă ca țârul și devine
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
devine un om lung, cu ochii clipitori și mici, îmbrăcat în straie lungi negre... or că i se îmflă corpul și i se subțiază picioarele, de pare un sac de făină pus pe două fuse subțiri...Apoi simți că se contrage (s.n.) repede, repede și devine un grăunte mic în mijlocul unui gălbenuș de ou...Prin albuș el vede numai de jur împrejur coaja oului ... [...] apoi i se păru lui că e un punct negru, mic, care tot una se contrage (s.n.
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
se contrage (s.n.) repede, repede și devine un grăunte mic în mijlocul unui gălbenuș de ou...Prin albuș el vede numai de jur împrejur coaja oului ... [...] apoi i se păru lui că e un punct negru, mic, care tot una se contrage (s.n.) mereu, până ce n-a rămas din el...nimic ([Avatarii faraonului Tlà] Eminescu: 2011, II, 169). (h3c) Simțea iar nebunia cuprinzându-i sufle tul...simțea iar sufletul contrăgându-i-se într-un grăunte de jăratec... Simțea iar că nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
păru lui că e un punct negru, mic, care tot una se contrage (s.n.) mereu, până ce n-a rămas din el...nimic ([Avatarii faraonului Tlà] Eminescu: 2011, II, 169). (h3c) Simțea iar nebunia cuprinzându-i sufle tul...simțea iar sufletul contrăgându-i-se într-un grăunte de jăratec... Simțea iar că nu-i nebunie... că o noapte întinsă îi învălește simțirea și cugetarea, că lumea încetează împrejurul lui... și în somnul lui mortuar parcă mai simte, încet, ca un sunet de
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ca un sunet de vioară subțire și dulce, vorba: amor... apoi nu simți nimic...nimic... ([Avatarii faraonului Tlà] Eminescu: 2011, II, 179). (h3d) Nu știu dacă cineva s-a visat vrodată elastic...că poate crește, se poate îmfla, se poate contrage (s.n.)...Dacă pe-un asemenea om nu l-ar trezi nimene din somn, el ar trăi o viață întreagă c-o lume reală și pipăită, căci în somn se pipăie așa de bine ca-n trezvie... va să zică nu lipsește nici
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
somn, el ar trăi o viață întreagă c-o lume reală și pipăită, căci în somn se pipăie așa de bine ca-n trezvie... va să zică nu lipsește nici acest control, cel mai sigur, al realității...și acest om s-ar contrage-ntr-o (s.n.) cartofă care-ar striga oamenilor de pe uliță să ia sama să nu-l calce, [...], ar trece prin o mie de figuri el însuși, și, dac-ar dormi toată viața lui, nici în minte nu i-ar mai
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
curgerea în fântânile în care el e nevăzut, stătător în sine. Se înfășoară în ultima răsfrângere a golului, acolo unde ne întâmpină "o abdicare cețoasă/ a monadelor și-o pace contrasă". Ultim în care se desfășoară lumina dintâi, căci în timpul contras, retras în nemanifestare, ceea ce apare și apariția ca atare arată sălașul atemporal al miezului inaparent, locul sâmburelui 17: "tot mai aproape de tine tu altul/ sub comuna coajă-a nopții-n micșorare". Apropierea de acest loc e o înaintare către pretimpul
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cerul liber alături de alți consăteni, mai în putere, și lăsați să se descurce cum vor putea. Nu mai insist asupra acestui rezumat. "Subiectul Iliadei e simplu, spune Aristotel: "Un bărbat lipsește de acasă mai mulți ani""! Cam așa se poate contrage, într-o singură propoziție, și povestea de față. Dacă subiectul este "Exodul", tema ar putea fi numită "Calvarul". Citind cărțile în discuție, veți vedea că afirmațiile nu conțin nici o exagerare. Relatarea nu este însă una dintre cele mai simple. Suntem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
par exotice, în timp ce locul acesta e natural. Pentru mine, nu are în el nimic străin. E de mirare și faptul că la Sulmona, locul meu natal, oricine simte, din orice parte a lumii ar veni, același lucru. Disensiunile lucrurilor se contrag în naturalețea lor. Nu întotdeauna existența noastră se identifică cu o spirală evolutivă. Poți găsi esența lumii numai când aceasta se manifestă în firescul ei. Deosebire Într-o zi, când ea m-a interogat brusc foarte neliniștită: „Cine sunt eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
aș numi această perioadă drept una încă post-revoluționară. În Franța, perioadele revoluționară și post-revoluționară au ținut de la căderea Bastiliei, până la căderea lui Napoleon. Deci de la 1789, până la 1815. Suntem într-o situație asemănătoare. În Revoluția bolșevică, lucrurile s-au mai contras, din cauza faptului că după moartea lui Lenin, s-a căzut în stalinism. Nu este un lucru de preluat. Cred, așadar, că suntem la finele epocii post-revoluționare. S-a schimbat de două ori o putere instaurată și care n-a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
idis, căruia în lexicul comun îi corespunde molio „a construi, a edifica“, dar și mollio „a supune, a civiliza“. După ce supun tot spațiul dacic, ei întemeiază la sud de Dunăre două provincii cunoscute sub numele Moessia (Superior și Inferior), formă contrasă din cea precedentă. A se compara pentru contragere rom. olat „ținut, provincie, moșie“, vladnic „puternic“ cu vodă, rom. a hălădui cu sl. hoditĭ „a umbla“, vgr. Ellas, ados „Grecia“ cu edos „pământ, regiune, ținut, sălaș“; rom. mlaștină cu a musti
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
străină, probabil cea a germ. Stadt „ville”. În fapt, rom. cetate, ca și sp. ciudad, vădește stadiul intermediar de contragere fonetică între città, Stadt, pe de o parte, și civitatis, pe de altă parte, forma din urmă fiind și ea contrasă la rândul ei din civili tas, civilitatis. Domn este cuvânt străvechi, legat de proprietatea asupra pământului: domeniu, a domni, a domina. Vezi lat. dominus, de unde este moștenit și de italiană în forma domine, care nu a fost înlăturată, cum credea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
sl. stezeá „cărare, drumeag”, alb. shteg „drum”, vgr. στοι̃χος „șir, rând”. Din viața limbii române au rezultat formele stânjen și a stânjeni, zgău și a (se) zgâi. Este de observat apoi faptul că rădăcina tog/tež/tek este contrasă dintr-o formă cu miezul lichid l/r, iar consoana inițială putea fi alta sau putea lipsi: magh. tölgy(fa) „stejar”, lat. quercus, it. quèrcia și fără consoana finală: lat. cerrus, alb. qarr, rom. cer „arbore din familia fagaceelor înrudit
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]