127 matches
-
se dezvăluie sibilinic. totul trece doar într-o altă viață, într-o formă neașteptată. aștept, așadar, clipa de vid, când din nou mă voi naște, secunda dinaintea primei respirații, când tot ce am fost într-un punct cutremurat se va contrage. strâmta vamă îmi va fi mamă, păcălind, pentru a câta oară, onesta moarte dantelată-n adâncul meu ca o horbotă învechită, destrămată și prăfuită, pe care, dacă o scuturi, dai de omizi și de fluturi colorați și vii și plini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
schimbare și devenire aparține patosului, nu etosului, patos de care omul este prea puțin conștient, trăind de fapt starea unică, secvența, conștiența momentului și a finalității sale ca Ťmoralăť". Aparent, această mișcare care se află în spatele întregii vieți fenomenale se contrage în istorie. Dar Nietsche nu e de acord cu istoria uzuală, care ar fi, în majoritatea cazurilor, o violentare a naturii sau un proces împotriva naturii, inducînd "falsul convertit în calitate morală". în fața unei astfel de situații, omul rămas cu
Profil Nietzsche by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9542_a_10867]
-
de vară/ a căror topire începe// sînt toate ca-n rai dublate suav în/ formele mici ale muzicii acoperindu-ne/ imaginea insulară din apele cerului/ altul" (formele mici ale muzicii). Criza spirituală prezumată ca un factor originar al lirismului se contrage în contemplație. Aparent, aceasta reprezintă o smulgere din context a cîte unui element, o dilatare a sa pînă la gradul la care ocupă integral ecranul unei sensibilități ce s-ar complace în fragmentarism, într-o dislocare subiacentă. De fapt, obiectul
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
complet decolorate de apele pe care le-a străbătut și cu mințile nu mai puțin spălate de acestea, Don Stephano își va accepta, ca Odiseu odinioară, rolul de Nimeni. Finalul romanului e, prin aceasta, remarcabil. Extincția e totală, continentele se contrag simultan, Spania, Suedia și România sunt aspirate într-o singură conștiință. Care și ea se evaporă. Merită totuși să mai așteptăm o vreme pentru a afla cine va scrie a treia carte a lui Constantin Ciucă.
Romanul nimănui by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6883_a_8208]
-
lipsește. Dacă-ți vine să plîngi nu consuma toate lacrimile dintr-odată. / Nu căuta speranța atîrnată de pereții temniței. Ea are aici un singur sălaș: în obișnuința de toate zilele. / În temniță te eliberezi în fiecare zi". Astfel patosul se contrage într-un cinism carceral, ca saturație a răului, ca situație-limită a individului confruntat cu maxima ticăloșire a semenilor, grafiind "un ethos al martiriului și al speranței". n (va urma) Dar criticul de la Vatra se simte mult mai la largul său
Stil caragialesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7932_a_9257]
-
și a trecutului. Iluziile sunt sugrumate în contul unor înregistrări scurte, refrigerate. În pofida dispariției lor, nu patetismul iese la iveală, ci lucrătura scriiturii, ciocnirea impredictibilă a cuvintelor purtătoare de senzații, a fulgurantelor imagini. Sub pana poetului, trecutul și viitorul se contrag într-un prezent spontan metaforizat. Prin surparea temporalității se obține o imagine bidimensională. Astfel apare o disociere de cîntăreții nostalgiei rustice, adînciți în perspectivă, prin paseism: Ne închinăm depărtării / care ne pedepsește / cu nourii copți / și cu nopți / în canoane
Un Stan Pățitul liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7953_a_9278]
-
arhitect - „less is more". Parcă efectuînd o anamorfoză misterioasă, portrete ireductibil adevărate, acela al lui Ion Gheorghiu, de pildă, își dublează modelul, cel din timpul determinat al pozei, cu spectrul devenirii sale peste douăzeci de ani. Ostil precipitărilor, acest moldovean contrage totuși vremea cînd, lent și dîrz, se ia la întrecere cu îndărătnicia pietrei. Rîdeam uneori, amintindu-i povestea sfîrîiacului, cum o așternuse Ion Creangă, istoria unei manopere care, neoprită, își reduce mereu ținta și anvergura atacului. Prea lucid spre a
Gorduz - „Deasupra celor trei dimensiuni“ by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6233_a_7558]
-
o ipostază a iluziei: „Luminînd trofee ce nu erau / să fi fost, vine septembrie / cu o clipă de stea mai presus / peste suflet -// prima iubire ca o boare a ființei" (8). Impulsul dominant este cel al ieșirii de sub servitutea realului contras în imagerie: „Portretul în care vei sta - / trupul tău svîcnind în frunzele coapte / trupul meu învelindu-te // (dezgolit de real - / fluture în gîndul / albastru)" (34). Aproape în întregime discursul nu reprezintă decît o litanie a iluziei care se încheagă din
O ipostază a iluziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6065_a_7390]
-
urmă aduce în scenă o dezlănțuire totală, un elan ce frizează anarhia, Lucia Negoiță nu părăsește liniamentele unei existențe date, conservînd o anume disciplină a mărturisirii. Exploziilor care se țin lanț la Angela Marinescu le corespund aici tensiuni ce se contrag în propriul contur, fără vanități așa-zicînd suicidare, mixînd cutezanța expresivă cu umilitatea asumării unui dramatism organic: „desenul stîngaci al sudorii/ peste sprîncenele castității rebele/ o dîră de sînge dintr-o apă a morții/ pe inul cămășii// prima menstră aduce cu
O nouă feminitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5152_a_6477]
-
cîștigate numai de astfel de teme; o să ajungem cît de curînd caraghioșii cei mai emfatici ai Europei. - Ați publicat două cărți în titlul cărora se regăsește cuvântul „top” (Top Ten și Al doilea top). Jucându-ne puțin, care ar fi, contras la esență, un Top ten al literaturii române în viziunea lui Al. Cistelecan? - Nu-ți răspund la această întrebare. E prea provocatoare, prea vrea scandal, iar răspunsul ar fi prea supărător. Oricum, n-ar avea nici o importanță. Ar fi doar
Al. CISTELECAN: „Criticul nu-i doar o mașină de citit, ci și un stil, o fascinație, un seducător” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5098_a_6423]
-
fața, cu atît mai mult cu cît aici observațiile privitoare la urgiile vremii șunt mult mai numeroase, mai clar articulate. Cîteodată ele alcătuiesc niște fișe ale stărilor psihofizice prin care trece autorul, suficient de elocvențe asupra unui rău generalizat, ce contrag însă revoltă în ironie: "Zile cu dureri de cap. Neîntemeiate dureri. Nu mă mai pricep. Cu atît mai puțin cei din jur. Învăț în originalul meu stil: după chef, umbră, îndoieli și căldura pîinii. Iar se vor alege țăndări de
Scrisori, scrisori... by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6735_a_8060]
-
este deja, doamne" (în zadar). Interpenetrările dintre efemer și etern pot avea consecințe melancolic-fabuloase: „poate-n viața asta citim cartea / pe care scris-o în altă viață, mereu" (poate în viața asta). Un alt aspect al scindării ființei între Totalitatea contrasă în nostalgie și partea, „fărîmă / din ce-am numit / cu atîta nesfrșire / aproape", îl reprezintă confruntarea dintre identitate și alteritate. Identitatea adîncă, reală nefiindu-ne îngăduită decît prin fulgerările extatice care ne redau Întregul, ne rămîne experiența alterității, provizorie, amară
Aspirația spre Totalitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6529_a_7854]
-
rîde. Așa se face că atunci cînd comisarii zîmbesc, li se văd cuțitele printre dinți. Tristețea este o expresie existențială reacționară și oamenii triști sunt pedepsiți pentru contra-revoluție". Meditația criticului ce-și va cîștiga celebritatea la microfonul Europei libere se contrage aforistic. Ea ne pune la dispoziție comprimatele unei memorii de care avem nevoie pentru a ne despărți de un trecut abject care nu e, din păcate, total dispărut din mentalul prezentului: „Rusia Sovietică? O vastă școală de Smerdiakovi". Nu numai
Luceafărul diasporei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6499_a_7824]
-
pe cer și acoperă parcurile cu o smîntînă albăstruie ce fulgeră mocnind" (Pofta istoriei). Refractar la transcendență, autorul montează un vizionarism semeț și totodată ironic, ca o compensație formală care nu evită scepticismul ricanant, parodia paradiziacă. O filosofie cinică se contrage uneori în formule sentențioase: „Dar noi? In viermuirea lumii, cu țestele deshidratate ale morților în mînă, silabisind Divina Commedia" (ibidem). „Arta poetică" descinde din această perspectivă provocatoare, modelată în mod caracteristic dintr-o pastă teratologică (Pădureanebună). Revine obsesiv un inventar
O superbie biologică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6343_a_7668]
-
dezlănțuire totală, un elan ce frizează nu o dată anarhia senzorială, Lucia Negoiță nu părăsește liniamentele unei existențe ce conservă o anume disciplină a mărturisirii. Exploziilor ce se țin lanț, de pildă la Angela Marinescu, le corespund aici tensiuni care se contrag în propriul contur, mixînd cutezanța expresivă cu umilitatea proprie unui dramatism organic: „nu obsesia hranei destulă acum/ nici mila ți se citește pe față/ un rictus senzual împarte părul în două// cifrul e-n adormire nu știi butoanele toate (...) desenul
Un culoar propriu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3733_a_5058]
-
într-o apoftegmatică delirantă: „mama spune: gîndul face pietre// ea face să înceteze culoarea// cît timp vopsește lîna e tînără” (vreme de sîmbătă). O asemenea tehnică strînsă dă impresia unor instantanee, căci timpul se suspendă în accepția sa de evoluție, contras într-o ipostază absolută. Ne amintim de o tulburătoare definiție a morții, oferită de Monseniorul Vladimir Ghika: „momentul în care ce a fost și ce va fi se topește într-un lucru unic”. Sau în echivalențele poetei „doar umbra tatălui
O deosebită surpriză by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3014_a_4339]
-
îți vine să zgîrii adînc cu ceva ascuțit/ un singur cuvînt: poezie - cum/ în zidul celulei întemnițații scrijelesc apăsat: libertate” (Rezidență pariziană). Dar poezia înseamnă disciplină, nu-i așa? În universul acesteia, afectul libertății se cuvine transpus în limbaj imanent, contras în metaforă. Drept care poetul nostru nu ezită a trece de la desfășurarea amplă a discursului în care e atinsă coarda pateticului la formulele concentrării, precum un pariu pe care avîntul libertar îl face cu brevilocvența: „Poetul ar fi sufleurul lui Dumnezeu
Poezia lui Leo Butnaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3096_a_4421]
-
corpurile se regrupează, formează alte desene ca Într-un caleidoscop, tinerii aceia risipiți În toate direcțiile revin lîngă stiva de instrumente Îmbrăcate În huse de pînză, de piele sau vinilin - o caracatiță care-și strînge tentaculele - și deodată acel obiect, contras În el de o gravitație secretă, iese din spațiu, În urmă rămîn brațe ridicate, glasuri vesele, gîtuite... „Să vă Întoarceți sănătoși!“ Un domn cu baston Își consultă ceasul de buzunar, două fete pistruiate placide mestecă ciuingam, un cap Înfășurat În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
PARBRIZUL SPART Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1457 din 27 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Habar n-am de ce mai scriu Dacă tăcerea-i cel mai fidel cititor Femei costumate-n poe zie Și grădini suspendate de magnolii Contras tează puternic cu cerul gothic din stânga tablo ului Un cetățean turmentat încercă zadarnic Să-l convingă pe i.l.caragiale să rescrie o scrisoare pierdută de Dumnezeu În timp ce soarele apune ca o floare de colț savurată de ultima capră neagră
CER CU PARBRIZUL SPART de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366535_a_367864]
-
bine pusă la punct. Într-un moment de sinceritate debusolantă, am asistat și la recunoașteri ale faptului că și cele mai înalte cancelarii, au acceptat, din rațiuni de stat, bani din vânzarea drogurilor ca să cumpere de exemplu arme, împotriva luptătorilor contras din Nicaragua sau altceva de genul ăsta. Rămâi fără grai că nici nu știi cine conduce de fapt, aceste rețele de droguri, cărora nu le poate veni nimeni de hac. Parcă ar fi vorba de un cabinet ocult, de unde un
NUMAI ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350853_a_352182]
-
bine pusă la punct. Într-un moment de sinceritate debusolantă, am asistat și la recunoașteri ale faptului că și cele mai înalte cancelarii, au acceptat, din rațiuni de stat, bani din vânzarea drogurilor ca să cumpere de exemplu arme, împotriva luptătorilor contras din Nicaragua sau altceva de genul ăsta. Rămâi fără grai că nici nu știi cine conduce de fapt, aceste rețele de droguri, cărora nu le poate veni nimeni de hac. Parcă ar fi vorba de un cabinet ocult, de unde un
NUMAI ÎNTREBĂRI, CAP.11 de ION UNTARU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351071_a_352400]
-
bine pusă la punct. Într-un moment de sinceritate debusolantă, am asistat și la recunoașteri ale faptului că și cele mai înalte cancelarii, au acceptat, din rațiuni de stat, bani din vânzarea drogurilor ca să cumpere de exemplu arme, împotriva luptătorilor contras din Nicaragua sau altceva de genul ăsta. Rămâi fără grai că nici nu știi cine conduce de fapt, aceste rețele de droguri, cărora nu le poate veni nimeni de hac. Parcă ar fi vorba de un cabinet ocult, de unde un
NUMAI ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351072_a_352401]
-
bine pusă la punct. Într-un moment de sinceritate debusolantă, am asistat și la recunoașteri ale faptului că și cele mai înalte cancelarii, au acceptat, din rațiuni de stat, bani din vânzarea drogurilor ca să cumpere de exemplu arme, împotriva luptătorilor contras din Nicaragua sau altceva de genul ăsta. Rămâi fără grai că nici nu știi cine conduce de fapt, aceste rețele de droguri, cărora nu le poate veni nimeni de hac. Parcă ar fi vorba de un cabinet ocult, de unde un
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 11 de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355777_a_357106]
-
o anumită casă, după 8 secunde, în cele mai multe cazuri, apare gândul care aduce în scenă negarea și care poate fi de forma unei exprimări de genul: "... Da, dar nu am bani să mi-o cumpăr!". În cazul potențialului sinucigaș, acest contragând, să-i spunem, poate fi de forma unei exprimări de genul: Doamne iartă-mă, dar sinuciderea este un mare păcat, cum de am putut gândi așa ceva?!". În ambele cazuri, dacă gândul și contragândul sunt de intensități apropiate, de obicei contragândul
GÂNDURI INSOMNIACE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352866_a_354195]
-
sorții, dorința acută de explicație și auto-explicație, folosind metodă paradoxului perfect care, desi ascuns într-o mânușa de catifea, lovește direct la țintă. „Something Else than Signs” este jocul culorii închis/deschis, exprimat prin cuvinte calde, clare, simple, uneori luminoase, contrase în tuse puternic întunecate ce vin să-i acopere existența, identitatea, să o acopere chiar pe ea că ființă. Umană?! Femeie?! Poeta?! Cât din toate acestea este foarte greu de spus sau de stabilit într-o proporție exactă. Versurile Passionariei
SOMETHING ELSE THAN SIGNS de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344636_a_345965]