43 matches
-
valoric în societate, ci și beneficiile aduse de sectorul privat. Astfel că, în jurul anilor '60, societatea, activiștii din toate sferele ideologice, organizații și asociații neguvernamentale, îndeosebi din țări dezvoltate economic, au inițiat "Revoluția Normativă", cum o numește Donaldson. A fost contrareacția societății civile, sub forma tuturor instanțelor ei, la nevoia de idealuri și valori morale. Și a rămas modul, nu foarte limpede structurat și nici foarte convingător pentru multinaționale, în care societatea cere afacerilor să-și onoreze rolul social. Afacerile s-
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
clasică și digitală, congrese și workshops etc. Sunt acțiuni întreprinse în scopul justificării și consolidării lumilor psihice ale dorințelor, paralele celei reale, a nevoilor. În aceste circumstanțe s-a realizat totuși o masă socială critică pentru revoluția normativă. A fost contrareacția societății civile, sub forma tuturor instanțelor ei, la nevoia de idealuri și valori morale. Și rămâne modul, nu foarte limpede structurat și nici foarte convingător pentru multinaționale, în care societatea cere afacerilor, cu precădere concernelor, să-și onoreze rolul social
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
augmentarea influenței factorilor psihologici asupra proceselor organizaționale este nevoie de activarea unor tehnici și canale de comunicare bidirecțională. Dialogul actual organizațiestakeholders se rezumă, cel mai adesea la: * un monolog prin care managementul face publice informații despre subiecte unilateral alese; * o contrareacție defensivă a managementului la stimuli negativi din mediu (ex. comunicate media); Excepțiile, care se regăsesc îndeosebi printre concernele multinaționale, au verificat consecințele practice (pozitive și negative) ale axiomei antice: cunoașterea este relațională și interactivă. Ceea ce are următoarea semnificație: cu cât
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
ultrași” pot fi la fel de bine provocatori antrenați să provoace dezordine, huligani de pe stadioane sau tineri disperați, cărora nu le mai pasă că își riscă viața în lupta cu un regim opresiv. Cert este că acțiunea lor a oferit pretextul declanșării contrareacțiilor, după un scenariu anunțat încă de sâmbătă. Astfel, reprezentanții PDL au denunțat ”degenerarea” protestelor și au minimalizat importanța politică a mitingurilor antiprezidențiale. Pentru restabilirea ordinii, se va cere intervenția în forță, iar Traian Băsescu va fi privit ca un salvator
De ce nu a vorbit Traian Băsescu. Ce scenarii se pregătesc la Cotroceni () [Corola-journal/Journalistic/46418_a_47743]
-
apărută în 1993 și revenită în actualitate la sfârșitul lui 2005, cu prilejul montării la Ateneul Tătărași din Iași. Spectacolul - spun criticii de teatru - mediocru a stârnit un scandal local și apoi național, cu proteste ale credincioșilor ortodocși și romano-catolici, contrareacții ale intelligentsiei subțiri, pledoarii ale regizorului Benoît Vitse și acuze ale autoarei la adresa primitivismului autohton. Ca și în alte ocazii, dezbaterea pe marginea subiectului nu a fost una autentică: fiecare parte, surdă la argumentele celeilalte, a vrut și a reușit
Fictiuni by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10134_a_11459]
-
manipulabile de factorii puterii. Din acest motiv, tocmai valorile pe care stînga nu le poate suferi - națiunea, creștinismul, etnia etc. - sunt pîrghiile de construire a viitoarei Europe. Și cum orice tendință centrifugă de risipire este ținută în cumpănă de o contrareacție centripetă de concentrare în jurul unei identități tradiționale, România nu are decît de cîștigat de pe urma intrării în UE. Pusă în regim de concurență acerbă, România își va da seama că singura condiție pentru a face față acestei concurențe este să-și
Onestitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8979_a_10304]
-
susținută activitate de port la intersecția marilor rute: pete de culoare spărgând cenușiul mizerabil, experiențe de viață alegând "infracțiunea" libertății. Nu numai constrângerea politică, directă ori insidioasă, ci orice fel de presiune determină în poeziile lui Mircea Dinescu o violentă contrareacție. Din această perspectivă privind lucrurile, nu apar mari diferențe între un volum violent anticeaușist ca Moartea citește ziarul (1989) și celelalte, în care imaginația creatoare își creează supapele și căile proprii. Modificările merg doar în sensul definirii, precizării referentului, personalizării
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
din țară și susținută de la microfonul "Europei libere". După ^90, în locul acestor două ierarhii, în măsură diferită false, ar fi trebuit să apară una nouă, "care să nu fie nici reflecția în literatură a politicii de partid, nici un fel de contrareacție din partea cîmpului literar la cea dintîi, ci autonomă, venită din interiorul cîmpului ca atare. Acest lucru nu s-a petrecut. în cel mai bun caz, prin dispariția din primul plan a "autorilor de partid și de stat" și prin reintroducerea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9069_a_10394]
-
un rezumat conștiincios s-ar putea înțelege. Pe de altă parte, noțiunea de ideografie, văzută ca stigmat cultural al vârstei originare, în care artificiile naratologice erau obligate să urmărească fidel mentalitatea dominantă e un pic mai mult decât o simplă contrareacție la dictatura realismului. Între lume ca atare și imaginea modelată mental a acesteia, diferența de orizont rămâne, în orice moment, sensibilă. Capitolul de Sinteze - în care se regăsesc autori ca Tolstoi ori Dostoievski - și cel intitulat Legături abolite, universuri insondabile
Gândirea romanului cea de pe urmă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8137_a_9462]
-
evidenței și, în final, a certitudinii . Prins în caruselul evenimentelor, profesorul Ovidiu Cornescu revine, în momentele abisale ale pierderii libertății de găndire sau în cele de maximă creativitate, care îl apropie de divinitate, la vibrația sonoră, „muzica sferelor” însemnănd o contrareacție la iluziile, la efemerul carmic. Muzica se constituie așadar într-un liant al celor mai inedite atitudini, acțiuni , situații detaliate în roman. Încă de la primele pagini atenția cititorului este focalizată pe tema principală a „expoziției poemului”: descifrarea misterului propriului destin
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
de literatură, dar nu dezvoltă de aici nici un raționament original. Act pur de narcisism! O asemenea lectură anchilozată în poziția verdictului e, în fond, scuzabilă. Fiindcă Manolescu însuși apelează nu o dată la practica sentinței, ceea ce e în măsură să stârnească contrareacții imediate. Cu atât mai mult cu cât claritatea acestuia vine în contact cu zonele nebuloase prin tradiție ale autorilor canonici. Cel mai strălucitor caz e capitolul despre Eminescu, care merită, prin alonjă, discutat de unul singur. Faptul că mulți au
Câteva sentințe (V) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7402_a_8727]
-
cu tot. Soluția anunțată de dl Tăriceanu o fi bună la finlandezi și la danezi, țări de oameni disciplinați. La noi, orice măsură - și cu atât mai abitir una abuzivă, cum e cea la care mă refer - reușește să creeze contrareacții pe măsură. Dacă nu chiar unele disproporționate. Ca de pildă, să aflăm că tot mai mulți români suspecți vor începe să evite trecerile oficiale ale frontierelor și c-o vor lua peste arătură, prin porumbiște, spre Europa. E, de altfel
De la Bariera Vergului la Bariera Bruxelles-ului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11472_a_12797]
-
Ro mânia nu au fost trimiși miniștri, prim-miniștri, magis trați sau generali la pușcărie pentru corupție. Elitele erau protejate. Acesta era pactul social. Care a fost alterat. Laura Ștefan spune chiar în conversația noastră că, în tr-un fel, înțelege contrareacția politicienilor: acești oa meni, cei mai mulți dintre ei, în orice caz, nu și-au dat niciodată acceptul pentru ruperea acestui pact. Schim bările au venit treptat, induse extern, iar ei s-au trezit în fața faptului împlinit. Dacă Adrian Năstase s-ar
Eu votez DNA!De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
conduc spre idei noi. Conform acestei teorii concentrarea puternică și volumul bogat de cunoștințe diminuează probabilitatea unei soluții creative, o puternică fixare putând bloca această soluție. I 1.2.6. Teoria gestaltistă (configuraționistă) a creativității Teoria a apărut ca o contrareacție la teoria asociaționistă și consideră că demersul creativ nu se desfășoară cu totul aleator și că poate fi explicat doar prin considerearea globală a fenomenului, prin descoperirea întregii sale structuri interne. M. Wertheimer consideră că creativitatea presupune înțelegerea problemei prin
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
cercetare, • etapa conturării unei teorii a proiectării inițiale, în anii '60-'80, bazată pe studiul condițiilor de eficiență a instruirii, pornind de la concepția behavioristă și cu conturarea ideii designului (1962, R. GlaserInstructional Design) și • etapa de după anii '90, ca o contrareacție la exagerările proiectării behavioriste și apelul la noile teorii cognitivismul, constructivismul sau noile tehnologii TIC. Ch. Reigeluth se află între primii care sistematizează problema a ceea ce este ID și de ce este necesar (Reigeluth, 1983, pp. 4-36; revăzut în 1999), precizând
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în afacerile lor interne. Bull era îngrijorat că aroganța și condescendența occidentală referitoare la drepturile omului ar fi putut să afecteze structura delicată a societății internaționale. El observa de asemenea că tăcerea relativă asupra importanței drepturilor omului a produs o contrareacție puternică, și că statele din secolul XX s-au aflat sub o presiune din ce în ce mai mare de a asigura protecția acestora (Bull 1984a). Acesta este punctul de plecare al cărții lui John Vincent, Drepturile omului și relațiile internaționale (1986), care argumenta
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
istorice tradițiile înaltei culturi europene cu setea de cunoaștere, idealismul și spiritul creator al americanilor 2. Tabloul de mai sus este în primul rând valabil pentru științele umane și cele sociale, dar ceva din fervoarea umanistă a epocii, potențată de contrareacția la barbaria totalitară și la derapajele democrației americane din anii ’50, a modelat și conștiințele multora dintre cei activi în științele naturii, medicină, tehnologie, ca să nu mai vorbesc de economie și drept. Universitatea păstra încă niște relicve ale spiritului său
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
indiferenței, unde oricît de multe oportunități de atac s-ar întrezări, aceasta nu poate determina un stat să-l lanseze, "nimic nu subminează în mai mare măsură securitatea [...] decît acumularea de putere într-un mod care poate produce teamă și contrareacții" (Wolfers 1962: 160). Acesta este exact tipul de argument folosit în zilele noastre cu privire la o posibilă reacție a Rusiei împotriva lărgirii NATO spre estul Europei. Wolfers conchidea că "acestea fiind spuse, nu mai rămîne nimic din generalizarea pustiitoare conform căreia
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]