98 matches
-
Raluca Dună N. Steinhardt în evocări, ediție îngrijită de Florian Roatiș, Iași, Editura Polirom, 2012 Citind volumul de evocări dedicat lui Nicolae Steinhardt ai o senzație contrariantă: cum era, cine era de fapt Nicu Steinhardt? Evreul botezat din interes social, din snobism (Vera Călin) sau „din ură de sine evreiască” (Alexandru Sever), un simpatizant legionar sau chiar un „convertit” la legionarism (Norman Manea, Al. Sever), un caz
„Călugărul paradoxal” by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/4745_a_6070]
-
formulat întrebarea și așteaptă nevăzut răspunsul lucrat în liniște, după care urmează altă întrebare și alt răspuns, în același mod. Asta nu înseamnă că vom fi feriți, noi cititorii, de surprize, atunci când vom da, nu de puține ori, peste susțineri contrariante și chiar șocante. Și-a scris textul de opt ori Răzvan Petrescu însă nu în sensul cumințirii părerilor (necum al aplatizării), lăsându-ne cel puțin descumpă niți atunci când vorbește despre ridicolul înmormântărilor („cât de ridicolă e o înmormântare. Cu groapa
Canonici de azi și de mâine by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3549_a_4874]
-
Cred că în literatura noastră el a știut să găsească acel spațiu specific, acel pitoresc uman, social și lingvistic care ne pot propulsa în literatura europeană fără să ne pierdem identitatea. El și-a formulat un model propriu și absolut contrariant pentru anii ’90, optând pentru o autenticitate deloc intelectuală, pentru un limbaj țărănesc și provincial. Bineînțeles, el face limbaj, ca și Creangă, recreând limbajul originar, dar îl folosește dinăuntru, lăsând limba română să-și moduleze farmecul aproape revolut... Înțeleptul este
„La noi în Desiștea…“ by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3632_a_4957]
-
soție și cu dorința de a-și flata cunoscuții. Pe scurt, o carte frumoasă care nu te mișcă, excesele destinului fiind răzuite de un ochi împăciuitor care îi contemplă cu simpatie chiar și laturile insuportabile. Amănuntul e cu atît mai contrariant cu cît adolescenț a lui Blaga numai liniștită nu a fost, anii de studiu, trăiți în cursul Primului Război Mondial, ducîndu-l dintr-o parte în alta a Transilvaniei: de la școala din Sebeș la Liceul „Șaguna“ din Brașov, apoi la Seminarul Teologic din
Cronicarul placid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2875_a_4200]
-
a ridica în conștiință pretenția unei judecăți morale. O delectare plină de amuzament, inspirată de o experiență a cărei suferință rămîne impresionantă în esența ei. Că poți dintr-un supliciu să scoți o carte de fin amuzament intelectual, iată latura contrariantă a Torturii, pe înțelesul tuturor.
Hiperbola cruzimii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3347_a_4672]
-
ț să aflu ce imagini diferite avem despre ei”. Iar Marta Petreu conchide detașat, din off: „Cine știe, de fapt, cum au fost ei”. Reconstituirea traumei conservată întreagă prin neverbalizare se petrece fără bemoli. Enunțurile apocaliptice intonate fortissimo sunt - câteodată, contrariant - subminate și tulburate de amintiri de alt accent și cu alte sensuri. Dar nu e greu de identificat partitura fiecăreia dintre cele trei voci care țes în canon povestea. Cartea are forță și citită oarecum aburit, cu receptarea tensionată și
Fragmentul și defragmentările by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3352_a_4677]
-
ideal. Iată, spre susținerea aprecierilor noastre, ce efect a avut lectura Orașului colaj asupra unuia dintre comentatorii săi, Donald Appleyard, în APA Jurnal: „Deschizând această carte într-o dispoziție mai degrabă sceptică, trebuie să spun că mi s-a părut contrariantă, edificatoare, briliantă, spirituală și exasperantă, pentru că își susține teza cu un soi de acrobații gramaticale, pe care nu le pot numi altfel decât captivante. Este o carte despre ideologiile arhitecturii moderne, a originilor lor filosofice, a manifestărilor lor și a
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3047_a_4372]
-
familiei Arghezi” de la Văcărești. Toate cele șapte convorbiri interesează măcar prin ceva, prin portretizări, prin evocări ale unor medii și epoci, prin reflecții în marginea unor evenimente, aspecte de mentalitate, originale interpretări ale unor fapte istorice, mărturisiri de sine câteodată contrariante, curioase. Politicianul liberal Istrate Micescu ar fi luptat, pe vremea Revoluției Franceze, presupune, „contra suveranității absolute a regilor”. Acum în schimb, în 1935, luptă „contra suveranității absolute a maselor”, căci nu poate accepta „tirania mulțimii anonime și a ignoranței”. Arghezi
Convorbiri actuale din 1935 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3264_a_4589]
-
termeni critici procesul prin care livrescul se transformă în ingenuitate. Deocamdată, să consemnăm că volumul de corespondență - în special epistolele către Lucian Raicu, Șerban Foarță, Radu Petrescu și Florin Mugur - oferă indicii solide în această direcție. Solide și, aș adăuga, contrariante: poetul este mare cititor de... proză, de clasici ruși, de Max Blecher și de critică literară! Cei care bănuiau că în spatele simplității atât de convingătoare a liricii se ascunde un proces de elaborare dintre cele mai complexe, se văd confirmați
Un mărturisitor impenitent by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4075_a_5400]
-
destinul literar, astfel cum el o spune apăsat și în mai multe rânduri. Reținem imaginile vii ale prietenilor (Al. Simion, Zigu Ornea, Radu Cosașu), ca și ale altor oameni de litere (scriitori, critici, filosofi), toți cu evoluții interesante și câteodată contrariante (Paul Cornea, Henri Wald, Radu Florian, Paul Georgescu, Ov. S. Crohmălniceanu, Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, Vladimir Tismăneanu). Într-un fel sau altul au constituit, pentru Ion Ianoși, repere intelectuale și, unii dintre ei, i-au oferit, câteodată, prin luarea unei
O viață și o epocă (II) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4171_a_5496]
-
o dată și necondiționat. De pildă Márquez, după “Veacul de singurătate” și “Toamna patriarhului”, m-a dus spre celelalte scrieri ale lui cu înțelegere și fără acidități critice. Nu contează că în “A trăi pentru a-ți povesti viața” sînt pagini contrariante, cu care nu ești de acord, sau că “Dragostea în vremea holerei” e un fel de mare telenovelă.. Ceea ce mi se pare important e că în fiecare din aceste cărți e uriașul scriitor care o dată sau de mai multe ori
Femeia de lângă Mircea Cărtărescu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18840_a_20165]
-
este reacția psihologică a individului biped de diferite sorginți (politicianiste etc.) în raport cu sfârșitul cumplit al copilului mușcat de câini. Păreri peste păreri - unele juste, altele complet neîntemeiate -, „judecăți” de valoare peste „judecăți” de valoare emise în vâltoarea pârjolului emoțional, atitudini contrariante ale politicarzilor de serviciu ai nației, în câteva cuvinte un tablou umplut până la refuz cu enorm de multă sporovăială, dar foarte puțin spirit practic și obiectiv. Problema câinilor fără așa-zis stăpân este dezbătută actualmente și pe față, și pe
ALEGERI ELECTORALE CU IZ DE GONADE PRĂJITE CÂINEŞTI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364379_a_365708]
-
lui Simon din Cirene, fiul lui Rufus, pe Via Crucis. Un sihastru (retras de bunăvoie din lume) - care, în mod paradoxal, era înconjurat de lume, căutat, consultat în probleme duhovnicești. „Părea mai degrabă rătăcitor printre oameni, o apariție insolită și contrariantă, coborâtoare parcă din alte timpuri. Mai ales tinerii căutau să-i fie aproape - îl priveau și-l ascultau cu religiozitate, ca pe un sfânt” - îl prezintă Nicolae Băciuț în textul care ține loc de Prefață. Poate Constantin Noica mai trezea
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356206_a_357535]
-
El, Sihastrul de la Rohia, era, de fiecare dată când ieșea în public, înconjurat de puzderie de lume, de prieteni sau de simpli curioși. Era o apariție și o prezență fascinantă. Părea mai degrabă rătăcitor printre oameni, o apariție insolită și contrariantă, coborâtoare parcă din alte timpuri. Mai ales tinerii căutau să-i fie aproape - îl priveau și-l ascultau cu religiozitate, ca pe un sfânt. Cred însă că sentimentul era reciproc. Și N. Steinhardt îi agrea pe tineri. Și îi făcea
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
similitudini” între teza de doctorat a ministrului de Interne, Petre Tobă, și alte lucrări însă recomandă ca acestuia din urmă să-i fie menținut titlul de doctor. Ministrul Educației, Mircea Dumitru, a citit fragmente din raport. I s-au părut „contrariante”, a explicat el într-un interviu pentru Republica.ro. „Pe de-o parte, se acceptă că există similitudini, ceea ce înseamnă că există asemănări care merg până la identitate între fragmente din teza domnului Tobă și alte lucrări. Deci se acceptă că
„Ori spui că e un plagiat, ori ai o explicație, nu știu care ar fi aceea, pentru acele similitudini” () [Corola-blog/BlogPost/338148_a_339477]
-
ai o explicație, nu știu care ar fi aceea, nu-mi dau seama în momentul de față, pentru acele similitudini. Nu pot fi susținute în același timp și neplagiatul, și ideea de similitudine care merge până la identitate. Cum vi s-au părut? Contrariante. Pentru că am citit în acele fragmente că, pe de-o parte, se acceptă că există similitudini, ceea ce înseamnă că există asemănări care merg până la identitate între fragmente din teza domnului Tobă și alte lucrări. Deci se acceptă că există similitudini
„Ori spui că e un plagiat, ori ai o explicație, nu știu care ar fi aceea, pentru acele similitudini” () [Corola-blog/BlogPost/338148_a_339477]
-
neuita”, s-au regăsit întotdeauna pe afiș în rol principal. Cu toate că filmul, despre care am făcut vorbire anterior, nu e turnat încă pe banda de celuloid, actorul invocat în scena întruchipării reale a substantivului feminin libertate face parte din compoziția contrariantă a lumii din jur, o lume care și-a masacrat aproape totdeauna cu ușurință florile, iertându-și de prea multe ori la rând vampele reci și călăii... Numele lui: Paul Goma - intelectualul alungat vreme de zeci de ani de pe propriul
MASACRUL FLORILOR ŞI ETICA DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343327_a_344656]
-
care se mănâncă pe sine, sonetul critic.” Și tot prefațatorul pune punctul pe “i” referindu-se la numărul ciudat de semnificativ al sonetelor cuprinse în volum: „Atipic e, iarăși, și numărul sonetelor: 99. Pentru o formă clasică acest număr e contrariant. De ce nu 100? Acest cui al Pepelei ingenios îmi amintește o poveste orientală în care un țesător de covoare care orbea numărând mii de noduri de ață, când a fost pus în fața terminării covorului, l-a lăsat fără ultimul nod
SONETUL ALEXANDRINEI CHELU – O „AVENTURĂ” PLINĂ DE HAR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343472_a_344801]
-
violentă și schimbăcioasă, are legătură cu răul și cu nenorocirea, avînd preponderență în aer, cauză pentru care vîntul bate cruciș; în ființele vii ea este cauza viciului. A treia calitate și ultima este întunericul (tamas); această calitate este trîndavă și contrariantă, este asociată cu griji, cu stupiditate și iluzii, avînd preponderență în pămînt și apă, cauză pentru care acestea cad tinzînd în jos: în ființele vii ea este cauza prostiei." În consecință, prima calitate este unitatea cu sine; a doua este
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
franceze, citește, memorează versuri și proze din producția timpului și pictează întruna, fără program, părîndu-i-se că viața-i prea scurtă pentru a o pierde în fleacuri. Dar același moment îi cere să țină cont de imperativul său. Unul nou, turbulent, contrariant pentru spiritele clasate. E la modă decadentismul, morală a "hedoniștilor cu mustrări de conștiință", căruia Pallady îi plătește tribut pe măsură, însușindu-și forma de dandysm care-i convenea cel mai mult, nu o frondă plebee și păguboasă, ci un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
suporturi, aparținînd unui nordic (al cărui nume nu l-am reținut/ n-am ținut să-l rețin, neajungînd, acesta, probabil niciodată, să fie memorabil). Plecînd de la fotografie, chiar pe fotografie, admiratul nostru din acea dimineață ajungea la somptuoase compoziții deși contrariante pentru... tradiționalistul din mine teribil de convingătoare din unghiul vocației. Fotografia se supunea exercițiului de mare virtuozitate grafică, iscînd un gen... ambigen după unii puriști oricum dubios foarte acoperitor stilistic. Ne extaziem amîndoi observînd ce duct alert și credibil proba
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Trebuie să știi să faci diferența dintre ritmul ascendent și ritmul descendent [...]. Mai Întâi, trebuie să cunoști ritmul concordant, iar apoi să Înțelegi ritmul discordant. Trebuie să știi să discerni ritmul potrivit, ritmul ce trebuie adoptat În funcție de ocazie și ritmul contrariant; toate ritmurile, fie ele largi sau strânse, lente sau rapide, sunt caracteristice tacticii. Mai cu seamă, dacă nu se Înțelege ritmul contrariant, tactica nu va avea baze solide. Ritmul comun al celor din Întreprindere se traduce În Ba, așa cum vom
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Înțelegi ritmul discordant. Trebuie să știi să discerni ritmul potrivit, ritmul ce trebuie adoptat În funcție de ocazie și ritmul contrariant; toate ritmurile, fie ele largi sau strânse, lente sau rapide, sunt caracteristice tacticii. Mai cu seamă, dacă nu se Înțelege ritmul contrariant, tactica nu va avea baze solide. Ritmul comun al celor din Întreprindere se traduce În Ba, așa cum vom vedea În capitolul următor și din mărturiile din partea a doua. În luptă, Miyamoto Musashi recomandă ritmul vid, născut din inteligență și care
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
St. Zweig) „Poți iubi așa de mult viața, Încât să-ți devină insuportabilă.” (L. Blaga) Cea mai mare nenorocire este aceea după care nu poți decât să râzi. (Absurdul nu ne lasă, Într-adevăr, drept replică decât perplexitatea sau râsul contrariant.) Cu absurdul nu poți lupta, spunea Constantin Noica: „E ca și cum ai lupta Împotriva izvoarelor sau a cămărilor vântului”. Emil Cioran atrage atenția asupra altui paradox al răspunsului afectiv: „Gândurile cele mai adânci și cele mai scumpe sunt acelea pentru care
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
a unor profesori este acela de a-i pune pe elevi sau studenți În situația de a se Îndoi, pe moment, de veridicitatea unui fapt devenit indubitabil pentru toți. Gândirea lor nu va accepta Însă pentru mult timp această situație contrariantă și vor simți nevoia să aducă argumentele necesare pentru a restabili poziția de adevăr a faptului În cauză. Dar pentru profesorii respectivi importantă nu va fi această preocupare de restabilire a poziției științifice sau sociale a adevărului discutat, care nu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]