47 matches
-
mișcări merge în direcția considerării generației începutului de mileniu drept generația umană „ultimă” sau tranzitivă, punctul „singularității” sau al rupturii în evoluție, dincolo de care emerge postumanul (specii mixte sau transgenice, sisteme organic-tehnologice, clone, inteligențe artificiale etc.Ă. Un postulat contradictoriu, controversabil și vulnerabil întrucât are la bază dorința lepădării de trup și de constrângerile acestuia și simultan axarea pe corporalitate sau pe întrupare, chiar dacă în forme sintetice. De reținut că anumite valori ale umanismului modern (libertatea, egalitatea, responsabilitatea, autonomia, individualitatea și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
problemă de codare”. Aceste procese sunt învinuite de „traducerea” universală a bitului într-un cod controlabil și instrumentalizabil, inclusiv la nivel genetic. Astfel că entitățile mediate cibernetic ridică problema încorporării mintal-fizice într-un sistem social și politic individual sau colectiv controversabil. În momentul în care discursul teoreticienei se ideologizează, nelimitându-se doar la simpla schițare a digitalizării vieții contemporane, lucrurile se complică. Haraway radicalizează discursul cyborgic, împingându-l la o limită criticabilă, legându-l de practicile activiste, social-politice ale femininului și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
putea fi caracterizate drept kantiene. Apropierea dintre Tractatus și filozofia transcendentală a lui Kant ar consta, în primul rând, în ceea ce s-a numit abordarea critică a înțelegerii naturii și țelurilor filozofiei. În 4.113 se spune: „Filozofia delimitează domeniul controversabil al științelor naturii.“ Filozofia își propune așadar să delimiteze sfera cunoașterii, și nu să ofere ea însăși cunoaștere, în felul în care o face știința naturii. Acesta a fost, cum se știe, programul filozofiei critice a lui Kant. Asupra unor
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Antohi, până la Patapievici, Alina Mungiu-Pippidi, Teodor Baconsky, Daniel Barbu, Alex Ștefănescu, Gabriel Dimisianu, Ștefan Borbély, Mircea Platon, Mihail Neamțu, Ovidiu Hurduzeu, Tudorel Urian, Mircea M. Diaconu și Cosmin Ciotloș, alături de numele de critici literari citate adineaori! Ce hrană, ce teme controversabile, câte subiecte realmente viabile oferă spre digestie și comentare unor astfel de nume piața autohtonă? Evident, nu mă refer strictamente la beletristică, dar, în general, la creația intelectual-estetică în sensul cel mai larg. Avem, de pildă, în altă ordine de
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
ingineri cu altă psihologie și alte moravuri. Marxismul, desigur, va dăinui, ca un excelent instrument de analiză a raporturilor sociale și economice, concluziile politice istorice și filozofice vor fi însă altele, conceptul.: existența materială determină conștiința, va rămâne un adevăr controversabil ca atâtea alte mari adevăruri..." " Dom' profesor, spusei îndată fără să mai reflectez în detaliu asupra uneia sau alteia dintre opiniile emise de el, a devenit de mult evident că în cele din urmă și soarele se va răci, va
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
statal, ofereau un material de construcție extrem de eterogen, iar terenul accidentat pe care se zidea oferea și el mai multe posibilități constructive. În primul rând patria românilor ardeleni, menită să ofere adăpost națiunii lor, era cea care reprezenta un subiect controversabil și greu de delimitat. Românii ardeleni aveau la Îndemână, În primul rând, cadrul teritorial și politic-administrativ oferit de Marele Principat al Transilvaniei, component al Imperiului Habsburgic, cadru care beneficia și de o dimensiune istorică de consistență, esențială pentru mentalitățile epocii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
îndelung verificată în critica curentă și o disponibilitate bogată pentru definițiile sintetice. Ideile se aștern liniștit, în ritmica ceremonioasă datorată unui aristocrat al gândirii care construiește arborescent, cu o mare plăcere pentru unitatea simfonică a întregului.”2 În controversatul și controversabilul volum consacrat poeziei române contemporane din proiectata și fabuloasa sa O istorie polemică și antologică a literaturii române de la origini până în prezent, Eugen Barbu schițează lui Vladimir Streinu un interesant portret în manieră călinesciană: „Era un domn tăcut, grav, poate
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
care nu bea? Dacă da, alcoolicul beneficiază de circumstanțe favorizante pentru oricare din faptele sale. În cazul școlii, elevii care provin din medii defavorizate ar putea recurge mereu la circumstanțe favorizante (în fapt, aplicarea discriminării pozitive în educație, cu rezultate controversabile și controversate chiar și în SUA, unde cunoaște cea mai largă răspândire, reprezintă o variantă articulată a doctrinei circumstanțelor favorizante); în cazul lor, s-ar putea face excepție de la datoria de a învăța? Dacă da, ei nu mai sunt obligați
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
analitică îndelung verificată în critica curentă și o disponibilitate bogată pentru definițiile sintetice. Ideile se aștern liniștit, în ritmica ceremonioasă datorată unui aristocrat al gândirii care construiește arborescent, cu o mare plăcere pentru unitatea simfonică a întregului." În controversatul și controversabilul volum consacrat poeziei române contemporane din proiectata și fabuloasa sa O istorie polemică și antologică a literaturii române de la origini până în prezent, Eugen Barbu schițează lui Vladimir Streinu un interesant portret în manieră călinesciană: "Era un domn tăcut, grav, poate
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
dintr-un motiv sau altul ești obligat să intri în legătură în mod întâmplător și fără nici o consecință. Cu un funcționar imbecil, de pildă. Putem fi însă de acord că astfel de nuanțe sunt și rămân, în mod inevitabil, foarte controversabile. Nu acesta este și cazul, din fericire, al evidențelor strict documentare. Dar, un serios handicap împiedică deocamdată, cel puțin o sinteză completă și în acest domeniu: a manifestărilor controlabile, bine atestate, ale rezistenței culturale. O bibliografie, fie și sumară, lipsește
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de afirmații: semantica cu totul particulară a lui Constantin Noica). Se mai vorbește acolo de eventualitatea de a deveni agent (sic !) cultural, intelectual. Dar totul este atât de fals și echivoc, încât nu mai insistăm asupra acestui episod atât de controversabil. Ce procese sufletești obscure l-au determinat? Reținem doar faptul că filozoful se declarase dispus la pasivitate totală, la renunțarea la orice gest ostil față de regim, la o izolare socială completă (nu aveam de gând să duc nici un fel de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
necesitatea suprimării radicale a comunismului (capitalism malignizat) printr-o terapie de șoc. Tonul calm, analitic proiectează aceste idei și constatări în spațiul tot mai abstract al ideilor generale. La Nicolae Manolescu, tonul pamfletar, vindicativ, recriminator a dispărut. Unele idei sunt controversabile, mai bine spus susceptibile de câteva completări și nuanțe. Despre oportunism ar fi un exemplu. Dar problema trebuie pusă și tratată cu toată răceala. în caz contrar, s-ar respinge, de fapt, în bloc, întreaga cultură română activă rămasă în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
două concepții și tendințe: cultura centralizată și dirijată, pe de o parte, cultura independentă și liberă, pe de alta. Prima proclamă și cultivă ierarhii și valori date, a doua ierarhii și valori independente, în plin joc de selecție naturală, deci controversabile. Prima este conservatoare, dirijistă, cu reflexul cenzurii ideologice în sânge, a doua este liberală, independentă, partizană decisă a libertății de expresie. Cea dintâi întreține o gândire uniformizată, dogmatică, cu ierarhii și criterii precise, oficiale, a doua introduce și apără pluralismul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și recuperarea unei interdicții. Deci un gest de libertate spirituală (dacă nu chiar de rezistență prin cultură). Doar că ambele teze puteau fi susținute, de pe poziții net opuse, prin același argument strict obiectiv, irefutabil: editarea unei astfel de cărți profund controversabile. Dar ambiguitățile au fost și mai numeroase. Le am evocat anterior, cu mai multe detalii. Deși nu se poate pune, în nici un caz, semnul egalității integrale între soarta culturii alternative într-un regim liberal și totalitar, unele identități de substanță
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
acestui paragraf, un scurt comentariu asupra unei distincții formulată de pe pozițiile individualismului și antropocentrismului. Callicott 119 formulează distincția dintre umanismul etic și moralismul uman. În timp ce umanismului etic îi este specifică centrarea pe acele caracteristici considerate specific omenești, unele dintre ele controversabile, de la capacitatea de a avea interese la capacitatea de a face predicții, moralismul uman susține că nu toți oamenii au calitățile menționate, unii oameni fiind doar pacienți morali, dar absența acestor calități și statutul de pacienți morali nu înseamnă să
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
nu o poate scoate. În sfârșit, președintele Ion Iliescu a acordat și câteva înalte distincții unor cetățeni americani. Unele plauzibile, altele ținând de cunoscuta curtoazie diplomatică. Una, cea acordată fostului ambasador american la București, Alfred Moses, rămâne mai mult decât controversabilă, căci domnul Moses a fost o mană cerească pentru interesele, pe atunci, PDSR-ului, dar nu și un partener pentru restul românilor. A existat însă și o decorație consternantă - cea înmânată dlui Mircea Răceanu, până în ajunul vizitei dlui Iliescu la
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
decizie prin consens. Numai că linșajul e rareori rezultatul unei decizii colective. Sunt suficiente existența unei mase critice a nemulțumirii și gestul de a arunca primă piatră. Celelalte încep să vâjâie prin aer cât ai zice pește. Toți putem deveni controversabili într-un moment sau altul. Toți putem călca în străchini. Toți putem fi ori doar părea alienați de propriile noastre credințe sau principii. De ce nu suntem cu toții obiectul unei lapidări? Cum s-a născut această masă critică a nemulțumirii, a
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
n-a stârnit decât un interes scăzut) reprezintă, spre a vă prelua cuvintele, nu numai niște "împliniri" ci și "provocări" adresate literaturii în curs, nefixate. E fără doar și poate un câștig pentru aceasta. Însă Istoria lui N. Manolescu e controversabilă mai cu seamă în capitolele închinate contemporaneității și, în cadrul acestor capitole, mai cu seamă prin comentariile asupra poeziei. Partea bună a unui asemenea "rău" o constituie dezbaterea ce se iscă, al cărei rod e chiar acest drum al interogației, al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de la pachet, veniți din subsolurile Prisunic-ului parizian, triste imitații sintetice de mâna a șaptea ale fanteziilor mătăsoase de la etajele inaccesibile ale modei europene. Lucrurile nu se opresc însă aici. Cele de mai sus constituie doar primul - și cel mai puțin controversabil - strat al realității. Dar oricine știe pe propria-i piele că existența e un lucru complex și contradictoriu: chiar și demult răposatele lecții de materialism dialectic ne băgau în cap acest neliniștitor adevăr. Orice obiect, oricât de umil, conține germenii
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Nu l-a luat nimeni în serios, iar în PNL el a rămas într-un ofsaid politic care ulterior avea să-i fie de nerecuperat. Spre deosebire de el, Virgil Măgureanu și-a păstrat forțele, evitînd să iasă la rampă în momente controversabile. Se pot face multe speculații despre evoluția și despre susținerea de care s-a bucurat Viorel Cataramă ca om de afaceri și ca politician. Nu mă pot pronunța asupra lor decît cantitativ. Dacă el e rezultatul unor forțe mai degrabă
Capitalul politic si capitalul pentru politică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17635_a_18960]
-
prin "Adversus Judaeos", iar în limba română "Contra evreilor". Traducerile mai recente, bazându-se pe faptul că Sf. Ioan Gură de Aur își adresează predicile membrilor propriei sale parohii, care continuau să urmeze obiceiurile evreiești, preferă un titlu mai puțin controversabil: "Contra creștinilor iudaizanți". Potrivit unor erudiți patristici, în secolul al IV-lea, opunerea unui punct de vedere deosebit era exprimat într-un mod retoric, denumit „psogos” (insultă), ale căror convenții literare constituiau în defăimarea adversarului într-un mod înverșunat; astfel
Ioan Gură de Aur () [Corola-website/Science/302162_a_303491]
-
final al sistemelor filosofice ale Antichității: „binele suprem” ("summum bonum"). Ataraxia, care era văzută ca liniște sufletească, netulburare, a reprezentat scopul și inspirația scepticilor greci. Urma să fie atinsă prin suspendarea calmă și cumpănită a judecății ("epoche") privitoare la chestiuni controversabile. Pentru Epicur (341-270 î.e.n.), care a întemeiat în 306 î.e.n. celebra școală ateniană în aer liber, numită "Grădina lui Epicur", unde trăia în comunitate cu prietenii și discipolii lui, plăcerea era binele suprem, dar prin aceasta nu înțelegea voluptăți și
Ataraxie () [Corola-website/Science/327736_a_329065]