9,217 matches
-
fântânatic”, adică la conștiința poetică în stare să pună laolaltă „chipul” din firimiturile existențiale. În căutarea acestui timp „împăturit”, „pierdut”, ca să folosim sintagma lui Marcel Proust, pornește autorul acestui volum. Spuneam că o lume dizarmonică, deșucheată în fragmentarea ei se conturează din paginile ciclului Anotimp împăturit. Este o lume cu „megasfinți pletoși/răstigniți în chitarele sparte/pe pereții cei reci”, o lume uitată de „dumnezeu”, care „stând pe un nor/se delectează dezlegând/integrame.” (Prezentul autopsiat, p. 7.) Cum, am zice
MĂŞTILE POETULUI de SORIN OLARIU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Silvia_jinga_mastile_poetului.html [Corola-blog/BlogPost/359252_a_360581]
-
tăcută, prinsă între două stări. În sinele ei se petrecea un ceva ciudat, un ceva inexplicabil. Simțea un ceva ca un gol. Un gol în suflet, care se transforma într-un hău. Starea aceasta a prins-o de îndată ce s-a conturat plecarea sigură a Danielei, undeva, unde ei îi va fi mai greu să ajungă. Scutură agitată din cap, ca și cum ar fi vrut să împrăștie acele gânduri înfiripate rapid și atât de obsesiv. O întrebă pe asistenta socială care, între timp
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XX) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1437666601.html [Corola-blog/BlogPost/373086_a_374415]
-
să salveze o civilizație, fie că Artur a intenționat asta sau nu, fie că a spus-o și deci a conștientizat-o, fie că doar a intuit-o”. (ibid. p. 76) Reputatul sociolog, critic și scriitor Adrian Dinu Rachieru îl conturează pe Micul Călinescu astfel: „Cu gust semi-profetic, Artur Silveștri palpa originismul cultural, umplea goluri, evidenția <> și răspunsul autohton”. (ibid. p. 96) Dincolo de jertfă și iubire, într-un Peisaj lăuntric al unor Galaxii paralele, poeta și prozatoarea Melania Cuc, brodează chipul
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
au distrus cea mai mare parte a izvoarelor scrise, dar geniile, eroii, martirii, cuvioșii și sfinții au mărturia Neamului scrisă în ceruri, unde cei răi nu pot niciodată ajunge. Marele General, om de știință, scriitor, pictor Vasile Parizescu i-a conturat cu mult sârg și căldura sufletească portretul-icoană: „A strâns bucurie cu bucurie, fericire cu fericire, lacrima cu lacrima și le-a prins în sufletul său dogoritor, însetat și luminat că izvoarele unui fluviu și că strălucirea unui răsărit, într-un
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
A fixat cu creta un punct pe tablă: - Aici este Constanța! Acum mergem cu vaporul aproape de malul Mării Negre până la strâmtoarea Bosfor. Intrăm în Marea Marmara, prin Dardanele... Și creta din mâna domnului Arsu lăsa pe tablă o dâră albă, care contura Europa. Când ajungea la Istanbul, Atena și alte țări, capitale și orașe importante, creta se oprea în acel punct și nu pleca mai departe până nu ne spunea tot ce considera că trebuie să știm despre țara, orașul sau locul
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
de valuri spumoase, care desprindea conturul continentului din întunericul de pe suprafața tablei. Urmăream, fără să mai respirăm, dâra de cretă prin Marea Adriatică, mângâiam „cizma italică” apoi litoralul iberic, treceam triumfători Gibraltarul, înfruntam furtunile din golful Biscaia, treceam prin Marea Mânecii, conturând arhipelagul britanic și...ce să vă mai spun? După ce ne-am bălăcit prin Marea Baltică, conturându-i golfurile și țărmurile riverane, după ce am urcat amețiți prin puzderia de fiorduri norvegiene, am înfruntat furtuni de zăpadă și gerul arctic, am coborât pe sub
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
mai respirăm, dâra de cretă prin Marea Adriatică, mângâiam „cizma italică” apoi litoralul iberic, treceam triumfători Gibraltarul, înfruntam furtunile din golful Biscaia, treceam prin Marea Mânecii, conturând arhipelagul britanic și...ce să vă mai spun? După ce ne-am bălăcit prin Marea Baltică, conturându-i golfurile și țărmurile riverane, după ce am urcat amețiți prin puzderia de fiorduri norvegiene, am înfruntat furtuni de zăpadă și gerul arctic, am coborât pe sub poalele munților Urali și din nou ne-am îmbarcat pe un vapor, plutind pe Volga
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
am urcat amețiți prin puzderia de fiorduri norvegiene, am înfruntat furtuni de zăpadă și gerul arctic, am coborât pe sub poalele munților Urali și din nou ne-am îmbarcat pe un vapor, plutind pe Volga, prin Caucaz, iar în final am conturat și țărmurile Mării Negre, când am revenit de unde am plecat, adică la Constanța. În acel moment conturul continentului Europa a înflorit pe tablă, cu petale halucinante. - V-a plăcut călătoria? Ne-a șoptit „ghidul” care ne-a copleșit cu atâtea informații
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
albaștrii,sacru strălucesc, Mândrele sprâncene viu se arcuiesc Pe sub fruntea mică-a geniului acest' Ce-n toată splendoarea se cere modest. Pe umarul drept,într-un giulgi stă prinsă Rochia de apă ce se lasă-nvinsă De pieptul ei mândru,fraged conturat Ce-i de-mbrătișare încă nepătat. Adiind,în jos se lasă,pe trup,rochia ei Până peste coapse,de unde în trei Valuri se desface,unduinde-n vânt. Mă privea zâmbind,fără de cuvânt. -Cine ești? șoptit-am. Te ceri cunoscută Și totuși mi-
DIN VĂI DE LUMINĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Din_vai_de_lumina_cruti_cristian_1385687625.html [Corola-blog/BlogPost/344534_a_345863]
-
A făcut ca din întâmplare, Pe tine de te-am cunoscut. Astăzi ne aflăm din nou, Alături cum demult ne doream, Apari în inimă ca un ecou, Ce poate nu-l întrezăream. Visuri ce apar neîmplinite, Dar vreau să fie conturate clar, Toate clipele să-mi fie fericite, Spre viitorul unui solitar. Câmpia Turzii 19 ianuarie 1964 Referință Bibliografică: ANIVERSAREA A XXIII A / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 575, Anul II, 28 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
ANIVERSAREA A XXIII A de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 by http://confluente.ro/Aniversarea_a_xxiii_a_mihai_leonte_1343540204.html [Corola-blog/BlogPost/357615_a_358944]
-
depărtate/ Încă-i uraniul ascuns prea adânc.// Omul de când e pe lume a spus:/ Și va mai spune:/Mai mult și mai sus./ Astfel se smulge din el cu răbdare/Floarea ruginii,/Palida floare...” Activitatea de la malul mării s-a conturat într-un omagiu adus limbii române de către oameni cu inimile deschise spre cultură, creație, dragoste de neamul românesc și limba sa străbună, element definitoriu pentru ființa noastră națională, pentru păstrarea căruia s-au jertfit generații, fiind totodată o modalitate de
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411303636.html [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
de decernare a Premiilor Tîrgului GAUDEAMUS Cluj-Napoca 2014 a fost prefațată de cuvinte salut din partea președintelui de onoare al evenimentului, a directorului executiv Vladimir Epstein, a Acad. Ioan-Aurel Pop, rectorul Universității ”Babeș-Bolyai” - cuvinte pledoarii pentru cartea tipărită care, de altfel, conturează specificul tineretului studios din Clujul universitar.a GAUDEAMUS Cluj-Napoca 2014 - ediția a XV-a - , organizatori Radio România (Centrul Cultural Media Radio România - echipa GAUDEAMUS și Radio România Cluj), cu sprijinul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, s-a desfășurat în perioada 9-13 aprilie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/tirgul-gaudeamus-la-final/ [Corola-blog/BlogPost/93655_a_94947]
-
că nu este ușor să vorbești ori să scrii despre Părintele Teofil Părăian, mai ales pentru unul ca mine care l-am cunoscut de relativ puțină vreme, adică de numai 17 ani!... De ce? Pentru că Părintele Arhimandrit Teofil Părăian s-a conturat și s-a identificat în mintea și în inima mea, prin câteva trăsături și calități distincte: - în primul rând caracterul, onoarea și demnitatea părintelui; după aceea cultura teologic - duhovnicească și nu numai, cu care a fost înzestrat datorită muncii și
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1414411563.html [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
-
visătoare, trăiește cu pietate momentul: „Las’dorul meu să umble iar prin lume,/ Intersectând realul, flămând de vise mult...” („Dor aprins” - „Sub cerul armoniei”), îl simte în solemnitatea naturii („Dor lumesc” -„Sub cerul armoniei”). În imaginarul poetic, personificat, dorul se conturează în forme, sunet, devine alter-ego („Dorul acela”, în vol. citat). Introspecția îi amplifică viziunea. Scrie sedusă de ideea creației, preocupată de coordonatele existenței, de realizarea estetică a textului. Esența liricii atrage prin sinceritate și reverie, prin dorința de transcendere spre
SPICUIRI LIRICE de LIA RUSE în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lia_ruse_1491199611.html [Corola-blog/BlogPost/381492_a_382821]
-
povestești câte ceva despre atmosfera societății românești a anilor 1950-1960? Cât de greu și de ușor a fost. Ce ne poți spune despre experiența ta de inginer chimist în anii României comuniste? Boris David: De fapt, în cele spuse deja, am conturat atmosfera în care, tineri absolvenți, am purces la desăvârșirea ,,profesioniștilor” din noi, mâncați pe dinăuntru de convingeri personale, afișând supunere față de sistemul care ne promitea sarea și marea. La facultate ne-am descurcat cum am putut, ea ca preparator la
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424542946.html [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
inimă, că nu este ușor să vorbești ori să scrii despre Părintele Teofil, mai ales pentru unul ca mine care l-am cunoscut de relativ puțină vreme, adică de numai 17 ani!... De ce? Pentru că Părintele Arhimandrit Teofil Părăian s-a conturat și s-a identificat în mintea și în inima mea, prin câteva trăsături și calități distincte: - în primul rând caracterul, onoarea și demnitatea părintelui; după aceea cultura teologic - duhovnicească și nu numai, cu care a fost înzestrat datorită muncii și
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_duhovnicie_in_viziunea_parintelui_teofil_paraian_.html [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]
-
adune tot ceea ce am citit, practicat, studiat în ultima vreme. Poate că este o prostie, poate că nu. Nici eu nu știu.Continui căutările. Ești primul om în fața căruia m-am deschis în direcția asta. Până nu reușesc să-mi conturez totul, din mai multe direcții, degeaba vorbesc. Vreau să mă pot ascunde de lume, nu prin poveștile ei, ci să mă feresc a mai fi deschisă cu ceea ce răbufnește uneori foarte puternic din adâncuri. Vreau să mă ascund de lume
FRAGMENT DIN CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE PĂSĂRI NEJUCATE , CAPITOLUL IV, INIŢIERE ÎN INEFABIL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1473881985.html [Corola-blog/BlogPost/384331_a_385660]
-
Ema o privi scurt și se întoarse la vitraliul pe care tocmai îl studia, fără să-i răspundă. Ce știi tu? Râsul ei superior răsună cristalin în „Sala oglinzilor” Oglinda următoare îi aruncă înapoi zâmbetul regesc al buzelor pline, perfect conturate de tatuajul rubiniu, pentru care o invidiau jumătate din femeile din oraș. O, da, sunt perfectă! Alergă de o oglindă la alta, strigând de încântare și râzând. Nu-i păsa de ce-ar fi putut crede Ema despre ea, era
OGLINZI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1362 din 23 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1411441375.html [Corola-blog/BlogPost/360090_a_361419]
-
mici și mai nesemnificative ale minei într-un centru public pentru oamenii orașului. Dar am ales ca acest șantier să nu fie făcut de noi, arhitecții, pentru oameni într-o atitudine pasiva, ci de noi împreună cu ei. Astfel s-a conturat primul atelier participativ de generare post industrială de la Petrila. Kalman Moldovan a fost primul care ni s-a alăturat. Grupul format din arhitecți, studenți arhitecți, artistul petrilean Ion Barbu a început să se mărească cu fiecare zi. Purtam toți cu
O arhitectă a mers în 60 de orașe românești abandonate ca să caute un tratament la depresia postcomunistă by https://republica.ro/o-arhitecta-a-mers-in-60-de-orase-romanesti-abandonate-ca-sa-caute-un-tratament-la-depresia-postcomunista [Corola-blog/BlogPost/338303_a_339632]
-
înțelegerii și, evident, ale comunicării. Simplu spus, când nu se cunosc limitele, (limitele în oricare domeniu și mai ales limitele umane, în general), aproape toate mecanismele psihosociale de tip comunicațional nu mai funcționează. Subiectul este extrem de complex, însă pentru a contura cel puțin o imagine asupra celor spuse, vom face o scurtă incursiune științifică în acest domeniu al explicației și înțelegerii, insistând spre final asupra limitelor acestora. În consecință, amintim faptul că teoriile științifice îndeplinesc numeroase funcții cognitive, metodologice, pedagogice etc.
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
făcând liantul care conferă bucurii și puterea de a înfrunta nebănuitele încercări ale vieții, în același timp, ea poate să facă salturi incredibile dând naștere la neliniști, îndoieli, ori amărăciuni, îndemnând să căutăm certitudini. Pe un astfel de fond își conturează și poeta Tatiana Dabija sentimentele construindu-și discursul liric din mici fragmente de oglinzi. Eul feminin îi frământă spiritul și judecata: În noaptea asta toate par deșarte -/ Din focul inimii răsare-un gol/ Și parcă simt că în tăcere mor
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni by http://revistaderecenzii.ro/plasa-unei-iluzii-de-tatiana-dabija-recenzie-de-elena-buica-buni/ [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
fericirii Presărând melancolii. Curge un izvor de vise Împletind cărări de dor, Pietrele adorm aprinse De-un fior nepierior. Mai suspină câte-o floare În mătase lăcrimând, Vântul treieră prin boare Bobul de nectar plăpând. Clipe-au înghețat în stele Conturând nemărginiri, Se strecoară prin inele Focuri ce aprind iubiri. TĂCEREA DINTRE NOI Grăit-a, iar, tăcerea dintre noi! A despletit o ramură de toamnă, Tu mă privești cu ochi străini și goi; Misterul la tăcere mă îndeamnă... Cuvântul rătăcit până
POEMELE IUBIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1410246612.html [Corola-blog/BlogPost/377922_a_379251]
-
gânduri primordiale, curate, rafinate, metaforele oglindind lucrul migălos al poetei. Căutarea divinității implică frământare „ore albe”de așteptare, iluzii și frământări: „merg desculță până la colțul casei/ privind cu jind drumul care urcă șerpuind ... ” În fiecare gând, în fiecare vers se conturează nevoia acerbă de lumină și sublim: „nu mai simt greutatea amurgului/ lumina îmi pune aripi/ mă voi prelungi/ peste strigătul fluturilor/ ca într-o strălucire/ te recunosc!” (te recunosc!). Poeta apelează adesea la memorie, la trecutul plin de amintiri și
INGERII URCĂ LA CER , de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 by http://confluente.ro/Azi_a_vazut_lumina_tiparului_cartea_mea_maria_ileana_belean_1341463213.html [Corola-blog/BlogPost/344479_a_345808]
-
m-am bucurat dispăruseră toate șansele de a-mi scoate ochii tremura purta zbor iute și se rănea instantaneu într-o lance de gând îl oblojeam cu răbdare la sfârșitul spectacolului aveam să primim câte un însemn al forțelor bine conturate puteam să trișez comisionul era același dar fiecare piesă se derula cu artă cred că aveam și ceva noroc altfel s-ar fi deformat cumva mai ales când își ridica aripile își strângea ghearele și îmi șoptea numele abia târziu
DA DA DA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/gina_zaharia_1431020822.html [Corola-blog/BlogPost/369560_a_370889]
-
sale, despre care de-a lungul timpului s-au exprimat nume serioase din literatura contemporană, fie și amintindu-i pe Ioan Holban sau pe Cassian Maria Spiridon. „Poemele becartiene” constituie o probă destul de îndrăzneață de orgoliu poetic, poeme ce se conturează într-o invocație prin versuri cum ar fi: „...și-n candela/ să torni/ un strop de apă vie”. Exact asta face fiecare poet, să toarne în candela poemului pe care il scrie un strop de apă vie căci altfel, fără
TREI APARIŢII EDITORIALE ÎNTR-UN AN( 2011). VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Trei_aparitii_editoriale_intr_un_an_2011_valentina_becart.html [Corola-blog/BlogPost/361673_a_363002]