145 matches
-
stratificarea verticală după densitate a amestecului, altfel uniform. După cum o atestă uniformitatea concentrațiilor masice ale componentelor atmosferei până la altitudinea de circa 100 km (tabelul 3.1), 40 partea cea mai compactă a atmosferei se află într- un echilibru mai degrabă convectiv decât difuz. Regiunea în care predomină echilibrul convectiv poartă numele de turbosferă și se întinde de la suprafața Pământului până la circa 100 km, fiind separată de restul atmosferei printr-un strat de tranzițieturbopauza, deasupra căreia predomină echilibrul difuz. Agitația în turbosferă
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
După cum o atestă uniformitatea concentrațiilor masice ale componentelor atmosferei până la altitudinea de circa 100 km (tabelul 3.1), 40 partea cea mai compactă a atmosferei se află într- un echilibru mai degrabă convectiv decât difuz. Regiunea în care predomină echilibrul convectiv poartă numele de turbosferă și se întinde de la suprafața Pământului până la circa 100 km, fiind separată de restul atmosferei printr-un strat de tranzițieturbopauza, deasupra căreia predomină echilibrul difuz. Agitația în turbosferă este întreținută prin mișcările atmosferice turbulente de toate
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
gradienții de concentrație crescând evident cu viteza de cădere a particulei și scăzând cu intensificarea agitației atmosferice. În fapt, situația seamănă mai degrabă cu distribuția speciilor gazoase în cazul echilibrului difuz, chiar dacă în raport cu moleculele de gaz se realizează un echilibru convectiv. Distribuțiile de mai sus sunt rezultatul efectelor de omogenizare ale amestecării convective și difuzive și al efectelor selective ale gravitației ce acționează asupra diferiților constituenți. Există desigur și alte procese selective care operează în atmosferă, incluzând o largă gamă de
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
scăzând cu intensificarea agitației atmosferice. În fapt, situația seamănă mai degrabă cu distribuția speciilor gazoase în cazul echilibrului difuz, chiar dacă în raport cu moleculele de gaz se realizează un echilibru convectiv. Distribuțiile de mai sus sunt rezultatul efectelor de omogenizare ale amestecării convective și difuzive și al efectelor selective ale gravitației ce acționează asupra diferiților constituenți. Există desigur și alte procese selective care operează în atmosferă, incluzând o largă gamă de reacții chimice. În numeroase cazuri, procesele selective nu sunt suficient de intense
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
stratului limită este determinată de interacția dinamică și termică dintre aerul atmosferic în mișcare și suprafața Pământului. Grosimea acestui strat și structura sa verticală sunt direct determinate de distribuția verticală a temperaturii aerului în acest strat. Pentru a caracteriza mișcările convective ale aerului în acest strat, determinate de existența unor gradienți verticali de temperatură pozitivi, se folosește numărul lui Reyleigh. Acesta se exprimă prin raportul dintre forțele ascensionale, ce determină convecția, și forțele de viscozitate care se opun acestor mișcări. Pentru
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
mărimilor fizice ce caracterizează stratul sunt direct influențate de forțele ce acționează în strat și de existența și distribuția surselor de căldură. Se disting trei tipuri de strat limită ideal, diferențiate între ele prin rolul pe care îl au forțele convective (sau ascensionale) sau prin semnul fluxului de căldură la suprafața Pământului. 1) Stratul limită neutru (fig. 4.3.) În acest caz, temperatura la suprafața Pământului este egală cu temperatura aerului aflat imediat deasupra, iar fluxul de căldură la suprafață este
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
caracterizat prin mișcarea turbulentă redusă și o stratificație de temperatură foarte stabilă. Valorile medii ale parametrilor fizici tind rapid către valorile din atmosfera liberă. Frecvent, in interiorul stratului limită instabil se pot identifica anumite structuri dinamice coerente: termice calde, pene convective, celule hexagonale de dimensiuni medii s.a., ce pot fi studiate separat. 3) Stratul limită stabil (fig. 4.5) Acest strat se formează când temperatura la suprafața Pământului este mai mică decât temperatura aerului situat imediat deasupra, iar fluxul de căldură
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
să rămână statistic staționară. Sursa principală a turbulenței în stratul limită depinde în mod decisiv de structura profilelor de vânt și temperatură din apropierea suprafeței Pământului. Dacă gradientul vertical al temperaturii este instabil, atunci turbulența în stratul limită este generată pe cale convectivă. Dacă acesta este stabil, atunci generarea turbulenței în stratul limită este datorată instabilității asociate cu forfecarea vântului. Rolul comparativ al acestor procese poate fi mai bine înțeles prin examinarea bilanțului energiei cinetice turbulente. Pentru a investiga producerea turbulenței, vom scădea
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
masă al atmosferei. Acesta are forma Producția de energie ascensională pozitivă apare atunci când există o încălzire la suprafață astfel încât în apropierea solului se dezvoltă un gradient vertical al temperaturii corespunzător unei stratificări instabile și poate apărea spontan o circulație convectivă. Așa cum este prezentat schematic în fig. 4.6, turbioanele convective au viteza verticală corelată pozitiv cu fluctuațiile temperaturii potențiale și astfel reprezintă o sursă de energie cinetică turbulentă și de flux de căldură pozitiv. Aceasta reprezintă sursa predominantă dintr-un
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
pozitivă apare atunci când există o încălzire la suprafață astfel încât în apropierea solului se dezvoltă un gradient vertical al temperaturii corespunzător unei stratificări instabile și poate apărea spontan o circulație convectivă. Așa cum este prezentat schematic în fig. 4.6, turbioanele convective au viteza verticală corelată pozitiv cu fluctuațiile temperaturii potențiale și astfel reprezintă o sursă de energie cinetică turbulentă și de flux de căldură pozitiv. Aceasta reprezintă sursa predominantă dintr-un strat limită convectiv instabil. Pentru o atmosferă static stabilă termenul
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
prezentat schematic în fig. 4.6, turbioanele convective au viteza verticală corelată pozitiv cu fluctuațiile temperaturii potențiale și astfel reprezintă o sursă de energie cinetică turbulentă și de flux de căldură pozitiv. Aceasta reprezintă sursa predominantă dintr-un strat limită convectiv instabil. Pentru o atmosferă static stabilă termenul PPA este negativ și astfel va contribui la reducerea sau eliminarea turbulenței. Atât la stratul limită static stabil cât și în cel instabil, turbulența poate fi generată mecanic prin instabilitatea dinamică datorită forfecării
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
presiune dar termenii fluxului turbulent trebuie să fie luați în considerație. Așadar, într-o primă aproximație, ecuațiile stratului limită planetar exprimă echilibrul dintre forța Coriolis, forța gradientului de presiune și divergența fluxului turbulent de impuls: 54 0) Dacă stratul limită convectiv este limitat superior de un strat stabil, atunci amestecul turbulent poate conduce la formarea unui strat bineamestecat. Astfel de straturi limită apar în mod obișnuit deasupra uscatului în timpul zilei, atunci când încălzirea la suprafață este puternică și deasupra oceanelor, atunci când aerul
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
că mișcarea oxigenului prin anumite țesuturi este prea rapidă pentru a fi atribuită difuziunii pasive simple; este posibil să fie implicat, în anumite condiții, procesul de difuziune facilitată; în miocite un transportor ar putea fi mioglobina. Alte posibilități sunt procesele convective (de amestec) care au loc la scară redusă. Schimbul de gaze are loc la nivelul capilarelor tisulare (fig. 89, după West D. J.), după cum urmează: sângele arterial cedează O2 necesar activităților celulare și preia bioxidul de carbon rezultat în urma metabolismului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
membrană celulozică. Trebuie să ținem cont însă că DP este o metodă continuă, în timp ce o ședință de HD nu durează decât 4-6 ore. Membranele înalt permeabile și dializa cu flux mare permit creșterea clearance-ului medicamentelor cu greutate moleculară mare. Schimburile convective sunt în mod particular importante în ceea ce privește moleculele mari, care sunt cel mai bine epurate prin hemofiltrare și hemodiafiltrare. în general, moleculele excretate în principal prin FG au un clearance crescut în dializă. Acelea care necesită un transport sau un metabolism
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
care este modificată compoziția sângelui sunt diferite. Sângele sub presiune intră în contact cu o membrană cu permeabilitate înaltă, permițând trecerea atât a apei, cât și a substanțelor cu greutate moleculară de până la 20.000 de Daltoni printr-un mecanism convectiv, similar cu acela din filtrarea glomerulară normală. în timpul HF, în contrast cu HD, ureea, creatinina și fosfații sunt epurați la o rată constantă. Molecule mai mari, precum heparina, insulina, mioglobina sau vancomicina, nedializabile prin hemodializa convențională, sunt epurate prin hemofiltrare. In cazul
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
fizice, la extremă s-ar putea vizualiza sistemele economice sub raport dual, având și elemente de tip omogen și cu configurare după principiul reversibilității stărilor, dar și elemente neomogene, ca determinare și configurare aflate permanent în stare procesuală, de tip convectiv (emergent). Evident că primele aspecte enumerate esențializează sisteme cu structură stabilă, cu structură în sine, pe când următoarele aspecte trimit la ceea ce face să apară structura, adică la structurare ca stare tendențială a fixării în structură printr-o convecție specială a
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
tendențială a fixării în structură printr-o convecție specială a subiectivității (în context intersubiectiv) în obiectualizare fie tangibilă, fie intangibilă. Păstrând în conceptualizare preocuparea pentru parcimonie, putem spune că sistemele economice cuprind, într-o formulă combinatorie a stărilor reproductive și convective, pe de o parte, structura tehnică (a mijloacelor) și, pe de altă parte, structurarea traseului de la intenții la consecințe. Adică, sistemele economice au un conținut tehnic (și mecanic, și termodinamic) condiționat în funcționare de un conținut nontehnic definit de comportamentul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
vocația lărgirii orizontului intențiilor și pe cea a înălțării așteptărilor, fiecare trăgând după ea consecințele într-o formulă pe care nu o poate explica fizica reducționistă la imposibilitatea circulară a sensului. Economia este o sumarizare de procese transformaționale în sens convectiv extins, ca transmitere a efectelor pe verticală și pe orizontală, fără să se producă omogenizarea. Deși ca sumarizare sunt convective, comportamentele diferențiale au o împrăștiere fără regulă de sens și conținut tocmai datorită neomogenității sistemului economic. În măsura în care convectivitatea are sens
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
nu o poate explica fizica reducționistă la imposibilitatea circulară a sensului. Economia este o sumarizare de procese transformaționale în sens convectiv extins, ca transmitere a efectelor pe verticală și pe orizontală, fără să se producă omogenizarea. Deși ca sumarizare sunt convective, comportamentele diferențiale au o împrăștiere fără regulă de sens și conținut tocmai datorită neomogenității sistemului economic. În măsura în care convectivitatea are sens ascensional, aceasta nu apare ca regulă a staționarității factoriale, ci se referă la starea de progresivitate a modelului. Dar ceea ce
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
pe datorie etc.) în evoluția sistemului. După cum nu orice descreștere ar putea să fie tratată ca un aspect nedorit atâta timp cât are sens de corecție a excesului. Ceea ce contează cu adevărat în Economie este ca procesualitatea pe care am numit o convectivă (deși corect ar fi coezivă în cazul acesta) să aibă deopotrivă sens vertical (de tip pozitiv pentru funcționarea sistemului), ca și sens orizontal (de dispersie a consecințelor, sub raport teritorial, între altele). Convectivitatea sistemului economic este și selectivă și integrativă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
câștig și pierdere, ceea ce semnifică în fond dezechilibrul favorabil. Astfel, în Economie trebuie să emiți o predicție falsă pentru a satisface pretențiile fizicianului. Marea problemă (care este și a fizicii) este să se răspundă la întrebarea: când se întâmplă procese convective se evoluează pe orizontală (se schimbă orizontul, în sens că se produce o mișcare a liniei vederii odată cu mișcarea observatorului) sau pe verticală (se trece la altă stare, care are sensul de „în sus” sau de „în jos”)? Desigur, nu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
iluzorie este și înțelegerea până la capăt a conținutului universului apelând la enunțările teoriei supercorzilor (Greene, 2008). Marea oscilație în sistemele economice se produce pentru a limita asimetriile informaționale, extrem de importante pentru raționalitatea comportamentului factorilor în ecuația economică, tendențialitatea de sistem convectiv fiind asigurată prin acest timp de cezură oscilatorie dintre simetric și asimetric ca acces la informație. Practic, aici sunt implicate substanțial caracteristicile sociale ale sistemelor economice, a căror rezultantă obținută prin integrarea diferențialelor factoriale să însemne performanță și mai ales
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de echilibru decât dacă acesta este asimilat cu funcționarea sistemului în teritoriul raționalității consecințelor. Stabilitatea este, într-un fel, definită extrateritorial și nu cu privire la interioritatea sistemului. Când acceptăm că ar fi vorba și despre așa ceva, sensul vizează aspectul de funcție convectivă, ea rămâne stabilă, iar nu structura interfactorială. Stabilitatea economică este tendința de a menține rezultatele funcției economice, ajustată cu funcția monetară și funcția pieței, în teritoriul randamentului pozitiv, interrelaționările factoriale fiind instabile, pe specificul jocului de prevalențe și preeminențe. Este
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
pe traseul reîntoarcerii ideilor din fapte (Hawking, 2005). B. Saltul mortal pentru identitate Recuperarea omului Fiind originată în nevoi, acțiunea omului de a face, inclusiv de a produce-procura ceva util, este conexată cu întâmplarea în sensul în care, în structuri convective (emergente), nu toate acțiunile sunt generate conștient, nu toate consecințele au corespondent în intențiile care le-au provocat. Desigur, în bună măsură această relaționare dintre necesitate și întâmplare are sens pe fondul înțelegerii dialecticii ordine haos. Acțiunea umană are, în
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
C/100 m, când jetul emisiei poluante are o formă conică ușor oscilantă; D - condiții atmosferice neutre (adiabate), cu gradientul de temperatură între - 0,5 ÷ +0,5°C/100 m, când jetul emisiei poluante are o formă conică fără turbulențe convective; E - condiții reduse de stabilitate atmosferică izotermă, cu gradientul de temperatură între +0,5 ÷ +1,5°C/100 m, când jetul emisiei poluante are o formă conică fără turbulențe convective; F - condiții atmosferice moderat stabile, caracteristică inversiunii termice, cu gradientul
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]