30 matches
-
instanțe coparticipante: jurnalistul, cititorul și corpusul publicistic și că semnificațiile limbajului politic eminescian nu constituie un dat, ci sunt rezultatul condițiilor pe care le impune "arhiva enunțării sale"426. Astfel, în fenomenul de co-producere a semnificației intervin: intențiile jurnalistului, strategiile convenționalizate, care fac posibilă recunoașterea intenției gazetarului de către cititor, contextul social specific, identitatea participanților, relațiile de status, cadrul larg socio-cultural (credințele și valorile, doxa, elementele de interdiscurs etc.). Un concept cheie în abordarea pragmatică a limbajului politic eminescian este contextul comunicativ
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
tripartită, care se corelează cu sistemul, și alta bipolară, care se corelează cu uzajul. Prima dintre acestea [...] distinge între metaforele verbale moarte, cele fixate (entrenched) și cele noi, fiind bazată pe criteriile convenționalizării, noutății și transparenței. Metaforele moarte sunt puternic convenționalizate și opace, metaforele fixate (entrenched) sunt convenționalizate și transparente, iar metaforele noi nu sunt convenționalizate și sunt transparente. Cea de-a doua clasificare [...] se aplică doar metaforelor care sunt transparente (adică celor fixate sau noi) și se bazează pe criteriul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
conceptual-semantice în limbajul panlatin Afixoidele. A compara sincroniile consecutive ale unei limbi înseamnă a identifica sistematicitatea diacronică, contrastivă a acelui idiom. Orice sistem terminologic repetă la o scară redusă condiția oricărei limbi naturale: este microsistem conceptual și semiotic, convențional și convenționalizat, cu paradigmă (parțial închisă, parțial deschisă), devenit instrument de comunicare (D. Butiurca, 2010, Barcelona). Majoritatea cercetărilor contemporane privind limbajul medical sunt realizate din perspectivă sincronică și statistică, având posibilitatea de analiză directă a fenomenului lingvistic și a materialului factologic. Orice
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
pentru orice cititor e, de pildă, analiza transformării rolului și a utilizării întrebării în trecerea de la "limba de lemn" la limbajul unei societăți democratice, cu avantajele și cu inerentele sale riscuri și disfuncționalități. Utile sînt și listele de structuri interogative convenționalizate (de la "Ce mai faci ?" sau "Coborîți la prima?" la "Cum adică?" etc.). Foarte interesantă e analiza funcțiilor diferite (atitudine defensivă, politețe etc.) ale întrebărilor negative față de corespondentele lor pozitive, ca și descrierea întrebărilor de confirmare, discursive ("nu-i așa?"), a
Despre întrebare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14308_a_15633]
-
cuprinde în istoria lui două mari direcții: scrierea sumeriană și cea chineză. Prima dintre ele, cunoscută și sub numele de cuneiformă, scriere simbolică, folosită în mileniul 8 î.e.n., a trecut, în timp, de la o formă picturală la una tot mai convenționalizată, punctul culminant în transformarea ei constituindu-l invenția alfabetului grecesc (împrumutat apoi și de alte culturi), considerat marea împlinire a culturii vestice logice și științifice. Spre deosebire de scrierea cuneiformă, scrierea chineză a folosit, și o face și în prezent, semne picturale
Caligrafie () [Corola-website/Science/302277_a_303606]