40 matches
-
articole originale. N-rul 1, din 18 august, cu-prinde următoarele: "Amor și răzbunare", novelă istorică; "La griji", poezie de I. Al. Lăpădat; "Constantin Negri", biografie, însoțită de portretul patriotului român; "Un studiu asupra armatei romîne"; "Mania de a face politică", conversațiune ș. a. Noi de bucurăm de propășirea fonetismului în Transilvania. Acesta este un puternic mijloc pentru a păstra vechea noastră avere națională: unitatea în limbă. și o normă unică în pronunție. [26 august 1877] {EminescuOpIX 422} ZIAR NOU ["AU APĂRUT LA
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nostru, a putut, credem, asigura deja toate Puterile Garante asupra scopului ce urmărim; faptele noastre în evenimentele prezente le vor dovedi le toate, și mai ales puternicilor noștri vecini Rusia și Austria, că politica noastră este numai o politică de conversațiune și dacă ne dezlipim astăzi cu totul și pentru totdeauna de Turcia este ca să nu mai resimțim efectele convulsiilor sale; dacă luăm armele, este ca să răspundem agresiunilor ei, să le punem o stavilă puternică, și să facem astfel ca ele
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
nostru, a putut, credem, asigura deja toate Puterile Garante asupra scopului ce urmărim; faptele noastre în evenimentele prezente le vor dovedi le toate, și mai ales puternicilor noștri vecini Rusia și Austria, că politica noastră este numai o politică de conversațiune și dacă ne dezlipim astăzi cu totul și pentru totdeauna de Turcia este ca să nu mai resimțim efectele convulsiilor sale; dacă luăm armele, este ca să răspundem agresiunilor ei, să le punem o stavilă puternică, și să facem astfel ca ele
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
justifice. Intervențiunea în favorul aplicării articolului 44 e o armă guvernamentală ajunsă la atâta discredit încît chiar pensionarii bătrâni ai statului o întrebuințează cu oarecare sfială, nu atât pentru meritul in sine al argumentului, cât pentru a da oarecare picanterie conversațiunilor de cafenea. A mai vedea apărând acest argument in discursuri parlamentare e cel puțin hazardat și această apucătură ar trebui lăsată cu totul în seama jurnalisticei roșie, unde puținătatea gândirii are neapărat nevoie de fraze devenite atât de mult de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Cosînzeana, în, "cosițe floarea-i cîntă", nelăsând pe auditoriu în îndoială asupra păsărelelor cari cântă mereu în colivia strâmtă a propiului craniu. {EminescuOpX 325} Dar d. Sihleanu nu joacă o canțonetă monodramatică numai, ci dă totdauna ocazie la dezvoltarea unei conversațiuni care are farmecele ei, cam de soiul acesta. Oratorul. De când am auzit pe d. Conta vorbind istorie îmi vine să-mi cer banii îndărăt de la profesorul meu de istorie. Oo voce. Numai de la cel de istorie? Oratorul. Acum voi combate
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mare. Fourier a zis că, din perfecțiune în perfecțiune, oamenii vor ajunge să facă a le crește o coadă c-un ochi în vârf. Astfel înțelege și Louise Michel teoriile lui Darwin. Un redactor a lui "Gaulois" a avut o conversațiune cu vestita domnișoară. Următoarele pasaje caracterizează misticismul acestei eroine roșie: D-ta ești anarhistă sistematică? o întreabă redactorul. Certele școalelor nu sunt nimic pentru mine. Fiecare din aceste școale îmi pare că procură o stațiune prin care va trece societatea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și au adaos că vede în ele cu bucurie o confirmare a cunoscutelor sentimente amicale ale M. V. Apostolice. D. de Giers constată că, după ce în realitate nu există pe terenul politicei esterioare nici o cestiune de natură de-a inspira teamă, conversațiunea a avut de obiect mai cu seamă combaterea pericolului socialismului și aci principele Bismarck a recomandat mare precauțiune și moderațiune în recomandarea de măsuri internaționale. D. de Giers zice că cea mai însemnată lature a călătoriei de la Danzig a consistat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fie tradusă în toate limbile europene și așezată în toate bibliotecile publice ale Europei formează și mai târziu, în 1864, o preocupare acută. Dovadă nerăbdarea și iritarea lui C. Bolliac. El se face interpretul rușinii ce simte un român în conversațiune cu oamenii luminați ai Europei când îl întreabă unde poate afla istoria acestei națiuni atât de întinsă.... Aceleași lacune esențiale urmate de același complex de inferioritate (E.M. Cioran are deci... precursorii săi) se constată și în celelalte domenii ale științei
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
deschide ușa primitoare și fereastra decorată cu toate fructele sezonului? E ghereta lui Ghiță olteanul, amicul, confesorul, tăinuitorul nostru, adică a absențelor noastre nemotivate de la orele de clas. Trebuia să mă opresc puțin aici, în amintirea atâtor ore, întâlniri și conversațiuni plăcute. Bietul Ghiță, bunul nostru Ghiță... Și acum iată și piața Unirii. Vreau să spun, locul unde va lua mai târziu ființă piața cu acest nume: căci spațiul dintre grădina otelului Traian și prăvăliile din fața ei, nu e decât o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
a interesat din primul moment. Era și așa de natural! Când am știut însă că bătrânul pe care-l aveam în fața noastră era autorul "Muzicantului orb", interesul nostru, al amicului meu și al meu, s-a schimbat în atracție irezistibilă. Conversațiunea a venit de la sine, caldă, susținută, amicală, despre tot ce era la ordinea zilei și tot ce ne interesa atunci, situație generală, politică, artă... Având aerul că se informează despre cele ce se petreceau la noi, am putut să constatăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Korolenko mă întreabă ce cred despre trecerea socialiștilor la liberali. I-am răspuns ce credeam, dezaprobând actul politic, criticându-l, în tot cazul. Câteva zile mai târziu, la Iași, văzând pe Constantin Stere, îi vorbesc de întâlnirea aceasta și de conversațiunea pe care am avut-o, știind că fostul socialist văzuse și el pe Korolenko, pe care mi se pare că l-a și avut oaspe, o zi sau două, acasă la el. "Știu, îmi răspunde d. Stere. Știu ce i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
muzica ce-mi place"? Și cine, în fine, dintre noi iarăși, n-a evocat, în semnificația ei reală, toată istoria formațiunei burgheziei naționale, în cuvintele atribuite lui I.C. Brătianu: "Îmbogățiți-vă!"? Anecdota poate fi scrisă, poate fi și povestită în conversațiune. Și într-un caz și într-altul, succesul ei constă în scurtime, în precizie, în spirit, în caracteristic. Valoarea ei, în tot cazul, stă mai mult în ceea ce evocă, decât în ceea ce spune, pentru că adevărul pe care-l exprimă e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de vorbă cu regretatul Ibrăileanu și a întâlni acolo pe ceilalți colaboratori. Despre una din vizitele aceste, am pomenit într-un articol publicat în "Adevărul literar" din. 17 Aprilie 1927, sub titlul "Oameni și păpuși", în care am reprodus o conversațiune a mea cu Ibrăileanu despre dialog. O altă revistă ieșeană, care a întreținut în jurul ei o activitate literară, filosofică și politică, și cu care am avut legături mai strânse decât cu celelalte, a fost "Îndrumarea". Ea a apărut în cursul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
legătura] ce-l au aceia de mici cu deosebitele plase de boieri, boiernași, epistași și logofeți, lucru ce se vede la noi în poporățiunea militară de graniță, care avu a conversa mai des cu deosebiți deregători militari și din acea conversațiune a-și câștiga o bărbăție neînspăimântată, un curagi de a căuta drept în fața omului și o dexteritate întru săvârșirea lucrului ce i-l dai pe mână65. Această analiză pe care Andrei Mureșanu o făcea în 1853 are de ce să ne
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Canonic Aloisiu Tăutu să ia un prim contact cu sus numitul Domn, punându-i la dispoziție și câteva din lucrările de informațiune și propagandă ce avusesem prudența să aduc cu mine din țară. Părintele Tăutu îmi adresează un referat asupra conversațiunei sale cu Domnul De Sanctis, delegatul Contelui Dalla Torre, care, prezentând un interes deosebit îl trimet Excelenței Voastre în trei exemplare. Din el reiese bunăvoința și obiectivitatea, cel puțin principală, a presei Vaticane, lipsa însă totală a unui serviciu de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]