1,070 matches
-
buna societate bucureșteană, găseai mulți cu un dar admirabil de a povesti. (Mi-amintesc de un domn Lazăr, nu știu ce era, moșier... ceva; sau I. Igiroșianu, sau Gussi, diplomatul.) Am mai văzut asta în Anglia, talentul de a relata, de a conversa epic". De unde și atracția cronicarului pentru "leoparzi", printre care trebuie enumerat și Scarlat Froda, care "îmi povestește din viața sa și din asta iese Cariera lui Dimitrie Cozianu (I)". Am insistat asupra acestor lucruri deoarece nu cred că putem limpezi
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
Că dacă batjocura face pe cel ce iubește de a desface amorul, după cum spune și proverbul, apoi cu cât mai mult aceste ocupații duhovnicești nu ne vor depărta de rele, dacă am voi a ne depărta? Dar dacă noi pururi conversăm și ne petrecem timpul cu niște astfel de săgeți ce într-una ne săgeată, vorbind și auzind cele ale lor, prin aceasta noi întreținem boala. Dar cum vei putea pretinde să stingi focul, dacă pe fiecare minut tu îl aprinzi
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
această dată, întâlnim localitatea Bara, în statul Bahia. De o importanță mult superioară comunei timișene, orașul sud-american are la rându-i un corespondent în plin Hindustan, la aproximativ o sută de kilometri de Nepal. Și, pentru că veni vorba, dacă vă conversați cu un indian, să nu-i spuneți cumva că sunteți originar din Cenei. Ar putea crede că a întâlnit un compatriot, pentru că între așezarea bănățeană și denumirea oficială a Madras-ului (unul dintre cele mai importante orașe ale peninsulei indiene, cu
Agenda2003-34-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281381_a_282710]
-
cu primul element al ecuației. O voce necunoscută, ușor derutată după ce i-am prezentat motivul telefonului meu, mi-a răspuns - identificându-se absolut superb: „Aurelian Scorobete? Cred că ați greșit. Ați sunat la FOTBAL! Fericit - vă închipuiți - că pot să conversez, fie și telefonic, cu Sportul Rege în persoană, am insistat: - Mă refer la Aurelian Scorobete, cel care se ocupă de imaginea clubului, care administrează site-ul lui Poli. La Rică Scorobete. - Aa, pe Rică îl căutați - a oftat a recunoaștere
Agenda2004-51-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283168_a_284497]
-
viața trăită la maxim, dar cu un imens gol în suflet. Ceva se surpase. Ceva îi spunea că omul vieții ei plecase din casa ei, din țara ei, din inima ei. Refuza să creadă că totul s-a sfârșit. Au conversat din nou, nopți întregi pe Internet. Așteptarea devenise chinuitoare. Se iubeau, se doreau, simțeau că nu pot trăi unul fără celălalt. Mesajele păreau doar un surogat făcut mai mult să-i chinuie decât să-i liniștească. Totul a răbufnit într-
Agenda2004-26-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282573_a_283902]
-
a rămas total în umbră. Publicul n-o cunoaște, iar noi nici atât. (Ceea ce se întâmplă între generații este semnificativ, iar opoziția Uniunii Scriitorilor - ASPRO ține tot de nerăbdarea față de modificarea legitimă a scării valorilor și de incapacitatea scriitorilor de a conversa. Pentru că nu trebuie uitat că nerăbdarea aceasta se sprijină pe precedente: până la război, autorii puteau fi celebri prin cărțile lor la 20 de ani; partidul unic a promovat și el, în primă perioadă, pe susținătorii săi, făcându-le numele să
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
constant în viață pictorului. Dar indiferent de importanță lor, ele au o inconsistenta de spectre care traversează textul fără un chip anume, fără profil psihologic, într-un cuvînt, fără corporalitate. Popescu-Negreni comunica, are o rețea de legături umane relativ stabilă, conversează mereu, în muzee sau în memorie, cu mării maeștri ai picturii, citează scriitori și gînditori importanți, insă totul rămîne undeva în fundal. Problema esențială a pictorului este propria să viața, arta ca sursă de interogații și de frămîntări, scurgerea traumatizanta
Memoriile (si memoria) pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17896_a_19221]
-
sânge. Precum capul tăiat al sfântului Ioan Botezătorul, a cărui decapitare o celebrăm astăzi." Un asemenea puls de emotivitate auctorială poate pune sub semnul îndoielii unele scene din Memorii. Într-un pasaj, reporterul se află așa de aproape de locul unde conversează regele, profesorul Iorga și primul ministru Armand Călinescu, încât aude - și chiar memorează - discuția acestora. "- Ce are un dictator față de un rege?" întreabă monarhul. "- Un dictator n-are nimic în plus față de un rege, Maiestate", răspunde N. Iorga. "- Afirmați că
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]
-
binișor englezește") și țintea spre acomodarea cu sanscrita ("ținta voinței mele"), dar și limba păli și tibetana pentru studii ajutătoare. În mai 1929 îi comunica mamei că "acum vorbesc binișor și scriu corect în limba engleză. Chiar în sanscrită pot conversa. Trebuie să lucrez foarte mult ca să-mi păstrez rangul la Universitatea din Calcutta". În țară Nae Ionescu se îngrijea activ să-i procure bani de la cîte o bancă sau de la Ministerul Artelor, suplimentari bursei sale. Deși mereu se iveau complicații
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
treizeci de ani un alt fiu, rătăcea fără a se chivernisi și bătrînul preot rămîne singur, neconsolat de moartea lui Ciprian, în gospodăria din Frătăuții Noi, ajutat de doi slujitori credincioși. Datorită acestor împrejurări prinde a se spovedi și a conversa cu cei apropiați prin corespondența care, datorită căilor ferate, ajungea rapid la destinație, tour-retour. Această corespondență, cum spuneam, are o valoare repreznetativă. Aceea cu prietenul Const. Morariu folosește un stil vădit pumnist, deși expresia de epocă "mă avorbiră frumos" merită
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
ani) o figură de om acru și distant, stând pe un scaun florentin în biroul lui Lovinescu, între confrați, cu palmele amândouă fixate pe mânerul unui baston pe care își lăsa bărbia. Tăcut, retras, părând chiar absent între cei care conversau cu amfitrionul pe toate temele posibile, el izbucnea neașteptat cu o replică ori o intervenție tăioasă și definitivă, retranșându-se apoi iar în falsa rezervă inițială” (pp. 103). Tot prin raportare la Lovinescu e creionat și profilul nefericitului Holban (pp. 59
Când anecdota nu primează by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2520_a_3845]
-
în care naratorul-personaj se retrage cu familia în satul de baștină, pentru a o proteja de efectul nociv al radiațiilor cancerigene produse de rețelele de telefonie mobilă. Într-o atmosferă de ploaie diluviană, protagonistul e bântuit de fantoma bunicului și conversează cu bunica (moartă și ea de vreo patru ani), iar apoi constată că întreaga lui familie e invadată, practic, de morții satului, care obișnuiau să fie îngropați pe dealurile gospodăriilor: „Nu sunt speriat, nu, sunt liniștit, eu le spun ce
Vizite cu incidente by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2537_a_3862]
-
-l fi aplicat in i-am devenit chiar simpatic, desigur la început, mai toți mi-au arătat puțin procedeul respectiv înaintea până în momentul în care m-am după aceea diferența între a olandezilor. (Este interesant de separat de Marinka. (Acesteia conversa în germană și de a învăța notat că se crede că Aliații au începuse să-i convină situația de pe cineva această limbă. Ca să-mi obținut, prin nesocotirea patentelor căsă tor i ț i , nesocotind astfel ajung cu toate acestea scopul
Viaţa neobişnuită a unui om de ştiinţă român refugiat în Statele Unite. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Claude Mătasa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_73]
-
bucătărie, iar ei n-o să-l uite niciodată, ei nu uită asemenea lucruri! Și atunci tata ne povestea cât de plăcut e la gară, când impiegatul ridică paleta roșie, când sunt anunțate trenurile venite din țară către mare și când conversează cu muncitorii din gara de mărfuri, cu muncitorii de la rampă, care știu exact ce produse vor apărea peste o zi sau două în magazine, pentru că toate - frigidere, mașini de tocat carne, aspiratoare din Cehia, mobilă din Iugoslavia, covoare persane din
Pawel Huelle - Eram singur și fericit by Radoslawa Janowska- Lascăr și Mihaela Cornelia Fis () [Corola-journal/Journalistic/2549_a_3874]
-
fără întârziere și mai ales fără greșeli“. De pierdut pierdeam timp destul în așteptarea șpalturilor pentru corectare, a paginilor ude, ude la propriu, potrivit tehnicii tipografice de atunci. Jucam în așteptare un fel de țintar cu bețe de chibrituri și conversam despre toate cele, prilej, la urma urmei, să ne cunoaștem. Episodul l-am mai povestit. Aproape un an l-am petrecut cei trei la corectura „Gazetei“, deprinzând îndeletnicirea de corector, azi mai degrabă disprețuită. Nu e fără urmări această disprețuire
Primele afirmări by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2465_a_3790]
-
încrederea în sine. Era, însă, doar încrederea în sine a unui om singur și fundamentalmente disperat . Izolat - exact după cum îl voiau maeștrii de ceremonii ai bolșevismului -, incapabil să mai schimbe două vorbe cu vechii suporteri, domnul Constantinescu a ajuns să converseze prin comunicate. Doar astfel se auzea, deși tot mai stins, glasul său, doar astfel mai afla românul că la Cotroceni trăiește un președinte. Abuzurile și gafele n-au întârziat să apară: după ce-l numise, spre stupoarea generală, între consilieri pe
La adio (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16871_a_18196]
-
Mondială a Sănătății Mintale, vin la nea Gică Einstein, Napoleon, Socrate, Louis XIV, Eminescu, Madame de Pompadour și Iuri Gagarin. Mihai Viteazu nu vine pentru că n-are cum să intre cu calul în frizerie. Se așază toți pe scaune și conversează frumos, apoi Einstein scoate vioara și cîntă pentru cel mai mare frizer, dedicație specială, Capriciul 17 de Paganini. Emoționați, ceilalți se adună în jurul lui nea Gică, fiecare cu cîte o foarfecă. În loc de la revedere, înfig sacadat lamele în halatul alb
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
superioritate ostentativ afișate, ci printr-o afabilitate și simplicitate, printr-o condescendență generatoare - spontan - a unui anume confort sufletesc care, pentru noi, cei din Estul Europei, rămâne încă un deziderat... Timp de o oră am avut, așadar, privilegiul de a conversa - de la egal la egal - cu una dintre mințile strălucite ale prezentului. Ceea ce urmează este însă versiunea comprimată a discuției noastre, discuție imposibilă fără generozitatea cu care istoricul de artă Amelia Pavel și, în egală măsură, poeta Magda Cârneci, mi-au
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
comunicare între diferite tipuri de lumi (umane, transcendentale, subumane, energetice, supraumane, multidimensionale, astrale, atemporale, spirituale, etc). Am luat legătura telefonică cu secretara mea pentru a contacta urgent triajul spitalului în scopul identificării adresei lui nea Tudor și așteptam nerăbdător să conversez cu acesta. Cam într-o oră, folosind o mașină cu care a sosit în trombă, secretara a venit acasă la mine, albă ca varul, neputând să articuleze nici un cuvânt... Îmi întinse telefonul mobil, tremurând ca varga. În zadar am încercat
Lumea de dincolo de noi. In: Editura Destine Literare by Emil Străinu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_243]
-
revistei "Première") l-a retrogradat pe o poziție secundă. Ceea ce nu-l împiedică să fie la fel de charismatic! La prima tentativă de afirmare, eroina titulară - bonomă-durdulie-și-nostimă-cu-moderație - face efortul de a se impune printr-o exemplară lansare de carte, secvență în care conversează cu nimeni altul decît Salman Rushdie. Cum autoarea și-a permis un volum doi tot best-seller - "Bridget Jones la vîrsta rațiunii", cu siguranță va apărea și sequel-ul aferent. Un adevărat perpetuum mobile al motivațiilor eroilor și cineaștilor care rămîne de
Cocktail estival by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15912_a_17237]
-
și pe Tavitian și pe saxofonistul Vapirov, cum ne-a amuțit și pe noi. * Și ca să ne consolăm puțin, iată, cenzura funcționează și la americani, nu doar la noi, prin Stelian Duțu: de pe caseta video în care Bin Laden se conversează cu un saudit despre atentatele din 11 septembrie au fost tăiate referiri neplăcute la ambiguitățile Arabiei Saudite, cu care SUA nu vor să se pună rău. Pentagonul răspunde în doi peri acuzației: caseta ar fi fost tradusă de mai mulți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15634_a_16959]
-
de a fi, de a asculta, de a vorbi, de a impulsiona, care îmi este natural. Eram așa înainte de a lucra la televiziune și voi rămîne așa și după aceea. Mulți își închipuie că pentru a pune întrebări, pentru a conversa în fața camerelor de luat vederi, ziaristul trebuie să fie altul decît în viața obișnuită. În ceea ce mă privește, nu văd decît asemănări, cu excepția faptului, desigur, că la televiziune ești presat de timp, că trebuie să fii mai rapid dect acasă
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
evenimentul se golește de real, devine ficțiune. Și tot el, invitat să țină o conferință despre ,,idealul epicurean în lumea postmodernă", notează că lumea contemporană se bucură de o ,,comunicare instantanee dar insignifiantă", pierzînd arta de a coresponda, de a conversa, de a pregăti și împărți hrana, pentru că ,,nimeni nu mai stă în fața cuptorului dar bucatele sînt insipide" iar ,,tehnologia avansată ne-a permis să funcționăm cu spiritul într-un loc și trupul în altul". Urmarea este pierderea ,,intensității, a contactului
La umbra multiculturalismului în floare by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15718_a_17043]
-
lecții de limba română lui Mite. Aceasta, femeie cultivată și vag literată (mai tîrziu îi va redacta - adică îi va scrie - Regelui Carol I memoriile sale), participantă la ședințele Junimii bucureștene, nu știa bine limba română. Eminescu o vizita bisăptămînal, conversînd, în nemțește dar, mai ales, în românește, pe marginea unor texte ale lui Creangă, socotit de poet drept fundamentale pentru expresivitatea limbii române. Grațioasă, cultivată și femeie de lume lipsită de prejudecăți, poetul nu-și dădea seama, la început, că
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
Oteteleșeanu" și, acum, după război, scriitorii se adunau la Capșa și tăifăsuiau, înainte de mese, cel mult o oră, de două ori pe zi. Nu sînt deloc stîlpi de cafenea, ci o folosesc ca un mijloc de a se întîlni, a conversa critic. Mai tîrziu, în 1929, cînd a devenit, numit de Iuliu Maniu premier, director al Educației Poporului, cu rang de secretar de stat, director al Naționalului bucureștean și președinte al S.S.R., complicațiile se vor aduna asupra sa. Atunci, Nichifor Crainic
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]