5,650 matches
-
E. Lovinescu, adică o schimbare, care le scoate încet-încet din cîmpul sensibilității estetice spre a le fixa în acela al înțelegerii intelectuale. Cînd eram tînăr, mă îndoiam de teza lovinesciană. Astăzi îi dau perfectă dreptate. E. Lovinescu demonstra în mod convingător cum schimbarea criteriilor morale, de exemplu, afectează receptarea artistică a Iliadei (el se referea la bătălia dintre Achile și Hector), silindu-l pe cititor să se transpună în pielea unor eroi și să respire aerul unor vremi în care le
Actualitatea lecturii și studiul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14890_a_16215]
-
unul calm și reflexiv. De aceea Anatolie Paniș apelează la o tehnică a gradării, a precipitării evenimentelor și cuvintelor în spațiul și în timpul de după 1989. Tocmai de aceea personajele sale sunt tipuri literare, nu au un profil interior suficient de convingător încât să se diferențieze ca indivizi, având în vedere că toate ilustrează același lucru, schimbarea, că o reprezintă, că o caricaturizează. Ele însele sunt, în consecință, niște personaje caricaturale care dacă nu se mișcă în scenă întocmai ca niște păpuși
Desfășurarea by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14896_a_16221]
-
inventarele nefigurate, insistînd mai curînd asupra limbajului figurat; studiile Mihaelei Mancaș, de exemplu, sînt centrate asupra unor fenomene retorice indiscutabil mai complexe și mai interesante din punctul de vedere al literaturii. Un articol din 1983 al Magdalenei Vulpe aducea exemple convingătoare pentru existența termenilor poetici în limbajul popular, demonstrînd cît de dificilă este etichetarea stilistică a cuvintelor și cît de importantă investigarea circulației lor reale. Cuvinte care pentru vorbitorii culți apar ca marcate popular, pentru că au fost cunoscute prin intermediul textelor folclorice
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
nu au de unde să știe asta. Pare că tot efortul antologatorului - în ocurență Matei Albastru - este numai pentru a se vedea așezat confortabil alături de marii poeți. Aș trece fără îndoială cu vederea mica slăbiciune prea-omenească, dacă rezultatul final ar fi convingător. Antologia lui Matei Albastru are însă toate defectele cu putință, iar a o prezenta în Germania înseamnă a te face de rîs. Nu e deloc o "treabă nemțească". Coperta, pe fond roșu, cu convenționala imagine a lui Eminescu pusă în
Cum reușim să ne facem de rîs by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14949_a_16274]
-
scrise/ în viața bășicilor cu pantaloni și cravată" (Știre banală). S-ar putea ca unui cititor viitor astfel de texte să i se pară pe alocuri, ocazionale, gazetărești, însă la intersecția istorică la care ne aflăm ele gem de-o convingătoare poezie în răspăr, cea a ființei civic frustrate, incapabile a mai suporta comportamentul noilor căpătuiți. Modestia antiretorică, proprie poetului, se transformă - îndrăznim a spune, conform unei paradigme eminesciene - în revărsare a unei retorici exasperate: "păduchii căzuți din barba lui marx
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
convenție, un stil. Trei surprize de interpretare am descoperit în studiul-prefață semnat de Eugen Simion, plin de sugestii de direcție în critica literară, în special, și în cercetarea umanistă, în general. Astfel, propune spre meditație Căldură mare, ca argument mai convingător decât La hanul lui Mânjoală pentru susținerea ideii realismului caragialian, creator de fantastic. Compune o demonstrație pe tema "reveriei gastronomice" în opera lui Caragiale. Tema este desprinsă din "discursul gurmand" la Huysmans și Proust, propus de Jean-Pierre Richard și, prin
Integrala Caragiale (I) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14954_a_16279]
-
lor comunicativitate, conceperea lor ca o demonstrație susținută pe scrupulul lămuririi, o dată pentru totdeauna. Întrucât exemplele se potrivesc, chiar prin diversitatea lor, celor trei volume, rămâne pentru cronica viitoare să găsesc formula enumerării lor, pe cât de concentrat, pe atât de convingător. I.L. Caragiale - Opere. I. Proză literară. Ediție îngrijită de Stancu Ilin, Nicolae Bârna, Constantin Hârlav. Prefața Eugen Simion. Colecția "Opere fundamentale". Editura Univers Enciclopedic, București 2000, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă.
Integrala Caragiale (I) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14954_a_16279]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Cel de-al șaptelea volum al operelor lui Sigmund Freud de la Editura Trei (bazat, ca și precedentele, pe celebra ediție tematică Fischer) cuprinde 12 lucrări din perioada 1907-1923, de natură să ilustreze convingător evoluția în timp a unora dintre ideile lui Freud - care converg, toate, către problemele legate de componenta anală a pulsiunii sexuale. Poate fi citită în acest volum, printre altele, lucrarea din 1909 intitulată Remarci asupra unui caz de nevroză obsesională
Despre nevroze, paranoia și perversiuni by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14969_a_16294]
-
poate obiecta că asemenea reconstituiri, de un realism cvasi-cinematografic (vezi cintezoii - sau sticleții - din colivie care au cântat frenetic tot timpul, rivalizând periculos cu soliștii) nu se mai poartă, dar stilizarea extremă cu personaje descărnate pe scena goală este mai convingătoare? Nu sunt împotriva stilizării ("Pescuitorii de perle" la Opera din București, tocmai prin renunțarea la exotismul de mucava, mi-a plăcut); "Aida", Wagner etc., cu personaje statuare și viziune esențializată se pretează la o tratare oratorială, dar această istorioară de
Din Țara Soarelui Răsare by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15304_a_16629]
-
reușit să reziste supralicitării sonore în acest rol copleșitor, crescând în concentrare și tensiune de la un act la altul. Cu o voce sănătoasă, plină, rotundă (fără un timbru special), bine condusă, cu acute luminoase și sigure, este o micuță Cio-Cio-San convingătoare și chiar emoționantă. Îi mai rămâne să-și perfecționeze dicțiunea, alterată de un ușor accent. Suzuki a fost Claudia Codreanu, cunoscută publicului mai ales ca interpretă de lied, căreia frecventarea asiduă a repertoriului de concert îi conferă rafinament; și chiar dacă
Din Țara Soarelui Răsare by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15304_a_16629]
-
N-am observat ca vreunul din miniștrii țărilor occidentale să fi asudat de mulțimea drumurilor făcute la București pentru a se milogi să ne alăturăm lor. Din contră, Andrei Pleșu, Adrian Severin și Geoană s-au îmbolnăvit de globe-trotter-ism, recitând convingător texte pe care șefii lor direcți nu știau cum să le saboteze, acasă, mai spornic... Că Ion Ilici Iliescu nu e doar un om al trecutului ci și prizonierul resturilor nocive ale Securității o dovedește încăpățânarea de avocat vicios ce
Securitatea purifică N.A.T.O. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15286_a_16611]
-
II-lea, aducând pe lume opt copii, toți căsătoriți cu monarhi. Visul eternității prin perpetuare genetică, pe care se pare că l-a avut ateul Struensee, s-a împlinit astfel. Acesta ar fi happy end-ul cărții, totuși nu prea convingător, din cauză că povestea e, în sine, de prea mare cruzime (personajele sunt, de fapt, niște copii care se căsătoresc la 12 ani și la vârsta adolescenței iau hotărâri de o importanță covârșitoare pentru un stat. La data divorțului, regina avea 19
Istorie daneză by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15307_a_16632]
-
Adevărul neîncrederea, dar o asemea știre e tot mai greu de întîlnit și de crezut în România. * Cum strîng parlamentarii români relațiile cu omologii lor din Turcia? Simplu: încing un meci de fotbal, la Antalya. Pentru a fi și mai convingător, căpitanul echipei, deputatul Sorin Lepșa s-a lăsat pozat travestit în pașă într-un grup de cadîne. Poza lui Sorin Lepșa în această postură a apărut în majoritatea cotidianelor, astfel încît electoratul să nu mai aibă nici o îndoială asupra sacrificiilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15310_a_16635]
-
anumită vîrstă, a educa într-un fel sau altul copiii - toate acestea nu încurajează deloc continuarea lecturii. în a doua jumătate a cărții lucrurile se mai schimbă. Copiii cei mici ai lui Ingrid se dovedesc personaje simpatice, cu un limbaj convingător, originale și "la zi". De cînd intră în scenă, Micky "the baby" e o sursă inepuizabilă de "faze" care se rețin și de umor de bună calitate. Daniela Ștefănescu dovedește că știe foarte bine să construiască un dialog. Din păcate
Un personaj fără "vino-ncoa" by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15343_a_16668]
-
timp de peste un deceniu, ca să ajungem să o ducem, din punct de vedere material, mai rău decât înainte! Și cine e de vină? Spre dezamăgirea semnatarului acestor rânduri (simpatizant al partidelor istorice reînființate), dar cu îndreptățire și într-un mod convingător, Ilie Șerbănescu îi face responsabili de degradarea economiei pe toți cei care s-au succedat la conducerea României din 1989 și până în prezent. Din punctul său de vedere, nu contează culoarea politică, nu contează penajul înfoiat al protagoniștilor vieții politice
România în cifre by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15339_a_16664]
-
căreie cheie de boltă e manierismul sofist. În capitolul care urmează, fundalul filosofic al operei și al atitudinilor lui Eugen Ionescu e pus în contextul generației '27. Operația nu e neapărat originală, dar autoarea îi dă o claritate periculos de convingătoare. Rezumînd, lucrurile ar sta în felul următor. Deopotrivă Vulcănescu, Nae Ionescu, Eliade, Cioran, Eugen Ionescu stau sub semnul unei filosofii de tip iraționalist. Dar, în timp ce Eliade, Cioran, Vulcănescu favorizează iraționalismul vitalist de sorginte germană, romantic și neoromantic, sînt influențați fiecare
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
producere a verosimilului (ori de alternanța subtilă și inspirată a celor două procedee), scriitorul a tentat foarte adesea la o interpretare biografică a scrierilor sale. Tocmai această capcană este demontată în analiza lui Zamfir Bălan, de o manieră sistematică și convingătoare, care recomandă cartea ca un reper de primă referință în bibliografiile de specialitate. Trebuie remarcat că aceste constructe teoretice cuprinzătoare, temerare și comprehensive nu ar fi verificabile fără o foarte bună cunoaștere a textelor și a vieții lui Istrati. Experiența
O abordarea stereoscopică a lui Panait Istrati by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15389_a_16714]
-
originile etiopiene ale legendei. Impresionează felul în care autorul reușește să ofere, pe parcursul unui studiu care cu tot cu substanțialele note de subsol nu depășește șaptesprezece pagini, o cantitate uimitor de mare de informații, dar și o lectură proprie a legendei, tentantă, convingătoare, deși neașteptată, pentru că răstoarnă un raport ce părea mai mult decît evident: imaginea Părintelui Ioan nu este un rest de gîndire mitică, ci, paradoxal, o anticipare a descoperirilor din epoca expansiunii maritime de la sfîrșitul secolului al XV-lea. în Christian
Studii de istorie a religiilor by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15390_a_16715]
-
vervă, dominată de Oana Andra cu atu-ul pe care i-l oferă un tip de voce rar - mezzosoprană rossiniană - și de Ștefa Ignat cu intgeligență muzicală. Pescuitorii de perle s-a dovedit de asemenea o experiență reușită cu protagoniști convingători (Roxana Briban, Marius Brenciu, Iordache Basalic, Valentin Vasiliu). O aceeași gândire managerială a prezidat și la noua producție a Operei din Constanța cu Madama Butterfly. Conducerea teatrului a acordat încredere unei echipe proaspete: Stela Sârbu este o soprană care merită
În căutarea vocilor tinere by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15378_a_16703]
-
capitol al studiului (ciudat mod de a încheia o carte, printr-o digresiune...). Simona Corlan-Ioan recurge la două tipuri de surse: în primul rînd, și acesta este unul din principalele merite ale cărții, la texte originale de secol XIX, savuros-incredibile (convingătoare însă cu nici două secole în urmă) prin modul în care prezintă Africa - jurnale de călătorie, rapoarte ale misionarilor catolici, literatura pe teme coloniale, articole de dicționar, enciclopedii, dar și hărți, gravuri ori fotografii de epocă ( cele opt reproduceri pe
În Africa neagră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15446_a_16771]
-
nu machiste) de reprezentare a femeii: de la tipar (tînăra cochetă, zăpăcită, mincinoasă căreia nici măcar "ochii mari", "mirați" nu-i lipsesc etc.) pînă la sintagme consacrate ("ca o pisică", comparația cu recurență obsedantă în mai toate romanele scriitorilor români). Mult mai convingătoare sub raportul sugestiei de autenticitate sînt textele cu fetițe mici implicate în complicate legături senzuale cu diverși unchi sau veri. Oricît de deschisă și de tolerantă ar fi emergenta generație de scriitori români, se pare că va mai trece încă
Femei (nu încă) între ele by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15467_a_16792]
-
cele din urmă tocmai autorul nuvelei în pas de rac, al romanului Toba de tinichea, al ciclului Trilogia Gdanskului. "Nuvela lui Günter Grass face parte din tot ceea ce literatura germană a ultimilor ani ne-a oferit mai cutremurător și mai convingător ", își clama în termeni superlativi verdictul nimeni altul decît Marcel Reich Ranicki, precizînd că anumite pasaje ale nuvelei i-au stors lacrimi. Chiar dacă elementul lacrimogen rămîne discutabil în evaluarea calității estetice a literaturii, el este demn de luat în seamă
Günter Grass și "Titanicul german" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15506_a_16831]
-
împărțirea se bucură de favoarea aproape exclusivă a specialiștilor. Cel care a criticat-o cel mai sever a fost, în Testamentul unui eminescolog, Petru Creția. Nu voi relua argumentele lui. Dar nu voi ascunde faptul că mi s-au părut convingătoare. Creția a și propus, cel dintîi, o nouă concepție de editare a lui Eminescu. Al doilea aspect este corectitudinea ca atare a reproducerii textelor de pe manuscrise și, îndeosebi, dacă acordăm credit dlui N. Georgescu (și nu văd de ce n-am
Spre o nouă ediție Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15510_a_16835]
-
a fost servită o lecție ironică: istoria Germaniei nu este, nici pe departe atît de ieșită din comun pe cît noi, germanii, am fi înclinați să credem. În ultimii ani această lecție de relativizare a specificului național a fost demonstrată convingător prin analizarea cauzelor supraviețuirii vechiului regim în toată Europa modernă; prin examinara interconexiunilor dintre societățile europene și politica lor în perioada imediat următoare primului război mondial; prin reapariția doctrinelor naționaliste în Germania, doctrine al căror caracter mai degrabă tranzitoriu decît
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
naționaliste în Germania, doctrine al căror caracter mai degrabă tranzitoriu decît stabil-ideologic, părea o constantă; în fine, prin descoperirea faptului că pesimismul cultural nu este apanajul spiritului german, ci mai curînd o trăsătură a societăților burgheze în general. Aceste tentative convingătoare, uneori divergente, care converg totuși într-o singură privință: infirmarea "triumfului ultim al modernității", au contribuit mult la reintegrarea trecutului Germaniei în contextul mai larg al istoriei europene. Ele reflectă un climat de opinie ce i-a determinat pe istoricii
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]