200 matches
-
o cană de ceai. Având convingerea că nu mâncase în viața sa ceva mai bun și mai rafinat, îi întrebă pe cei din jur care ar putea fi rețeta și cam ce maestru bucătar lucrează în acest restaurant. Ceilalți cinci convivi, unii dintre ei având figurile simpatice ale jefuitori de morminte, nu l-au stâlcit în bătaie doar pentru că era dimineață și își rezervară plăcerea pentru seară când urma împărțirea priciului. Peste două ore fu chemat din nou în fața căpitanului. Acesta
UN OM INCREDIBIL DE NOROCOS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1396800330.html [Corola-blog/BlogPost/347752_a_349081]
-
fi așteptat la un lob sau la un lung de linie ... “Convenția” cu norma de (re)prezentare este repede uitată, abordarea directă (pentru un posibil câștig) sau pur și simplu dezinteresată este grăbită prin punerea de acord și în beneficiul convivilor a inițiativelor decente, permisive. Adunarea în jurul unei mese este aproape un ritual, “spargerea” ei este spontană - în funcție de “vioiciunea” dialogului - indiferent că se stă pe scaun sau în picioare, este ca deschiderea unui boboc de floare după răsăritul soarelui ... (din vol
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (4) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Nunta_sambetista_in_california_4_.html [Corola-blog/BlogPost/348177_a_349506]
-
sunt atât: un musafir Și mai doresc o ceașcă de chefir Să mă retrag discret înspre terasă Pe termen lung, benefic, longeviv Din fel și fel de cunoscute poame Cusurul lui că nu ține de foame Altminteri e un minunat conviv Un ceai de mentă. Sau de sunătoare Îl pot gusta și singur la adică Mai mult pretextul dacă se ridică Problema companiei de rigoare În cești de porțelan ca pentru rigi Pot să lipsească fastul și valeții Obosiți de protocoluri
FANTEZIE LA UN CEAI de ION UNTARU în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/Fantezie_la_un_ceai_ion_untaru_1361948509.html [Corola-blog/BlogPost/352087_a_353416]
-
citate latinești, îi câștiga pe comeseni și nu puțini erau aceia care se lăsau furați de vioiciunea interlocutorului, răspunzându-i pe nebăgate de seamă la întrebările meșteșugite prin filiera cărora multe dintre tainele lor diplomatice le strecurau în conștiința subtilului conviv. Vinul domneasc însă era făcut să dezlege limbile și, dacă judecata unora din oaspeți era estompată de aburul lui, cea a stolnicului era mai vie și mai ascuțită, ca unul ce era deprins a gusta mai des din nobila băutură
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor by http://uzp.org.ro/constantin-brancoveanu-1688-1714-un-precursor-al-diplomatiei-secrete-si-al-informatiilor/ [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
destin pe care știi că nu îl meriți. Lupta a fost câștigată. Desăvârșirea îl aștepta pe Mihai Vișoiu cu brațele deschise. Harul de a produce farmec atunci când vorbele sar din gând direct pe buze, ca orator, povestitor, colocvial, ori simplu conviv la o șuetă stropită cu un firicel din sângele strugurilor, nu s-a lăsat așteptat până să explodeze, cu toate că, până la scrieri și tipar, Mihai Vișoiu a mânuit diverse scule mult mai grele decât pixul, scule folositoare în activitatea sa de
LANSAREA TRADUCERILOR ÎN LIMBA ENGLEZĂ A VOLUMELOR DE PROZĂ ALE LUI MIHAI VIȘOIU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1429204195.html [Corola-blog/BlogPost/357733_a_359062]
-
de necaz. De altfel, de când ne cunoaștem, CTC mă impresionează prin vitalitatea lui exuberantă, prin pofta de viață pe care și-o trăiește plenar și extatic, răspândind, cu multă fantezie, voia bună, optimismul și confortul spiritual ce-l caracterizează tuturor convivilor, cu care îi place să tăifăsuiască și să petreacă timpul liber într-un hohot de râs continuu.” Bucovineanul om de cultură, istoric și critic literar, George Muntean, îi face un succint, dar remarcabil portret: „Acest bucovinean, rudă apropiată cu Eusebiu
CONVORBIRI (IN)DISCRETE: CONSTANTIN T. CIUBOTARU – NICOLAE DINA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1464144925.html [Corola-blog/BlogPost/378981_a_380310]
-
nimerit, deci, la o așa zisă ședință redacțională, condusă de însuși domnul Mirodan. Până se ridică „cortina” pentru marea avanpremieră, mai este puțin. Așteptăm. Deodată îmi vine o idee, tot de jurnalist. Mă retrag de la locul meu. Ii las pe convivii acestei „cafenele literare și gazetărești” cu discuțiile dintre ei, în așteptarea dezbaterilor de rigoare, înainte de apariția unui nou număr. Scot „celularul” și dau telefoane. Scurte și grăbite. Am cerut mai multor cititori ai revistei „Minimum”, pe care-i cunosc nu
AL MIRODAN – UN MONUMENT de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Al_mirodan_un_monument.html [Corola-blog/BlogPost/350799_a_352128]
-
unor tablouri de Mircea, Verona, Vermont, Rochegrosse și Luchian. Slovele căpătau contur de stropi de apă, iar culorile alunecau în spațiu că o lavă aprinsă. Contrazicerile ne șantajau aprecierile pe când Al. Bogdan-Pitești se străduia să ne readucă la stadiu de convivi așa cum el era, vrednic fiind de banchetul lui Plafon. Am tăcut, fiindcă îl vedeam un Alcibiade, zvelt, orgolios și cinic. Ba, visul îl plasa a fi un Socrate cu toate că nu gusta elevația morală dintre mine și Zambaccian, dar, sigur, „putea
SINGUR CU ZAMBACCIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Singur_cu_zambaccian.html [Corola-blog/BlogPost/356351_a_357680]
-
grațioase aplice-lumânări. Jur-împrejurul sălii se răsfirau servante în trepte și cufere cu închizători metalice. Tot metalice erau și ornamentele, și statuetele reprezentând tipologii umane ale Evului Mediu. O masă lungă și nu foarte lată din lemn negru îi apropia pe convivi prin strălucirea farfuriilor și tacâmurilor alămite. Locul paharelor fusese luat de căni ceramice. Tot din ceramică erau carafele cu vin. În jurul mesei tronau scaune cu spetează înaltă, jilțuri capitonate cu piele și țintuite tot cu alamă, adevărată podoabă a brațelor
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1433054198.html [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
balanță cele două plăceri? îl zgândări, de data asta, Diplomatul. Întrebarea i se păru retorică și Papa nu dădu curs provocării, continuând să mestece niște boabe de strugure. Între timp, muzica veche se scurgea înspre urechi atât de plăcut, încât convivii o simțeau ca pe o dublă părtașă: la extaz, dar și... la digestie. Solitarul și Miramoț se contraziceau privitor la recunoașterea instrumentelor ce dădeau glas feeriei auditive. Oricum, se făcea vorbire de flaut, violă și lăută, iar pe instrumentiști îi
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1433054198.html [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
plăcinta după obiceiul și volumul gurii fiecăruia. Indiferent de ritmul mestecării, în unanimitate fură mulțumiți și de atare desert. Compoziția cu mere și nuci a tartei le satisfăcu în plus papilele gustative. Parcă recompensați fiind pentru ceva fapte brave, tonusul convivilor era la-nălțime. Se începu o altă rundă a bancurilor. Papa era interpretul principal, însă cu el se mai intersectară surprinzător și Diplomatul, și Doc, dar mai ales Babacul, care se dovedi o enciclopedie de vorbe de duh pe care
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1433054198.html [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
destin pe care știi că nu îl meriți. Lupta a fost câștigată. Desăvârșirea îl aștepta pe Mihai Vișoiu cu brațele deschise. Harul de a produce farmec atunci când vorbele sar din gând direct pe buze, ca orator, povestitor, colocvial, ori simplu conviv la o șuetă stropită cu un firicel din sângele strugurilor, nu s-a lăsat așteptat până să explodeze, cu toate că, până la scrieri și tipar, Mihai Vișoiu a mânuit diverse scule mult mai grele decât pixul, scule folositoare în activitatea sa de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/mihai-visoiu-in-limba-engleza/ [Corola-blog/BlogPost/92743_a_94035]
-
a fi al vechilor boieri. Astfel a fost nevoit să tragă concluzia că pătura superpusă (liberalilor) „nu era nici română de origine, nici asimilabilă măcar”. Eminescu considera că cea mai bună dovadă în sprijinul afirmațiilor sale o constituia lista numelor convivilor lui C.A. Rosetti la banchetul din 27 septembrie 1881 dat în cinstea a 25 de ani de activitate a ziarului "Românul", listă care a aparut în numărul special al "Românului" consacrat acestui eveniment. În articolul plin de ironie publicat
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
care căzuse peste el. În 422, Socrate participă la expediția pentru cucerirea orașului Amfipolis. Curajul lui Socrate merge mână în mână cu o răbdare, o simplitate și o stăpânire de sine capabile să înfrunte orice încercare; la banchete era un conviv vesel și agreabil, care bea la fel de mult ca tovarășii săi, dar fără a se cufunda vreodată în beție, așa cum li se întâmplă acestora, ispravă ce-l umplea de admirație pe Alcibiade. Mânia, ieșirile violente, dușmănia îi sunt necunoscute. Primind de la
Socrate () [Corola-website/Science/298868_a_300197]
-
În petrecere tarafurile cântă ce „se cere” în general în regiune, ce le solicită în mod expres un client sau altul (însoțindu-și comanda cu un „bacșiș”), ce reclamă ritualul și ce mai socotesc ei că s-ar potrivi cu convivii, prilejul, momentul și împrejurările concrete ale performanței muzicale. E de la sine înțeles că toate sonoritățile lor sunt masiv amplificate printr-o aparatură mânuită în general de „clăpar” (interpretul la orgă). Lăutarii prelungesc o cultură muzicală tradițională pe care gorjenii înșiși
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
și luând ceaiul; lucrează apoi până la 7, ora primului curs. La întoarcere, lucrează până la orele 13. E timpul prânzului, singurul său moment de repaus din zi. Nu mănâncă niciodată singur. Invitații săi, în număr de trei până la nouă, pentru ca ansamblul convivilor să nu fie inferior numărului Grațiilor nici superior celui al Muzelor, nu sunt preveniți decât în dimineața respectivă, pentru a nu trebui să renunțe la o altă invitație: nu vin astfel decât aceia care sunt liberi. Este foarte îngrijit asupra
Immanuel Kant () [Corola-website/Science/297893_a_299222]
-
nu vin astfel decât aceia care sunt liberi. Este foarte îngrijit asupra aparențelor persoanei sale, motiv pentru care va inventa pentru folosul propriu o centură mecanică (cf. portretul ironic al lui Thomas de Quincey, "Ultimele zile ale lui Immanuel Kant"). Conviv apreciat, amator de vinuri bune, Kant nu încurajează niciodată discuțiile privitoare la opera sa. Prânzul se prelungește după orele după-amiezii, moment în care Kant se va duce să-și facă plimbarea zilnică (totdeauna la aceeași oră, cu excepția, se pare, a
Immanuel Kant () [Corola-website/Science/297893_a_299222]
-
argații. eram atunci la poarta iertăciunii. tu ai rămas afară, să m-aștepți și m-am întors mai tânăr cu-o vecie că nu-i primeau în cer și pe cei drepți. de-atunci eu sorb doar ceai de mătrăgună. convivii mei mă suspectează încă, cred c-am făcut un târg cu Dumnezeii să-mi sap fântâna mea și mai adâncă. și sap cu târnăcoluil și lopata. peste poeme lespedea e grea și cad din jos în sus prin gravitații. transpir
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
la Fabrica de Chibrituri, pretutindeni cu lefuri și diurne și neavând pereche decât un alt cumulard și acaparator de funcții, vestitul general de clistirerie Davila. Acești acaparatori de funcții sunt românii "Romînului". Cât despre romînitatea românilor "Romînului" vom cita numele convivilor d-lui C. A. Rosetti și cititorul va alege: Urechia (din cauze cronice: recte Popovici, "Tata rus, mama rus, dar Ivan maldavan "); E. Caligari, general Angelescu (grec), Filitis, Giani, Davila, Cariagdi, Costinescu (armeano - neamț ), Frederic Dame, Carada, Xantho, Derussi, Cerlenti
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
etc. Iată românii "Romînului". Iar "Romînul" acestor români e d. C. A. Rosetti, om al cărui părinte, al cărui frate chiar nu știa să vorbească românește. Ș-apoi foaia guvernamentală mai zice că cităm numai pe Pherekydes! Iată lista lungă a convivilor d-lui C. A. Rosetti, iată elementele determinante ale limbii, istoriei, caracterului național al României. Celor mai mulți le-o fi de țară cum ni-i nouă de mere pădurețe. Mai e îndoială? Iubirea de țară e pururea și pretutindenea iubirea trecutului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
tălpi și dumnealor sunt obraze subțiri; vor să fure fără să le poată face nimeni nimic, vor să 'nșele și să treacă de oameni cinstiți. Asta-i în definitiv cauza pentru care acești oameni au fost pururea dușmanii domniilor române. CONVIVII D-LUI C. A. ROSETTI 2264 Dintre convivii, în număr de vro trei sute, cari au serbat aniversara a douăzeci și cincea a activității "Romînului" vom cita numai majoritatea numelor, lăsând afară numele în adevăr românești sau acele ca Ghica, Cantacuzino ș. a., cari
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fure fără să le poată face nimeni nimic, vor să 'nșele și să treacă de oameni cinstiți. Asta-i în definitiv cauza pentru care acești oameni au fost pururea dușmanii domniilor române. CONVIVII D-LUI C. A. ROSETTI 2264 Dintre convivii, în număr de vro trei sute, cari au serbat aniversara a douăzeci și cincea a activității "Romînului" vom cita numai majoritatea numelor, lăsând afară numele în adevăr românești sau acele ca Ghica, Cantacuzino ș. a., cari sunt de două - trei sute de ani în țară
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
opiacee. Fără să fi fost poetă, doamna Parachiva Postolache se apropia, ca matematiciană, un pic altfel de scrisul literar al lui Dan Barbilian, extaziindu-se la citirea unor poezii de genul Jocului secund (Din ceas, dedus...), spre diferență de ceilalți convivi, captivați de Isarlîk ori După melci. Circula din mână în mână unicul număr al masivei și heteroclitei reviste "Agora", multilingvă și stranie în bună măsură, ajunsă ferfeniță în acei ani restrictivi ai asaltului proletcultismului malign. În fond, această publicație era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
coaja lor rumenă și crocantă, căpățânile lucioase de ceapă roșioară-trufanda și borcănelul de muștar iute cu hrean, pe lângă micii căldicei, fripți pe cărbuni, încolonați câte cinci pe un rând, treizeci și încă una de bucăți, pârpălite uniform, în total! Ceilalți convivi, lihniți, saliveză harnic, cu mintea și cu ochii. Până și Îngerul, regresat silnic în paupera condiție umană, clipește și se îmbujoreză și el subit la chip, furnicat și smuls din lâncezeală, de o neobișnuită și ciudată senzație, de foame... Hai
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
spune, pentru a nu-i da ocazia să vorbească, căci se temea că Emma Buonocore sau Tempesta ar fi vrut să-l Întrebe lucruri pe care alții nu trebuiau să le afle despre el, să știe dacă era căsătorit, logodit, conviv și cum de nu avea copii. Dar Emma nu-l Întrebă. Îl privea fără să-l Întrerupă, cu ochii iluminați de o umbră de melancolie nedemnă, iar lui Îi păru la un moment dat că ea știa totul. Iar asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]