70 matches
-
e-așa..., dar nu-i așa" i-ar fi spus Profesorul Crașoveanu, cu gândirea dumnealui adversativă. Nu-i așa, dragă Doamnă Ligia, îi spun și eu, căci Magistrul, care a lăsat atâtea urme în sufletele nostre câte luminișuri în păduri, convorbind cu Eminescu, se va fi gândit tocmai la acei codri ce se leagănă "fără ploaie, fără vânt/ Cu crengile la pământ..." El era poet și vedea dincolo de cuvinte. A fi poet nu înseamnă numai a scrie poezie. A fi poet
MAGISTRUL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347226_a_348555]
-
Carpați nu fac nici o lucrare, nu scriu o singură linie prin ziare în favoarea intereselor Transilvaniei! Pedanți și anoști, ei ne fac gâlceavă de vorbe ca niște școlari de gimnaz. Am avut ocazia, domnule redator, mergând astă-vară la băi, de a convorbi cu bărbați eminenți din Transilvania și a auzi plângerile lor fundate contra confraților lor de aici. Ne facem organul lor, espuindu-le în aceste coloane, și sperăm că adversarii noștri de la " Timpul" le vor înțelege și vor părăsi pedantismul lor ca să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
da seamă de discuția urmată în Senat cu ocazia proiectului privitor la tocmelele agricole, ne-am adus fără voie aminte de-o istorioară autentică, pe care credem că nu trebuie s-o tăinuim publicului, întru cât ne ajută memoria. Regele convorbea într-una din zile c-un proprietar din Moldova, dar cu unul din cei băștinași, de pe unde și-a înțărcat dracul copiii, cum ar zice românul, c-un om în sfârșit care reprezintă proprietatea istorică, nu cea cumpărată cu bani
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Platon însuși când se pune pe sine în și sub condiția pustiului încă de la începutul Legilor (unde Atenianul - un străin!, adică Platon însuși autopus în postura de a-și asuma ieșirea în afara zidurilor cetății, Clinias cretanul și Megillo, lacedemonianul merg, convorbind, în insula Creta de la Cnosos la peștera și templul lui Zeus, ținta călătoriei lor). Calea e simbolică pentru Platon și în virtutea acestui simbolism devine el lup moralist. Atenianul (Platon) e sever în Nomoi, propune sancțiuni față cu habitudinile insuficient raționale
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
convertit în convingere; metoda probelor materiale, prin punerea subiectului în fața faptelor ce demonstrează adevărul care trebuie convertit în convingere; metoda asociației necesității unei acțiuni cu o motivație superioară, de perspectivă, privind foloasele acesteia pentru sine și pentru societate. CONVORBIRE (de la convorbi < con + vorbi, după germ. unterreden)- Definește schimbul verbal dintre terapeut și pacient prin care se transmit idei, păreri, opinii asupra realității în care se află subiectul pe plan motric sau psihomotric, asupra modului de organizare și desfășurare, precum și a sistemului
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
încă, deși voi sunteți bătrâni. S-a întors mașina lumii, cu voi viitorul trece; noi suntem iarăși trecutul, fără inimi, trist și rece; Noi în noi n-avem nimica, totu-i calp, totu-i străin! Voi, pierduți în gânduri sânte, convorbeați cu idealuri; Noi cârpim cerul cu stele, noi mânjim marea cu valuri, Căci al nostru-i sur și rece - marea noastră-i de îngheț. Voi urmați cu răpejune cugetările regine, Când plutind pe aripi sânte printre stelele senine, Pe-a
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
arată că opinia lui Caragiale despre Cațavencu era că e o „canalie” - nu cea mai mare din piesă, fiind depășit de Dandanache. Într-adevăr, mijloacele lui sunt cele ale unuia care vrea să ajungă. Își acoperă „machiaverlicurile” cu fraze bombastice, convorbind cu sine: „Scopul scuză mijloacele, a zis nemuritorul Gambetta”... E preocupat să parvină și se adaptează la orice împrejurare; îi convine arestarea, îi convine scandalul, ziarul lui e vădit unul de șantaj, iar afacerile lui nu exclud falsificări de semnături
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
vagatur, magister!" mi-am permis eu o slabă incursiune în anemicele mele cunoștințe de Latină! ― Am fost convins că s-a cam exagerat, așa cum se întîmplă întotdeauna în astfel de împrejurări! Să trecem deci la lucrarea scrisă și vom mai... convorbi la "oral", făcu el vădit amuzat de îndrăzneala mea. Am să vă dau subiectele pe două serii, și anume: două ode din Horațiu. La prima; "In arborem"; și la a doua: "Ad fons Bandusiae"! Toți lăzăriștii îi știam pe Horațiu
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
mai diferite guri și despre cele mai diverse probleme ! Ciudat însă, nu țin minte să fi auzit vreodată invocîndu-se „țările civilizate” atunci cînd era vorba despre... a sta de vorbă. Adică a discuta, a conversa, a delibera, pe scurt, a convorbi. Ca și cum discuția publică ar fi rămas pretutindeni la stadiul de „natură” și nu ar fi fost „civilizată” și ea precum atîtea alte comportamente publice și mai puțin publice ale acestui animal politic care este omul ! Ca și cum pentru comunicare și deliberare
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Egiptul vechi, pentru a mă întoarce, apoi, la literatură, unde îmi improvizam idoli sau obsesii (cum ar fi "soarele negru al melancoliei", după ce I-am citit pe Gerard de Nerval). Am suferit cu David Copperfîeld și cu tânărul Werther, am convorbit cu fostul călugăr franciscan, Rabelais, dar treceam de la Hegel la Zola și de la discursurile lui Cicero la un Louis Dumur, cu o dezinvoltură de ignorant în transă. Căci marea șansă a acelei aventuri, ca ea să arate cum a arătat
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
tuturor Învățaților din Europa... să privească cu spirit binevoitor oferta noastră... de a ne ajuta să aflăm reflecțiile lor... Deoarece, chiar dacă până acum nu ne-am dezvăluit numele... oricine va face să ajungă la noi propriul său nume va putea convorbi cu noi prin viu grai sau - dacă ar fi vreo Împiedicare - prin scris“. Exact ceea ce-și propunea să facă și colonelul publicându-și povestea. Să constrângă pe cineva să iasă din muțenie. Avusese loc o ruptură, o pauză, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
în evoluția ei spre un soi de „fantezism democratic”: „«Strofe pentru toată lumea» e mai ales această poezie fantezistă, familiară, transfigurînd cotidianul și curentul, agățînd la urechea unui fapt divers o garoafă carminată, ridicînd gluma la nivelul unui principiu poetic și convorbind cu Dumnezeu, cu mult mai simplu, mai cetățenesc (dacă termenul n’ar aminti teroarea revoluțiilor), mai democratic chiar (dacă termenul n’ar fi compromis astăzi) decît o făcea cu sine însuși acum aproape douăzeci de ani”. Diferența față de optica lovinesciană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
acea fluidizare a viziunii, dematerializarea obiectelor, aerul halucinant-oniric, cu instabilitatea caracteristică a imaginilor, alunecările și interferențele nivelelor de reprezentare, caracterul fulgurant al imaginilor unui univers fantasmatic, senzația de absolută libertate și disponibilitate a eului: „Apoteoze rupte din aerienele iluminări. Centauri convorbind cuviincioși la ferestrele acoperite de o lumină egală. Printre arborii care păzesc cu număr socotit tăcerea și umbra fiecărei case, se străvede stiletul ascuțit al oceanului de la marginea orașului. Din cînd În cînd sirenele fug pe țărmuri și vin pînă
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
să închidă telefonul, spre a se informa, apoi reveni după câteva momente. - Domnule, zise, am vorbit și sunt dispuși cu plăcere săintre în tratative. Dorești să comunici? - Cu cine? - Cu Hangerliu, el se ocupă cu afacerea asta. Gulimănescu acceptă și convorbi telefonic cu Hangerliu, de la care află că localul l-ar fi închiriat o Deutsche Buchhandlung, un depozit de cărți nemțești, contractul făcîn-du-se cu o reprezentanță străină. Hangerliu lăsa a se înțelege că în depozit urma a se ține reuniuni ale
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o rugă pe Indolenta să-i cânte ceva. Aceasta deschise pianul și vocaliză Elegia lui G. Călinescu Massenet cu atâta impeto, cu toată reținerea vocii, încît ministrul înțelese că toată pasionalitatea femeii se exprima sonor. Singura cale adecvată de a convorbi în aceeași vibrație cu Ioana era ca partener într-un duo muzical. Când lăsă jos capacul pianului, Indolenta pierdu din superbia ei și redeveni placidă și prevenitoare. Pomponescu schiță un oftat, ridicîndu-se. -- Nu pot să mai stau. Am depus jurământul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
care o locuia la Saferian, în fundul curții, își compusese un interior sobru, dar cu gust, fără anticării, cu excepția câtorva obiecte. Citea numai romane de aventuri, alese cu grijă, și avea o motocicletă, dezideratul imediat consecutiv fiind o barcă cu motor. Convorbind din ce în ce mai strâns cu Demirgian, Sultana descoperi că idealul său era de a nu avea nici un ideal. Mai clar, Demirgian nu aspira să-și facă un nume, nu voia să se ilustreze nici în război, nici în politică, nu avea nici
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de trai al celor pe care nu-i mai vedea. Parcă voia să-și reconstituie o imagine stinsă. - Ce mai face Ioanide? Tot așa paradoxal? . - La fel, însă nu mai umblă după femei. De când i-a muritfata, s-a schivnicit (convorbeau Pomponescu și Smărăndache). . - Parcă aud că dă recepții luxoase, e monden. . - Într-adevăr. E un stareț sociabil, care admite lume în parloar. . - Cum e salonul lui? . - Imens, luminat de trei candelabre de cristal și cu unenorm șemineu sculptat în fund
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ochi, de 6 ori. Ca prim-ministru la Vaslui a stat câteva zeci de minute și doar prietenia mea cu prefectul m-a ajutat să-i smulg câteva cuvinte. Ca însoțitor al lui Băsescu, apoi ca șef de partid am convorbit în piață, la hotel Europa, în sala Hidrotehnica, la hotelul Racova. E important că am luat masa împreună? Aproape mereu obosit, însoțit de "șefi de campanie" avea o poezie economică de vânturat pentru atragerea electoratului. Atrăgea prin ineditul exprimării (cu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
clasic" care a existat până în perioada Junimii este pe cale de dispariție în perioada interbelică unde predomină cenaclul ce presupune evidențierea personalității. În acest sens, sunt foarte interesante observațiile autorului cu privire la maniera de relaționare a scriitorilor moderni care nu mai pot "convorbi" deoarece fiecare crede în "valoarea destinului unic, în absolutul fenomenalității lor" nu mai există o mentalitate comună, ci o pluratitate de mentalități. Se face apel la imaginea unui ospiciu decent în care impresia generală este a unei conversații, dar prin
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
nu mai poate comunica decât trăind exclusiv în pagină și în timpul scriiturii. O frază a lui Marin Mincu continuă să ne asalteze memoria: "la Florența merg din când în când să-i învăț pe descendenții lui Dante în ce limbă convorbea Ovidiu cu geții". Este, credem, esența întregii sale opere. Mircea A. Diaconu "Gândirea", fără prejudecăți Profesor din 2002 la Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării a Universității din Suceava, Mircea A. Diaconu (n. 1963, Orțești, Neamț) și-a dat
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
și, când s-a plictisit, era să distrugă revista. A depus la fel de mult efort la PAC și, când s-a plictisit, și-a luat jucăriile politice și s-a mutat la PNL. Dorin Popa: Chiar acum, duminică seara, când noi convorbim despre dânșii, Pleșu și Liiceanu au emisiune la Realitatea TV. Liviu Antonesei: Chiar trag cu "ochiul și timpanul" la ei, deși sunt aici, cu tine... Mă uit, de obicei, la emisiunea lor, îmi și place adesea. Oricum, e cu totul
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Europa benzilor desenate, POL Media, București, 2001. Nițescu, Marin, Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii, Humanitas, București, 1995. Oișteanu, Andrei, Mythos & Logos. Studii și eseuri de antropologie culturală, Nemira, București, 1998. Petrescu, Dan; Cangeopol, Liviu, Ce-ar mai fi de spus. Convorbii libere într-o țară ocupată, Minerva, București, 1990. Pițu, Luca, "Două rostiri sotadice foarte alerte (prefață cinegetică)", în Creangă, Ion, Povestea poveștilor, Nemira, București, 2005. Pîrligras, Viorel, Escală pe Tobra, SFVA, Craiova, 1991. Preda, Radu, Comunismul. O modernitate eșuată, Eikon
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
la o parte la timp dinaintea lor. M-am simțit ofensat și nu mă mai uitam la oameni, ci numai la case și copaci. Știam cum arată orice casă aflată În drumul meu și dădusem nume tuturor copacilor cu care convorbeam În treacăt, povestindu-le ce mi s-a mai Întâmplat pe la școală. (seara) Nu pot să fiu Întru totul de acord cu Camus sau probabil nu-l Înțeleg prea bine atunci când face din sinucidere o problemă importantă a filosofiei; nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
stors zemosul ciorchine al vieții. Reiau firul istoriei. În Pullman, pe când bietul Goliadkin - jidan, la urma urmelor, predestinat persecuțiilor - făcea cu resemnare față neobositei și obositoarei scrime orale a baronesei, eu mă relaxam alături de Bibiloni, un tânăr poet din Catamarca, convorbind ca un atenian despre poezie și provincii. Mărturisesc abia acum că la Început chipul Închis la culoare, mai curând Înnegurat, al tânărului premiant al mașinilor de gătit Vulcan nu m-a atras. Din pricina ochelarilor-bicicletă, a cravatei cu nod și elastic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
nici un alt părinte pe lumea asta; vreau ca toți să știe lucrul ăsta. Adio și uitați-mă“. Semnat: Ricardo Sangiácomo, Pilar, 11 iulie 1941 V Puțin mai târziu, pe Parodi l-a vizitat doctorul Bernardo Castillo, medicul familiei Sangiácomo. Au convorbit tainic și Îndelung. Aceleași epitete trebuie aplicate și discuției pe care don Isidro a avut-o În acele zile cu contabilul Giovanni Croce. VI Vineri, 17 iulie 1942, Mario Bonfanti - parpalac decolorat și lung până la genunchi, pălărie ponosită, cravată scoțiană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]