70 matches
-
avut unele ezitări. Ce să-i spun, să-l înviorez pe cel care ne era ca un părinte, cunoscător în toate, dar de o modestie nemăsurată? Îl vizitasem la sfârșitul lui iulie, la lansarea cărții mele „Ioan Antonovici - Depozitarul”, și convorbisem îndelung. Domnia-sa mi-a menționat ceea ce știam că avea în agenda de lucru cartea care ne gândisem să o realizăm în colaborare, „Un Jurnal de front”, cu însemnări zilnice ale unui combatant bucureștean, pe câmpul de luptă în cel
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
acea fluidizare a viziunii, dematerializarea obiectelor, aerul halucinant-oniric, cu instabilitatea caracteristică a imaginilor, alunecările și interferențele nivelelor de reprezentare, caracterul fulgurant al imaginilor unui univers fantasmatic, senzația de absolută libertate și disponibilitate a eului: „Apoteoze rupte din aerienele iluminări. Centauri convorbind cuviincioși la ferestrele acoperite de o lumină egală. Printre arborii care păzesc cu număr socotit tăcerea și umbra fiecărei case, se străvede stiletul ascuțit al oceanului de la marginea orașului. Din când în când sirenele fug pe țărmuri și vin până pe
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
nu mai poate comunica decât trăind exclusiv în pagină și în timpul scriiturii. O frază a lui Marin Mincu continuă să ne asalteze memoria: "la Florența merg din când în când să-i învăț pe descendenții lui Dante în ce limbă convorbea Ovidiu cu geții". Este, credem, esența întregii sale opere. Mircea A. Diaconu "Gândirea", fără prejudecăți Profesor din 2002 la Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării a Universității din Suceava, Mircea A. Diaconu (n. 1963, Orțești, Neamț) și-a dat
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ceas-două și privesc pe trecători, iar priveliștea aceasta îmi spune mai mult decît o pajiște înflorită""), autorul Scrisorii pierdute preferă a străbate străzile și piețele, a poposi în berării, cafenele, gări pentru a scruta cu luare aminte oamenii, pentru a convorbi cu indivizi din toate straturile sociale. E o investigare a mecanismelor psihice și comportamentale ce reprezintă interesul de căpetenie, profesional, al scriitorului: Motivul îl dezvăluie Caragiale în Cîteva păreri: Noi știm că, dintre toate fenomenele, acele ce ne interesează mai
Caragiale între oglinzi paralele (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10863_a_12188]
-
Sebastian. În realitate, I. Ludo nu făcuse decît să își republice în broșură un atac anti-Nae mai vechi, apărut în revista Adam în decembrie 1933: Si vis pacem - sparge geamuri. Iată scrisoarea lui Sebastian către Ludo: "Domnule Ludo, / Vei putea convorbi cît vei vrea, cu propria d-tale conștiință, despre cît ești d-ta de bun evreu și despre cît de prost evreu sînt eu. Vei putea avea voluptatea de a te indigna copios împotriva trădării mele de neam, dar nu
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
Daniel Cristea-Enache Aparent, vorbim și convorbim enorm după 1989, în climatul de libertate deplină a opiniei și expresiei ce permite și stimulează dialogul. De la discuțiile fragmentare și temătoare purtate, în ultimii ani ai ,Epocii de Aur", în spații considerate sigure, la explozia dialogică de astăzi, e
Felii de viață by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10944_a_12269]
-
lipsei de "prevedere" a sovieticilor ce desconsiderau religia îl adresa, fie și tacit, "revoluționarilor" autohtoni de după 1944. Fie-mi îngăduit a încheia cu cîteva amintiri personale din perioada ultimă a vieții lui Lucian Blaga, în care aveam norocul de-a convorbi cu genialul om. Evocîndu-și frecvent trecutul, el părea nespus de tolerant cu desfășurările lui dezagreabile, gata a dezamorsa vechile conflicte, pacificat. Nu-l mai atrăgeau ca pe alți vîrstnici tensiunile retrospective, despicarea în patru a firului celor petrecute, ci mai
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
n-au protestat decis și cu consecințe după falsificarea grosolană a alegerilor din noiembrie 1946. Regretatul N. Carandino povestește, în al doilea volum al memoriilor sale, că stăruințele ambasadorului american din Moscova, Averell Harriman, venit, special, la București pentru a convorbi cu opoziția democrată din toamna lui 1946, aveau un singur scop: să creeze o zonă de liniște relativă în Europa de Est pentru ca, în S.U.A., Truman să poată cîștiga, triumfător alegerile. Atît și nimic mai mult și N. Carandino regretă mult, gîndind
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
noi”. În pamfletele ad-personam, țintele lui preferate vor rămâne, cel puțin în intervalul de timp cuprins în volumul de față, Take Ionescu, Ionel Brătianu și generalul Averescu: „D. Take seamănă cu actorul care-ți pregătește reprezentația de adio. Acum el convorbește din belșug în toate direcțiile, zvârlind sămânța cariată a cuvintelor lui pretutindeni, în interviuri nesfârșite în cari răsună ca un leitmotiv acel eu, eu, eu, care arată cât îl doare preocuparea persoanei sale adorabile. Din când în când, simțindu-se
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
presupunea că ar fi putut fi scepticismul religios al interlocutorului... Să revenim acum la originea iudaică a lui N. Steinhardt. Sanda Stolojan, în casa căreia acesta a locuit două săptămîni, practicînd în fiecare dimineață, împreună, lecturi din Biblie și, evident, convorbind pe marginea lor, e de părere că ortodoxia sa ilustrează lamura credinței creștine, "spiritul de milă și de toleranță susținut de spiritul de luptă întotdeauna treaz, neadormirea evreiască". Și încă: "Figura lui, cu trăsături evreiești (privirea ochilor fuge în lături
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
lui Lucian Valea sună prea idilic: "Singuri steliștii, în frunte cu Baconsky, și, mai apoi cu Aurel Rău, primindu-l cu dragoste, îl vor face să se simtă printre ei, în colțul acela de insulă binecuvîntată, din care poetul poate convorbi cu destinul". Chiar dacă Blaga a publicat în mensualul clujean, în 1954, un text convențional, Rînduri pentru pace, și apoi, în 1956, un șir de poezii traduse, să nu uităm că steliștii reprezentau, chiar dacă animați de un anume liberalism, un domeniu
Printre amintiri (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8331_a_9656]
-
lui noiembrie. Sau iedera verde sub zăpada ce se topea... în curtea casei, printre hortensii țâșneau brotaci, scuturând boabele de rouă, pânzele marelui păianjen cu cruce pe spinare străluceau sub soarele de după ploaie. Nopțile, cucuvăile din podurile Facultății de Medicină convorbeau cu cele de pe streașinile palatului Cotroceni, în nesfârșite șuete. Afară de rezultatele mele școlare în cea de a treia clasă a Liceului Gheorghe Lazăr, totul era în ordine - dacă n-aș ține un pariu, aș putea, în schimb, ca oltean, să
Un om, un destin, un card by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8525_a_9850]
-
fărâme de limbaj au aparența absurdă a unor dialoguri și secvențe din piesele de mai târziu ale lui Ionesco; "vitrinele de la colț așteaptă tramvaiul cuprinse de o adevărată nebunie", "fiece clipă care trece are scheletul ei", într-o gară, noaptea convorbește cu lumea de dincolo; "ființe complementare" îl înconjoară pe omul singur, o taină de la un colț de stradă începe să fie "observată cu tenacitate"; într-un birou de predare a bagajelor ți "se poate clarifica sensul vieții"; un bogătaș oferă
Ramon Goméz de la Serena în româneste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12246_a_13571]
-
a fost nepărăsirea scrisului, a muncii literare, a legăturii cu publicațiile din țară care îi cereau texte la termen, așa cum conveniseră. Când răul îl lăsa cât de cât, fie și pentru câteva minute, Iorgulescu se târa la calculator pentru a convorbi cu cei câțiva prieteni, cu dl Groșescu foarte adesea, pentru a le transmite vești despre cum se simte, despre mersul bolii, despre simptome și tratamente. Dar și pentru a lucra, pentru a-și scrie articolele așteptate de „Jurnalul național”, ca
Ultimul Mircea Iorgulescu (I) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5170_a_6495]
-
putea deocamdată stăpîni. Regele domnea formal. Iar Antonescu, socotindu-l prea tînăr, nu-l consulta deloc, toate deciziile luîndu-le el, conducătorul statului, în problemele interne și externe. Regina mamă a fost însărcinată să-l viziteze pe Hitler, cu care a convorbit, indecis, vreo jumătate de oră, la 10 decembrie 1940, adică atunci cînd mariajul generalului cu legionarii era încă în toi, deși vrajba era arhicunoscută. Hitler a prevenit-o despre fiul ei că "un om nu poate să conducă o țară
Un destin tragic (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16842_a_18167]
-
plus c’est la même chose)... Die Gedanken sind frei... Ideile sunt libere. Evreii din lagăre aruncând această provocare amărâtă, deși grandioasă. Buchenwaldt. Colinele ușoare, imperceptibil arcuite ale acestui loc de supliciu, unde odinioară Goethe se plimba cu Eckermann meditând, convorbind între ei... Cuiul care iese din rând cheamă ciocanul, proverb japonez. Că veni vorba... Azi, 17 septembrie 1983, văzându-l singur pe stradă, cu șapca lui englezească trasă pe frunte, marfă de pachet incompatibilă cu stilul proletar de altădată, abandonat
Rugăciune pe o carapace de broască țestoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13770_a_15095]
-
în acel moment erau îngreunați de somn. Belșugul de lumină supracerească pătrunse și în ochii lor închiși de somn și Apostolii se treziră uimiți ca să se cufunde într-o și mai mare uimire: Învățătorul lor ședea în lumina slavei Sale, convorbind cu Moise și Ilie, și totul împrejur era plin de lumină, de slavă și de fericire. Cei trei Apostoli martori ai minunii erau cutremurați, plini de uimire și tulburați, încât nu știau nici ei ce să mai zică, nici ce
Agenda2003-31-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281314_a_282643]
-
inventează teme, scrutează dileme existențiale sau doar consemnează fapte mărunte („meteorologice” sau biologice), datate pe zile. De aceea, volumul seamănă mai degrabă cu un jurnal decât cu un dialog. Cel mai adesea, în loc să discute cu Daniel Cristea- Enache, Octavian Paler convorbește, ca „un lup singuratic” sau ca „un gânditor privat”, cu idealuri și obsesii. E adevărat și că, din cauza absenteismului, de nu cumva a lipsei de sensibilitate, tânărul critic nu se poate adapta din mers nevoilor de comunicare ale interlocutorului și
Mizantropul umanist by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4245_a_5570]
-
Gheorghe Mocuța călătorie. exil st. germain-des-prés la ora amiezii la ora amiezii montparnassul e o imensă cabină telefonică în care toți snobii se calcă în picioare pe mâini pe sex pe cap și pe gură cum ar convorbi ei cu idealurile din ghidurile ilustrate. la café de flore unde era fieful suprarealiștilor turiștii își savurează băutura cu gust de ființă și neant. aici venea tzara și dadaiștii aici venea eliade după război să își cumpere țigări iar cioran
gheorghe mocuța by Gheorghe Mocuța () [Corola-journal/Imaginative/10154_a_11479]
-
părăsit caut preajma drepților mutați de mult în țărână și în uitare vai nimeni știre-n lume de mine nu are rostirea numai rostirea e panaceu și alean precum apusul de soare mediteranean iar atunci când nu am cu cine mă convorbi mă adresez lămâiului de vizavi la început de drum viva la vida la sfârșit de drum sorti da sordida xxx rătăcesc pe mare ascultând goana valurilor izbite de țărm și visez la destinul corăbierului care musai c-am fost într-
DIMINEȚI LIGURE by Mircea Petean () [Corola-journal/Imaginative/6495_a_7820]
-
s-a spus că era amestecat în afacerea Skoda, dar totul era din cauza lui Boilă". Maniu i-a încredințat, în timpul războiului, cîteva misiuni de încredere lui Ghilezan, trimitîndu-l, la Geneva, pentru convorbiri cu Grigore Gafencu, una, la Bratislava, pentru a convorbi cu Milan Hodza și, la Budapesta, pentru o convorbire cu contele Bethlen. Dar, pentru că a venit vorba de Iuliu Maniu, trebuie sa reamintesc cititorilor observația lui Ghilezan că președintele P.N.T. nu era interesat de putere. Să adaug o apreciere a
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
să închidă telefonul, spre a se informa, apoi reveni după câteva momente. - Domnule, zise, am vorbit și sunt dispuși cu plăcere săintre în tratative. Dorești să comunici? - Cu cine? - Cu Hangerliu, el se ocupă cu afacerea asta. Gulimănescu acceptă și convorbi telefonic cu Hangerliu, de la care află că localul l-ar fi închiriat o Deutsche Buchhandlung, un depozit de cărți nemțești, contractul făcîn-du-se cu o reprezentanță străină. Hangerliu lăsa a se înțelege că în depozit urma a se ține reuniuni ale
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o rugă pe Indolenta să-i cânte ceva. Aceasta deschise pianul și vocaliză Elegia lui G. Călinescu Massenet cu atâta impeto, cu toată reținerea vocii, încît ministrul înțelese că toată pasionalitatea femeii se exprima sonor. Singura cale adecvată de a convorbi în aceeași vibrație cu Ioana era ca partener într-un duo muzical. Când lăsă jos capacul pianului, Indolenta pierdu din superbia ei și redeveni placidă și prevenitoare. Pomponescu schiță un oftat, ridicîndu-se. -- Nu pot să mai stau. Am depus jurământul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
care o locuia la Saferian, în fundul curții, își compusese un interior sobru, dar cu gust, fără anticării, cu excepția câtorva obiecte. Citea numai romane de aventuri, alese cu grijă, și avea o motocicletă, dezideratul imediat consecutiv fiind o barcă cu motor. Convorbind din ce în ce mai strâns cu Demirgian, Sultana descoperi că idealul său era de a nu avea nici un ideal. Mai clar, Demirgian nu aspira să-și facă un nume, nu voia să se ilustreze nici în război, nici în politică, nu avea nici
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de trai al celor pe care nu-i mai vedea. Parcă voia să-și reconstituie o imagine stinsă. - Ce mai face Ioanide? Tot așa paradoxal? . - La fel, însă nu mai umblă după femei. De când i-a muritfata, s-a schivnicit (convorbeau Pomponescu și Smărăndache). . - Parcă aud că dă recepții luxoase, e monden. . - Într-adevăr. E un stareț sociabil, care admite lume în parloar. . - Cum e salonul lui? . - Imens, luminat de trei candelabre de cristal și cu unenorm șemineu sculptat în fund
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]