14,043 matches
-
de altfel, în avanpremieră, fragmente din volumul III). Au mai fost prezentate publicului albumul România de Petre Baron, lucrarea cu caracter documentar Dumul pâinii în istoria Dobrogei de Aurelia și Ștefan Lăpușan, volumul Mesajul dreptei de Varujan Vosganian, cartea de convorbiri Transformări, inerții, dezordini (Andrei Pleșu și Petre Roman în dialog cu Elena Ștefoi). La multe dintre lansări a participat și primarul Mangaliei, Zamfir Iorguș, cunoscut pentru eficiența cu care administrează orașul. Practic, viața literară românească a avut timp de o
Cititorii n-au vacanță by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14880_a_16205]
-
ales pentru cei care au avut acces la cultura germană. Într-o ordine strict sentimentală, am așeza pe primul loc nu studiile lui Gherea, Grama sau Raicu Ionescu-Rion, ci Critica științifică și Eminescu, al prea neglijatului Mihail Dragomirescu, publicat în Convorbiri literare, 1894. Dragomirescu va sublinia: ,,...Eminescu e superior, cred, unui Lenau sau Heine, care ocupă locuri de onoare într-o mare literatură, ca cea germană". Reacțiile vor să anuleze ideea, malignă, cum că Eminescu nu face altceva decât să-l
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
influența lui Lenau... Înrâurire a avut Lenau asupra lui Eminescu necondiționat, și anume acea însușire ce se explică ușor din atracțiunea reciprocă a două firi omogene"3). De la Mite Kremnitz, al cărei Der rumaenische Lenau (Preussische Jahrbuecher, 1900), reluat în Convorbiri literare, 1900, la ultimii eminescologi, relația cu Eminescu e întoarsă pe toate fețele. În bibliografia obligatorie îl vom descoperi pe I.E. Torouțiu, autor, în Convorbiri literare - 1939 al unei cercetări savant omagiale. Destinderea marcată de sfârșitul anilor șaizeci nu se
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
omogene"3). De la Mite Kremnitz, al cărei Der rumaenische Lenau (Preussische Jahrbuecher, 1900), reluat în Convorbiri literare, 1900, la ultimii eminescologi, relația cu Eminescu e întoarsă pe toate fețele. În bibliografia obligatorie îl vom descoperi pe I.E. Torouțiu, autor, în Convorbiri literare - 1939 al unei cercetări savant omagiale. Destinderea marcată de sfârșitul anilor șaizeci nu se putea fără un moment care să fixeze dimensiunea acestei relații. În septembrie 1969 vor avea loc la Timișoara Zilele comemorative Lenau. În articolul-prefață al manifestării
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
pe căi neortodoxe. * Un picior în pragul guvernului PSD își intitulează Ioana Lupea editorialul din nr. 181 pe acest an din COTIDIANUL. O analiză atentă a relațiilor României cu Uniunea Europeană, pornind de la nemulțumirea lui Jonathan Scheele că i se ascultă convorbirile telefonice și ajungînd la fonduri blocate de U.E. din cauza faimosului N. Mischie, editorialul Ioanei Lupea ar trebui folosit ca punct de plecare de guvernul Năstase pentru îmbunătățirea relațiilor cu U.E. Cît se mai poate.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14942_a_16267]
-
o operă care ar fi contribuit la mai buna cunoaștere în Occident a realităților românești și la sporirea prestigiului național. " Ce are a face politica cu literatura" avea să exclame Maiorescu atunci când Panu a cerut să nu se publice în Convorbiri Literare "Scrisoarea a III-a" a lui Eminescu. Ori de câte ori un interes de partid intervenea în domeniul academic, cenzura maioresciană era implacabilă. Or, aici era principala slăbiciune a lui Dimitrie Sturdza. Activitatea sa academică, atâta vreme cât rămânea academică, s-a bucurat de
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
apoi pentru TV despre situația din România. Prima conferință a polonezului Koresky despre faptul că arta e legată de uman și trebuie să fie egală sursei de creație. în paralel cu conferințele se desfășoară alte reuniuni despre situația femeilor creatoare. Convorbiri în apropierea apei, bând �vinul lui Renè", împreună cu Agneta Pleijel, Daniel Katz, Laurent Dispot, Günther Kunert și soția lui. La festival se discută puțin despre poezie și foarte mult despre politică și drepturile scriitorilor. Trei francezi plini de originalitate: François
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
sub forma unor note informative. Dl Dan C. Mihăilescu a pus pe două coloane în L.A.I. comentariile critice din Istorie semnate Marian Popa și denunțurile din Cartea Albă, semnate Micu. Lucrurile nu se opresc aici. Într-o anchetă a Convorbirilor literare din februarie, dl Popa îl denunță pe Caragiale. În stilul lui Caion și cu argumentele lui Davidescu, dl Popa murdărește comemorarea marelui scriitor în cea mai pură manieră național-comunistă pe care Securitatea anilor '70-'80 o practica fără scrupule
Critică literară și denunț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15384_a_16709]
-
Căldura pe care o arăt femeilor are un asemenea grad de incandescență încît la prima atingere ai sentimentul răcelii". Păi, n-avea dreptate dl Tolcea să ne recomande, ca înlocuitor al căldurii din calorifere, telefoane erotice cu taxă perversă? * În Convorbiri literare din februarie, în partea a doua a dialogului cu dl. Cassian Maria Spiridon, dl Nicolae Breban ne încîntă cu cîteva revelații care ar fi meritat un tiraj mai mare decît acela al revistei de la Iași (drept care le consemnăm în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15440_a_16765]
-
Iulia Popovici Această lucrare - deschizătoare de drumuri în psihologia politică, o disciplină de graniță pînă acum ignorată în mediul românesc, este ultima apariție editorială a unei autoare intrate în atenția publicului în primul rînd printr-o serie de volume de convorbiri cu personalități ale fostului regim ca Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Bârlădeanu și Corneliu Mănescu. Lavinia Betea este în plus autoarea unui studiu de caz dedicat liderului comunist Lucrețiu Pătrășcanu (Humanitas, 2001) bine primit de comentatorii anului trecut. Psihologia politică e
Tehnici de propagandă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15468_a_16793]
-
textelor de pe manuscrise și, îndeosebi, dacă acordăm credit dlui N. Georgescu (și nu văd de ce n-am face-o), reevaluarea punctuației. De la Perpessicius, nimeni n-a mai cercetat integral manuscrisele poeziei. între ele și formele publicate, sub supravegherea poetului, în Convorbiri literare sau, sub aceea a lui Maiorescu, în ediția princeps, există numeroase deosebiri. Cele de punctuație n-au reținut mai deloc atenția pînă la studiul dlui Georgescu. Dacă însă eu am înțeles bine demonstrația din acesta din urmă, erorile de
Spre o nouă ediție Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15510_a_16835]
-
sustrase la timp) și imensitatea de hîrțogăraie neimportantă? Răspunsul pe care îl dă Stelian Tănase este ferm: teroarea, acesta este sentimentul care, atunci cînd este resuscitat, acuză pentru totdeauna Securitatea. O acuză indiferent de conținut: cu cît informația turnătorului sau convorbirea telefonică înregistrată sînt mai neînsemnate, cu atît aparatul Securității este mai terifiant. încă o dată, această carte ne învață să nu credem în ficțiunea documentelor, să nu ne lăsăm hipnotizați de conținut, ci să recuperăm un sentiment al terorii pe care
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
nu are cum să-i intuiască concretețea. Șocul deschiderii dosarului chiar de către "eroul" său (în 2001), este redat perfect într-o prefață intitulată sugestiv: "Scheletul din dulap". Nu erau informații seci, vitale (fuseseră scoase), ci mult banal cotidian (întîlniri, discuții, convorbiri telefonice) însușit de alții, notat scrupulos, confiscat. Citirea propriului dosar, întîlnirea incredibilă cu propriul spectru. Recurențele jurnalului (relatarea refuzurilor editurii, bănuiala că este urmărit) sînt însoțite de mecanismul din subsolul paginii, mult mai complex. Din cînd în cînd apare o
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
notat scrupulos, confiscat. Citirea propriului dosar, întîlnirea incredibilă cu propriul spectru. Recurențele jurnalului (relatarea refuzurilor editurii, bănuiala că este urmărit) sînt însoțite de mecanismul din subsolul paginii, mult mai complex. Din cînd în cînd apare o cerere de ascultare a convorbirilor telefonice. Altă dată pot apărea scurte portrete psihologice precum: "Tănase Stelian se caracterizează printr-o structură puternic volitivă, cu înclinație către independență și autonomie; i s-a și reproșat de altfel (după cum afirmă) evidentul egoism. Sub raport intelectual este un
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
ideologic." (s.m. - C.R.) Descrierile fizice sînt reci, crude, făcute anume pentru identificare rapidă. Iată, de pildă, portretul unei prietene englezoaice a urmăritului Tănase: "este o persoană circa de 30 de ani, blondă, durdulie, de înălțime medie, adică aproximativ 1,50m". Convorbirile telefonice sînt puternic codificate. La un moment dat, Stelian Tănase este invitat de Gabriela Adameșteanu la o "conversație la catedrala" - codificări literaturizate, bineînțeles. Alteori, spre sfîrșitul lui '89, exasperat, autorul vorbește tot ce-i trece prin cap la telefon și
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
o schimbare, atunci e mai bine să devii jurnalist, bancher, boxer... Literatura e menită să păstreze, să conserve, Auflewahren...așa ceva se întâmplă prin mijlocirea amintirilor (...) Or, așa ceva este fundamental diferit de jurnalism. Jurnalismul nu poate face mare lucru cu amintirile." Convorbiri elitare Acest al doilea volum de interviuri excepționale luate de această dată de criticul Ion Pop vine să completeze perfect cartea Rodicăi Binder în aceste pagini, ca într-un fel de regal cultural de Crăciun pe care editura Polirom îl
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
discuțiile sunt precedate de un scurt excurs în opera interlocutorului (și poate că aici apare diferența dintre interviul jurnalistic, simplu, și cel de literat, erudit, rotund, cu bază teoretică a discuțiilor, lecturi preliminare și concluzii de rafinament.) Baza ideatică a convorbirilor acoperă tot spectrul cultural actual, de la fenomenul televiziunii la politică, de la muzica simfonică la critica literară. Mărturisesc că majoritatea interviurilor mi s-au părut egal de interesante, cu problematizare amplă și complexă, cu teme coerente și dezvoltare, aproape interviuri construcție
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
mi s-au părut egal de interesante, cu problematizare amplă și complexă, cu teme coerente și dezvoltare, aproape interviuri construcție, aș zice, într-o logică a discursurilor hibridizate, destul de la modă azi, interviuri narațiune. Nu altfel se prezintă, de exemplu, convorbirea cu Jaques le Goff, cercetător al istoriei mentalităților, a cărui biografie, povestită reportofonului, pare a împrumuta semnificație "accidentelor" și istoriei subiective dindărătul documentelor oficiale. Din interviul cu Maurice Nadeau, critic și istoric literar al suprarealismului, angajat în prezent în câmpul
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
acest obicei, atât în cadrul unei serate a Junimii bucureștene, în casa lui Titu Maiorescu (acesta ar fi spus: "Pe mine m-ai convins și în casa mea nu voi lăsa să se mai facă"), care i-a tipărit textul în Convorbiri literare (1882, nr. 9), cât și într-o conferință ținută la Societatea "Concordia română", unde a denunțat originea "barbară" a obiceiului. Textul lui Ispirescu a apărut în broșură în 1886 și a fost reprodus în Calendariu din Sibiu (1902, p.
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
Da, mi-o amintesc foarte bine. A fost pentru mine o plăcută surpriză să descopăr că foarte mulți colegi români cunoșteau limba spaniolă și erau bine informați în legătură cu ceea ce se scrie și se publică în Spania și America Latină. - Această scurtă convorbire se va difuza cu ocazia lansării romanului dv. Sărbătoarea Țapului. Dacă sunteți de acord, v-aș trimite în scris, prin fax sau e-mail, câteva întrebări pentru a publica răspunsurile dvs. în presa românească. Ați fi de acord? - Desigur, nu văd
Cu Mario Vargas Llosa în direct by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/14504_a_15829]
-
Cronicar Renaște spiritul de cenzură În STEAUA nr. 7 (număr apărut cu oarecare întîrziere, ceea ce spune destule despre dificultățile publicațiilor culturale) este reprodusă o convorbire de la Radio Cluj dintre d-nii Ovidiu Pecican, Gh. Grigurcu și Laszlo Alexandru, cu multe puncte de vedere demne de atenție, dar și cu aprecieri discutabile. Dl Grigurcu e de părere (și are dreptate) să observe absența din critica foarte tînără
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
ani, erau veterani de război și aveau multe „povești” de spus... așa că ascultam și scriam... - La ce alte publicații ai mai colaborat? - Sunt multe, dar nu am să amintesc decât pe cele la care am scris mai des :- Hyperion/Iași; Convorbiri literare/Iași; Dacia literară/Iași; Azi-cultural/București; Sfârșit de mileniu/București; Luceafărul/București; Poezia; Zorile, - editorial bilingv româno-ucainean/București; Kitej-grad, - editorial româno-rus/București; Porto-Franco/Galați; Foaie - New-York/America; Împreună - editorial bilingv româno- maghiar/București; Neliniști metafizice/Constanța - fondator actorul Iurie
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
Cronicar Lista lui Pleșu În CONVORBIRI LITERARE din octombrie, dl. Liviu Papuc ne reamintește, în legătură cu disputele recente pe tema "legii Pruteanu", un savuros episod din vremea cînd junimistul Vasile Pogor, unicul "franțuz" din societatea ieșeană, era primar la Iași. Istoria este preluată din C. Săteanu. Legea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
Cronicar Un interviu În CONVORBIRI LITERARE nr. 9 citim un foarte interesant interviu acordat d-lui Cassian Maria Spiridon de către dl Sorin Alexandrescu. Interviul are un punct de plecare aniversar (în august, criticul și eseistul împlinise 65 de ani), dar depășește cu mult circumstanța, ridicînd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14613_a_15938]
-
accede la acea liberă singularitate pe care prezentul se încăpățînează să o nege, dar pe care literatura, în operele ei cele mai pure, o regăsește cu încîntare". Quignard par lui-même i "Lire" și "Magazine littéraire" din septembrie au publicat ample convorbiri cu cel care, spărgînd tiparele genurilor și încercînd o recucerire etimologică a limbii, se distinge strălucitor din avalanșa celor 700 de romane franceze și străine ce au invadat odată cu toamna librăriile din Franța. În interviul luat de Catherine Argand în
Premiile toamnei franceze by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14611_a_15936]