31 matches
-
din Legea nr. 18/1991 și art. 3 din Legea nr. 1/2000 , de vreme ce primele nu prevăd expres posibilitatea atribuirii de terenuri în compensare sau de acordare a despăgubirilor, ca măsuri de reparație, pentru terenurile intravilane ce nu au fost cooperativizate. Tribunalul Iași - Secția civilă fond funciar opinează că prevederile art. 36 alin. (5) din Legea nr. 18/1991 încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16, întrucât între aceste prevederi și cele ale art. 24 alin. (2) din Legea nr. 18/1991
DECIZIE nr. 12 din 12 ianuarie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 alin. (2) şi art. 36 alin. (5) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 şi ale art. 3 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220118_a_221447]
-
2000 au în vedere terenurile agricole cooperativizate, iar în cazul ambelor categorii legiuitorul a prevăzut posibilitatea atribuirii de terenuri în compensare sau de acordare a despăgubirilor, ca măsuri de reparație. În schimb, în situația terenurilor intravilane ce nu au fost cooperativizate, prevăzute de art. 36 alin. (5) din Legea nr. 18/1991 , legiuitorul nu a prevăzut expres posibilitatea de reparație, ceea ce conturează o diferență de tratament juridic în funcție de situația terenului. În ceea ce privește invocarea dispozițiilor constituționale ale art. 44, consideră că acestea nu
DECIZIE nr. 12 din 12 ianuarie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 alin. (2) şi art. 36 alin. (5) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 şi ale art. 3 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220118_a_221447]
-
la 14 octombrie 1944. În retragere, armatele de ocupație ungară au aruncat în aer toate tunelurile de cale ferată și podul peste Criș. După 1948, regimul comunist s-a impus prin măsuri ce au afectat însăși proprietatea locuitorilor, s-a cooperativizat agricultura, au fost naționalizate toate micile întreprinderi existente în sat. Între realizările acestor ani, pe primul loc se situează înființarea Liceului teoretic, unul din primele în mediu rural (1953), dotat pe urmă cu o clădire modernă dar desființată în 1973
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
împrumuturi ieftine. În teorie, agricultura de stat și spiritul comunitar avansat pot face ca recoltele în sistemul cooperatist să fie mai ridicate decât în cea din sectorul privat. La sfârșitul deceniului al nouălea al secolului trecut, Ungaria , cu o agricultură cooperativizată pe scară largă, exporta mai multe produse alimentare decât o țară ca Franța, care avea o suprafață arabilă de patru ori mai mare, o situație neplăcută pentru această din urmă țară capitalistă. Mai degrabă, acesta a fost o excepție, nu
Agricultură colectivizată () [Corola-website/Science/299622_a_300951]
-
unuia dintre cei mai vechi colaraboratori ai lui Dimitrov, Vasil Kolarov, a lăsat puterea în mâinile unui stalinist convins, Vulko Cervenkov. Perioada stalinistă în Bulgaria a durat mai puțin de 5 ani. Procesul industrializări a fost accelerat, agricultura a fost cooperativizată, iar rebeliunile țărănești au fost zdrobite. Au fost înființate lagăre de muncă, iar, în perioada de maximă represiune, lagărele găzduiau cam 100.000 de prizonieri. Patriarhul Bulgariei a fost închis într-o mânăstire și plasat sub strictă supraveghere. În 1950
Republica Populară Bulgaria () [Corola-website/Science/303559_a_304888]
-
terenurile din „"La Ferestar"” și „"La Bradu"”, au format o „întovărășire agricolă” condusă de Gheorghe Sîn, asociație care după trei ani s-a unit cu "Colectivul", creând astfel premisele „colectivizării totale” a satului, acțiune terminată în 1962 când numărul familiilor „cooperativizate” a ajuns la 803. „Munca de lămurire” a localnicilor pentru înscrierea în "Colectiv" era dusă de echipe de agitatori, venite de la „centru”, ce-și foloseau puterea de convingere verbală și nu numai, exercitând presiuni la întreprinderile și instituțiile din jur
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]