119 matches
-
În veghea sa, În inima sa și În miezul vremii, În inima somnului și În miezul deșteptării sale. În prima clipă nu se putu dumiri ce se petrece cu el, pentru că voia să-și deștepte osteniții săi copărtași de letargie, copărtași Întru vise, așa că doar cugetul său se afundă În hăurile vremii ca să despreuneze somnul de trezie, ca, mai apoi, slujindu-se de cugetul său, și cu ajutorul Domnului căruia i se rugase, să-și poată veni În simțiri. Numai că În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
suflare Înduioșătoare care Îi umezea trupul cu o lumină caldă și Îndepărtată, ca apoi totul să devină un calvar În negura vremii. 19. Zăcea În bezna grotei și zadarnic Încerca să-și forțeze ochii, zadarnic Îi tot striga pe Malhus, copărtașul său, pe Ioan, cuviosul păstor, pe Kitmir cu ochii verzui, zadarnic Îl striga pe Domnul său: negura era deplină, păcurie, liniștea era de mormînt. Se auzea doar picurarea apei din bolta nevăzută, doar măcinarea veșniciei În clepsidra vremii. Dar vai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
și făptuiri discografice ale artistului Cornel Borza, dat fiind vârsta tânără a sa,dar nu este, deoarece cântecul rămas pe imprimare este certă dovadă. Vocea „remarcabilă ca notă maximă a interpretării melosului folcloric bihorean” cum o caracterizează maestrul Benone Sinulescu, copărtaș prin îndemnul de a include în creionările mele pe artist, ca nu cumva să se întâmple, dintr-o neatenție, să comit grava omisiune de a nu da importanță „unuia din cei mai însemnați reprezentanți ai cântecului din această zonă etnofolclorică
CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364710_a_366039]
-
mi-a deslușit cum omul modern se poate simți „avizat“, nerămânând pe „dinafară“, „în stare doar criticistă“, simțindu-se cucerit de Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie și de faptul că lucrul acesta îi aparține. Îl înfrumusețează. Îl îmbogățește și-l face copărtaș la bucuria împlinirii. În altă ordine de idei și, totuși, în aceste condiții, istoria locului lucrează și ea întocmai unei taine. Deși foarte bogată, o vom creiona doar, lăsându-i nepătrunsă adâncimea, care cere astfel o continuă cercetare. Mai întâi
PĂRINTELE PETRU MOGA – VREDNIC SLUJITOR AL LUI IISUS HRISTOS, AUTENTIC PROMOTOR AL FRUMOSULUI ŞI HARNIC SACERDOT AL CUVÂNTULUI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357710_a_359039]
-
asigurată de atracția unicului trup al lui Iisus Hristos. Chiar simbolismul cu care este prezentată alegerea celor două elemente - pâinea și vinul - în teologia Euharistiei cuprinde adevărul etern al esenței comunitare a omului. Comunitar ca și Treimea Sfântă, omul este copărtaș la pâinea vieții din care se cuminecă, simbol al unității naturii umane. Acesta este și rostul aducerii de către credincioși a darurilor în pâine și în vin, cele în care se va întrupa Iisus Hristos: „Noi afierosim lui Dumnezeu aceste daruri
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
de dragul Nadiei. Ea-i iubirea oneștenilor, a românilor, este un ocean de iubire revărsat peste Planeta Albastră, este „Zeița de la Montreal”, „zeița” gimnasticii mondiale, mirabilă, suavă, revendicată în iubire de moldovenii de la Onești! Nadia, o amintire de mătase!... Cronicarul poet, copărtaș al atâtor biruitori sau învinși în lupta, jocul și creația sportivă, în splendoarea metaforei, a numit-o pe Nadia, „Zeița de la Montreal”. Tulburătoare frumusețe a cuvântului! Doar că e de la Onești...! Este „zeița” de la Onești! Nadia-i un sideral răsărit sub
NADIA COMĂNECI. GIMNASTA BALERINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347232_a_348561]
-
de voturi, nu au ca scop comasarea și fructificarea valorilor. Hoția și-a făcut peron în România iar justiția a călătorit la conclavul european. Bine pentru români nu mai există decât în poveste, prearătat de către unii preoți, mulți dintre ei copărtași la dusul pe apa sâmbetei a banilor publici. Se pune temelia catedralei „mântuirii neamului” cu turla mai sus de vârful „casei poporului”, în timp ce se închid școli și spitale, se alocă mai mulți bani publici la biserică decât la cultură, sănătate
VICTOR CIORBEA. LA INTERSECŢII A ALES DEMNITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347465_a_348794]
-
și mormânt, hotar de viață și gură flămândă de moarte...! Pentru mulți, apa e apă și numai apă. Ei o iau ca atare, în toate formele fizice și în multiplele fațete ale manifestărilor. Pentru dr. ing. Emil Vamanu, apa e copărtaș al creației globale a naturii, implicit cauză și efect al lucrului și fenomenului terestru global, e sursă a creației filozofice, artistice, măsură direct proporțională a civilizației umane, scară mai sus ori mai jos a condiției umane de viață, e hulub
EMIL VAMANU. APA, MIREASA LUMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377885_a_379214]
-
directă, și faptele altora, de care a avut însă cunoștință. În cazul acesta, înțeleptul este asociat el însuși la acea faptă: "Acela care, avînd cunoștință de cauză, nu înfrînează de la rău pe cineva, fiind în stare a o face, devine copărtaș la acea faptă" (338, 11). Ce frumos principiu și comandament moral, care prescrie obligator nu numai să nu comiți răul, dar chiar să oprești pe alții de la înfăptuirea lui, sub teribila pedeapsă de a te socoti pe același plan cu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de selecție și prezentare discursivă În perspectiva unor paradigme interpretative contemporane. Pe de altă parte, mesajul nostru trebuie să fie destul de ferm, pentru a fi auzit și luat În seamă. A stârni celuilalt atenția și curiozitatea pentru a-l face copărtaș și rezonant față de ceea ce noi credem sau simțim, a-i pregăti sensibilitatea pentru a se acorda cu un alt mod de a fi, a-l face să vibreze și să empatizeze cu felul nostru de a crede sunt alte obiective
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
E anotimpul prin excelență al Începutului. Vechiul este Îndepărtat, noul urmează să apară. Oare cum va fi ceea ce va fi? Aceasta-i Întrebarea! Noul anotimp nu apare dintr-odată. E un zbucium de factură aproape cosmică, la care suntem cu toții copărtași. Stau și privesc ce se Întâmplă pe lângă casă. E aproape amiază, e destul de cald, iar câteva muște, anemice și dezorientate, Își iau zborul spre pereții calzi. Se agață tâmp de coșcoveala de peste iarnă și rămân aproape nemișcate când le iau
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
trebuie să ne raportăm pentru a avea cu adevărat sărbători fericite! 8.10. Și Dumnezeu „sărbătorește” cu noi! Sărbătoarea Nașterii Mântuitorului „Împământenește” Într-un mod specific, omenesc, taina Cerului, o coboară spre mările calde ale vieții, ne face să fim copărtași la un eveniment esențial. Prin gesturi sau trăiri proprii, acest eveniment ne determină să reiterăm - comportamental și valoric - tulburătoarea intrare În lume a lui Iisus Hristos. Transformarea de o ființă cu omul, prin asumarea precarităților acestuia, este semnul imensei generozități
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
pot aduce intelectualii și care ar fi contribuția lor În viața Bisericii? Am putea prefigura mai multe roluri pe care intelectualul autentic le-ar putea acoperi. Să le luăm pe rând. Într-o primă ipostază, Îl vedem ca pe un copărtaș responsabil al gestionării imensului rezervor al credinței, prin raportarea, prin prisma formației sale, la cumulul simbolic adiacent. Nu toți dintre noi au o evidentă sensibilitate religioasă sau o vocație clar statuată, dar cu instrumentele cunoașterii sau acțiunii specifice putem decela
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
-se termenul a prinde ce consta în sumara însemnare a perimetrului din pădure ca porțiune pentru cel ce prindea; ori însemnarea, prin aruncarea unei lopeți sau două de pietriș, din loc în loc, porțiunii pe care și-o rezerva fiecare dintre copărtașii la lucru, deci o autoatribuire prinsă (cu sensul cuprinsă) de către cel ce urma să facă lucrarea, loc pe care nimeni altul nu-1 putea prelua sub nici un motiv. Și lucrul acesta era așa de natural și de obișnuit pentru că era reminiscența
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe părți, răzeșească, deci ușor modificată, în sensul că nu mai prevala doar satisfacerea nevoilor, ci numărul părților de care, la un moment dat, dispune fiecare celulă gospodărească alcătuitoare a obștii celei mari. Iar diferența numărului de părți, implicit dintre copărtași, rezulta din importanța și rolul diferit pe care anumiți obșteni, anumite familii, și-l asumau în împrejurări dificile pentru comunitate, oamenii cu atribuții ce comportau efort și risc deosebit, în situații extreme, în activitatea organizatorică, în raporturile cu factorii externi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din dosarele cu acte consemnând acțiuni juridice desfășurate între răzeși din aceeași obște. De exemplu, Ion Bobocea, Neculai și Vasile Boldul cu neamurile lor, răzeși de pe moșia Umbrărești, se vor găsi ani în șir (1802-1824) în judecată cu alți răzeși copărtași de moșie, aceștia „vrând ei ca să ne depărteze din stăpânirea părților noastre”, după cum motivează ei în repetatele jalbe, înregistrate de către instanțele judecătorești. Cuvintele acestea revin ca un laitmotiv și în jalbele adresate instanțelor și autorităților superioare, inclusiv Domnitorului. După încheieri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
actul de danie din aprilie 1645. Noi surprindem aceste succesive parcelări din larga obște umbrăreșteană ilustrate și prin cazul Bozieștilor, ele fiind acele consecințe remarcate de Costache Conachi, atunci când definea „însorărirea ca o legiuire” de la care, cu timpul, unii dintre copărtași s-au îndepărtat, explicând cum „multe din moșii (mai vârtos cele răzășești) împărțindu-se între neamuri, și acestea locuind părticelele lor, și-au schimbat numele și poreclele și și-au făcut întăritură pe dânsele”, întăritură însemnând aici hârtii, acte de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
s-a alegi iar partea părinților noștri și pe zapisă, iar să fie a surori-me, Tudosiicăi”. Înseamnă că și aici slugerul Costache avea încă părți, tot „nealese” ale lor de moștenire, dar și „pe zapisă”, adică cumpărături ori danii de la copărtașii din obște. Și, din moment ce existau și acum părți nealese, se înțelege că devălmășia încă nu-și dăduse duhul cu totul, că mai exista, probând aserțiunea noastră cu privire la menținerea răzeșilor în sate considerate stăpâniri boierești în totalitate. Reamintim și insistăm să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
slugerul, Gavriliță, fiul acestuia Costachi serdarul, au stăpânit în devălmășie cu ceilalți răzeși repartizarea veniturilor, făcându-se potrivit cu ceea ce în practica timpului și în limbajul propriu acestei forme de stăpânire și organizare se definea ca fiind după analogon, adică fiecare copărtaș beneficia de produse și venituri proporțional cu mărimea părții sau a numărului lor avute în stăpânire, situație ce se înțelege și din conținutul documentului în care se arată că până la separarea părților a existat „tot feliul de înpărtășire răzășască” și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a fost abordat suficient în lucrările istoricilor care s-au ocupat de problematica socială a răzeșiei, a menținerii categoriei țăranilor liberi în cadrul atotputerniciei stăpânirilor boierești și merită a fi mai bine cercetat și cunoscut. Nu avem în vedere pe boierii copărtași în diferite obști sătești, numiți și ei în unele acte răzeși, ci la țăranii cu asemenea statut. După moartea în pribegie a marelui vornic Vasile Costache, survenită în anul 1703, Torceștii par să fi ajuns în stăpânirea fiului mai mare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
apreciat la valoarea de 24 ughi, sumă importantă. Dar, neplătindu-i la timp și nici putând să-i dea alt cal „cum au fost calul lui”, adică de aceeași valoare, îi cedează în schimb partea sa de ocină din Torcești. Copărtașii din sat pot răscumpăra moșia, în virtutea dreptului lor de întâietate la cumpărare, dacă dau lui Adam „un cal bun sau două iepe”, existând, probabil, această posibilitate, atât din punct de vedere juridic, cât și material. Răscumpărarea nu s-a făcut
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
naivități, de care vor beneficia profitorii locali sau de aiurea. Apoi, cisla nu credem că trebuie luată și înțeleasă numai cu sensul de „impunere colectivă, de repartizare a dărilor către Vistierie”, dar și ca activitate de repartizare a veniturilor între copărtași, în primul rând, căci nu e de conceput că pot fi stabilite impuneri și contribuții fără ca în prealabil, să nu se aibă în vedere evaluarea veniturilor. A sta la cislă, în înțelesul păstrat de bătrânii satului, chiar a părinților noștri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cuvinte, cuiva, căruia nu-i mai convine să stăpânească în devălmășie, i se separă, la cerere, partea cuvenită, fixându-i-se terenul la una din marginile moșiei ori la unul din cele două capete ale ei, în care anterior fusese copărtaș. În felul acesta, din răzeș, deci părtaș la venit, el devine megieș și stăpân individual pe partea rezervată lui. Repetăm, dat fiind că partea de loc atribuită lui, cu toate sursele aducătoare de venituri și obligații, rămâne alături de locul răzeșilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
explicația, la o privire mai superficială ar părea greu de înțeles frâmântările și procesele aproape neîntrerupte din interiorul obștii răzeșești. Am văzut într-un capitol precedent că, încă de prin 1801, poate chiar de mai înainte, iau amploare neînțelegerile dintre copărtașii din obște, prin acele încercări de eliminare a unor răzeși sub forma a ceea ce ei numeau „îndepărtarea din stăpânirea părților noastre”, cum judecățile dintre părți ajung până la Divanul Domnesc din Iași și chiar la Domn. S-a încercat în 1816-1817
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
banului Petrache Negrea, să se stingă litigiile dintre răzeși, făcându-se o redistribuire pe cei 34 bătrâni, înmânându-se și acele țădule ca un fel de acte de proprietate și ar fi trebuit să se instaureze pacea și înțelegerea între copărtași, ceea ce nu s-a întâmplat. Numeroasele dosare din fondul arhivistic al Judecătoriei ținutului Tecuci și de la alte instanțe cuprind între coperțile lor jalbe, rapoarte, citații, adrese, jurnale (procese-verbale) de constatare etc., stau mărturie a frământărilor ce au continuat și bântuit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]