137 matches
-
cupru și oțel și au o culoare galben-roșiatică (zincul fiind înlocuit în aliaj cu oțelul). Pe reversul acestor două noi monede apare poansonat anul emisiunii (2005). În rest, dimensiunile sunt identice cu ale celorlalte monede de 25 și respectiv 50 copeici. Au fost emise bancnote de 1, 5, 10, 25, 50 și 100 ruble. Creșterea ratei inflației a determinat emiterea în anul 2004 a bancnotelor de 200 și 500 ruble, cu măsuri sporite de siguranță împotriva contrafacerilor (în principal în privința firului
Rublă transnistreană () [Corola-website/Science/298794_a_300123]
-
un sistem de autobuze interurbane. Acesta a fost organizat de un proprietar pe numele M. Surucian, care a și construit câteva garaje în oraș. Transportul era efectuat cu ajutorul camioanelor convertite de marca White. O călătorie în acestea costa 25 de copeici/persoana. Istoria oficială a autobuzelor în Chișinău a început în martie 1946. Drept urmare a războiului, orașul era practic lipsit de unități de transport, sistemul de tramvaie fiind puternic deteriorat și necesita o recuperare îndelungată. Prin urmare, în oraș a fost
Autobuze în Chișinău () [Corola-website/Science/334557_a_335886]
-
1957. După aceea traiectoria satelitului a fost supraveghetă vizual. La 4 octombrie 1967, la 10 aniversare a lansării primului satelit artificial al Pămntului, Sputnik 1, serviciile poștale ale Uniunii Sovietice au emis o marcă poștală cu valoarea nominală de 30 copeici.
Sputnik 1 () [Corola-website/Science/319535_a_320864]
-
vînt. Ianchel Faiber avusese o moară cu motor, pe care o vinde în Orhei și pleacă din sat în direcție necunoscută. În 1904 la răsăritul depărtat mergea războiul ruso-japonez. Pentru răniții și bolnavii de acolo alcedărenii plătesc 4 ruble 10 copeici. Impozitele îi apărau pe șăteni. Exemple convingătoare vin să ne confirme aceasta. În anul 1905 ziarul „Drug” scrie că, perceptorul județean, 9 ani tot poarta pe țăranul Victor Vărzarel pe drumul ce pleacă din Alcedar spre Rezina si din Rezina
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
Grivna sau hrivna (ucraineană гривня, ; cod ISO 4217 UAH; cod numeric 980) este moneda națională a Ucrainei din 1996, în locul „cuponului” ("karbovaneț"), unitate monetară temporară, folosită după ce Ucraina a părăsit Uniunea Sovietică și zona rublei. Grivna este subdivizată în 100 copeici ("kopiyki", singular "kopiyka"). Simbolul grivnei derivă de la litera G din alfabetul chirilic ucrainean (Г), în versiunea "cursivă" ("italică") minusculă: "г", pronunțată [he], cu două tăieturi orizontale semnificând stabilitate: Situații similare le întâlnim la simbolurile (¥) yen și (€) euro. În limba ucraineană
Grivnă () [Corola-website/Science/298007_a_299336]
-
simbolurile (¥) yen și (€) euro. În limba ucraineană, grivna se abreviază „грн.” (hrn.) Simbolul pentru grivnă a fost introdus în Unicode în 2004, cu codul U+20B4. În Rusia Kieveană, "grivna" / "hryvnia" era o monedă de cupru de "2,5 kopiyki" (copeici), iar "hryvenyk" era o monedă de argint de "10 kopiyki", în secolul al XI-lea. La Novgorod cuvântul desemna o bară de argint de circa 200 de grame, care, dată fiind valoarea sa, a fost divizată (рублeный, citit [rublenîi]) în
Grivnă () [Corola-website/Science/298007_a_299336]
-
fost constrânsă să cedeze Rusiei sudul Basarabiei. În aprilie 1907, în ziarul Viața Basarabiei s-a scris despre sărăcia cumplită a țăranilor din sat, autoritățile guberniale nereușind să recupereze datoriile către stat în sumă de 2092 de ruble și 50 copeici, din cauza "lipsei de orice mijloace" . În ianuarie 1918, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Tabacu a făcut parte din componența
Tabacu, Bolgrad () [Corola-website/Science/318289_a_319618]
-
bătut monede exprimate în „grosz”, „złoty” și „thaler” și a emis bancnote exprimate în „thaleri”. La Congresul de la Viena din 1815, Ducatul Varșoviei a devenit Regatul Poloniei, revenit țarului Rusiei. Începând din 1816, zlotul este aliniat rublei (1 zloty = 15 copeici, iar 1 grosz = ½ copeică). Groșii și zloții au fost bătuți la Varșovia până în 1850, dar din 1832 (după eșecul insurecției din 1830-1831) au circulat în Polonia și piese monetare exprimate în ruble. Între 1835 și 1846, Orașul Liber Cracovia, un
Zlot polonez () [Corola-website/Science/296629_a_297958]
-
grosz”, „złoty” și „thaler” și a emis bancnote exprimate în „thaleri”. La Congresul de la Viena din 1815, Ducatul Varșoviei a devenit Regatul Poloniei, revenit țarului Rusiei. Începând din 1816, zlotul este aliniat rublei (1 zloty = 15 copeici, iar 1 grosz = ½ copeică). Groșii și zloții au fost bătuți la Varșovia până în 1850, dar din 1832 (după eșecul insurecției din 1830-1831) au circulat în Polonia și piese monetare exprimate în ruble. Între 1835 și 1846, Orașul Liber Cracovia, un alt rezultat al Congresului
Zlot polonez () [Corola-website/Science/296629_a_297958]
-
Co. [1968] Published/Created: Milano, ETAS Kompass, 1968. Published/Created: Moskva : Vremia, 2006. În 1991, cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la nașterea lui , serviciile poștale ale Uniunii Sovietice au emis o marcă poștală cu valoarea nominală de 15 copeici. (V.S. Bodiașkin, Alesi Adamovici,V.Iadvorjețkii,S.A. Kovalev,Yu. A. Karabcievskii,D.G.Yurasov, A.E. Șabad, Yu.A.Marcenkov; Bela Hasanovna Coval,Yu. Fedorov, Yu.G. Mal'kov,Boris L.Altșuler, Boris E. Nemțov, A.V. Gaponov-Grehov, M.L. Levin,D.A.
Andrei Saharov () [Corola-website/Science/298338_a_299667]
-
numele valutei naționale în Uniunea Sovietică. Înainte de instaurarea comunismului, rubla a fost moneda națională a Imperiului Rus. După destrămarea Uniunii Sovietice, Federația Rusă, Republica Belarus, precum și autoproclamata Republica Moldovenească Nistreană și-au denumit monedele lor "rublă". Rubla are ca subdiviziune copeica ("копе́йка", plural " копе́йки "). O rublă = 100 copeici. Cuvântul din este împrumutat din (pronunțat [rúbl']), derivat din verbul rusesc "рубить" (pronunțat [rubít']) cu semnificația „a tăia o bucată”'. La început, „rubla” era o bucată dintr-un lingou
Rublă sovietică () [Corola-website/Science/303453_a_304782]
-
fost moneda națională a Imperiului Rus. După destrămarea Uniunii Sovietice, Federația Rusă, Republica Belarus, precum și autoproclamata Republica Moldovenească Nistreană și-au denumit monedele lor "rublă". Rubla are ca subdiviziune copeica ("копе́йка", plural " копе́йки "). O rublă = 100 copeici. Cuvântul din este împrumutat din (pronunțat [rúbl']), derivat din verbul rusesc "рубить" (pronunțat [rubít']) cu semnificația „a tăia o bucată”'. La început, „rubla” era o bucată dintr-un lingou de argint, care avea o greutate bine determinată. Cuvântul „rublă” este
Rublă sovietică () [Corola-website/Science/303453_a_304782]
-
pentru argint și aur folosită în Europa Occidentală medievală. În rusă se mai folosește și numele popular țelkovîi, scris în rusă: "целковый", „sănătos, întreg”, care este o prescurtare a sintagmei „целковый рубль”, citit [țilkóvîi rubl']: „rublă sănătoasă, întreagă, netăiată”). Cuvântul "copeică" a fost împrumutat din rusă: "копе́йка", citit [kapе́ika]. Acesta derivă din cuvântul "копьё" (pronunțat [kapió], în română „suliță”. Primele monede cu valoarea a unei sutimi de rublă, care au fost bătute în Cnezatul Moscovei după cucerirea
Rublă sovietică () [Corola-website/Science/303453_a_304782]
-
pronunțat [kapió], în română „suliță”. Primele monede cu valoarea a unei sutimi de rublă, care au fost bătute în Cnezatul Moscovei după cucerirea Novgorodului în 1478, aveau imprimate pe o față stema moscovită, „Sfântul Gheorghe ucigând balaurul cu "o suliță"”. Copeicile rusești din zilele noastre folosesc și ele această simbolistică. La sfârșitul Primului Război Mondial, rubla imperială rusă fusese devalorizată deja de trei ori în trei ani. După Revoluția din Octombrie, puterea în Rusia a trecut în mâinile bolșevicilor. Ideologia comunistă predica suprimarea
Rublă sovietică () [Corola-website/Science/303453_a_304782]
-
doar bancnote. Această primă serie a rămas în circulație doar până în 31 decembrie 1922. A fost înlocuită cu o a doua serie, cu rata de 1 rublă nouă = 100 ruble vechi. Din nou, doar bancnote au fost emise, de la 10 "copeici" la ruble. În această serie, la începutul lui 1924, au fost emise primele bancnote în numele URSS, având stema noului stat cu 6 benzi în jurul spicelor de grâu, purtând inscripții în patru limbi ale republicilor constitutive ale Uniunii: "Republica Sovietică Federativă
Rublă sovietică () [Corola-website/Science/303453_a_304782]
-
cu multă rîvnă, a urmat cu resemnare sugestiunile babei Vasilca. În odăița de lîngă bucătărie, la fereastră aștepta în haine de sărbătoare Paraschiva lui Vichentie, femeie uscățivă, îmbătrînită înainte de vreme. Ea ținea în dreapta o menedă de aramă de două «copeici» și, solemnă, se adresă stăpînei, alături de care mergea Irina cu copilul în brațe, urmînd-o în cortegiu Margareta Iozefovna, mama Zoița, jupîneasa Marghioala și încă cîțiva din domesticitate“ (1, 181). Se adaugă Lemeș lăutarul, evreu din Bălți, „un fel de instituție
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
rugat cu multă rîvnă, a urmat cu resemnare sugestiunile babei Vasilca. În odăița de lîngă bucătărie, la fereastră aștepta În haine de sărbătoare Paraschiva lui Vichentie, femeie uscățivă, Îmbătrînită Înainte de vreme. Ea ținea În dreapta o menedă de aramă de două copeici și, solemnă, se adresă stăpînei, alături de care mergea Irina cu copilul În brațe, urmînd-o În cortegiu Margareta Iozefovna, mama Zoița, jupîneasa Marghioala și Încă cîțiva din domesticitate. Se adaugă Lemeș lăutarul, evreu din Bălți, un fel de instituție socială din
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Similar: lopată, carabă, macaoază, scatoalcă Mameluc = bleg. Similar: molîu, baligă, mănăstire, muhaia, nătîntoc, popleacă, pulifrici, zdreanță Mansardă = gură. Similar: aftă, bușon, ciocomengă, fermoar, mijă, ocarină, zotcă, malaxor, muștiuc Marafeți = bani. Similar: lovele, biștari, mălai, pitaci, arginți, boabe, mardei, țechini, firfirici, copeici Marcă = deținutul cel mai temut în celulă Mascat = membru al forțelor de intervenție, care poartă masca pe față. Similar: haidamac Miserupist = indiferent. Similar: rece, fără grețuri Mustărie = afacere cu obiecte interzise. Similar: manevră, mișculație, cioacă, fușăraie, învîrteală, șmen, a da
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
lung „sejur” în inospitaliera Siberie, odată ce chiar erau cetățeni sovietici și, mai mult de atât, imprudentul cap de familie declarase că „am fost luat cu sila de către armata germană în retragere”. Lucru dovedit, rușii din CAlC nu mai dădeau nici o copeică pe viitoarea stare de sănătate a acestor declaranți, fiind considerați, de facto, „trădători ai patriei sovietice”! Tot a fi fost luat cu forța de către nemți a mai declarat și un cetățean ucrainean, Gailici Iacov, născut în 1906, cu fostul domiciliu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pentru că sunt „Înarmați” <endnote id="(639, p. 49)"/>. „Interdicția de a mânca porc” și „avariția evreului” sunt două clișee care s-au suprapus, generând proverbe populare rusești de genul : „De ar ști evreul că purceaua a Înghițit o jumătate de copeică, el ar mânca-o” sau „Dă-i evreului o rublă, că-ți mănâncă un purcel Întreg” <endnote id="(3, p. 68)"/>. De asemenea, disprețul evreului față de carnea de porc s-a suprapus cu imaginea evreului cârciumar, dând naștere - În folclorul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și comitet. Nu are nici o activitate ceea ce face pe U.T.C.-iști să o critice mereu (subl.ns.)”. Citind, probabil, prea multă literatură sovietică de propagandă, individul Dimitrev voia aceleași acțiuni descrise de scribii bolșevici prin maculatura lor de două copeici devalorizate: „...am dat dispozițiuni ca să se facă marșuri în afară de oraș prin sate cu UTC iști și pionieri (subl.ns.) în scop de propagandă”. g. „Am reușit să atragem 10 membri din organizația sionistă” În episodul anterior descriam motivele pentru care
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
în cetate. Reforme, măsuri și gesturi care ar fi trebuit să fie priorități de vârf au fost împinse spre coada listei în speranța că unde a mers mia, o să meargă și suta. Iată că de mers, nu mai merge nici copeica. A sosit scadența. Sub presiunea unor nevoi care nu mai oferă spațiu de manevră elitei politice, Bucureștiul adoptă măsuri, face gesturi pe care nu doar că le-a ocolit programatic, ba chiar le-a declarat, până acum, nejustificate. În februarie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
cred că activitatea cabinetului s-ar putea desfășura, în condiții de „confort sporit” și de „securitate mondială”, la domiciliile (înțeleg multiple) unor oameni cu dare de mână ca dnii Năstase, Mitrea, Popescu, Hrebenciuc și alții, care s-au îmbogățit punând copeică pe copeică din remunerațiile de demnitari ori din salariile de funcționari publici. Unele lucruri din cele pe care le afirmă ori le face dl Adrian Năstase lasă impresia că Guvernul ar fi proprietatea Domniei sale. De aceea, n-ar fi deloc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
activitatea cabinetului s-ar putea desfășura, în condiții de „confort sporit” și de „securitate mondială”, la domiciliile (înțeleg multiple) unor oameni cu dare de mână ca dnii Năstase, Mitrea, Popescu, Hrebenciuc și alții, care s-au îmbogățit punând copeică pe copeică din remunerațiile de demnitari ori din salariile de funcționari publici. Unele lucruri din cele pe care le afirmă ori le face dl Adrian Năstase lasă impresia că Guvernul ar fi proprietatea Domniei sale. De aceea, n-ar fi deloc nepotrivit să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
antisocialist. În urma unui articol violent al lui Bassarabescu, Drepturile omului anunță că Bassarabescu a înnebunit. Ziarul socialist deschide chiar o listă de subscripție pentru căutarea bolnavului. Iată subscriitorii: Redacția Drepturilor omului, 1 rublă; Un fost corector la Trompeta Carpaților, 20 copeici; Mai mulți lipoveni, o carboavă; Colonia scopiților din Capitală, 3 bumășci. Bassarabescu era cunoscut de rusofilism. Așa se făcea presa pe atunci! (Id., ibid., foiletonul XLIII, AD., nr. 11862, 12 noiembrie 1922, p. 1.) Alte detalii despre sinuciderea locotenentului Albu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]