69 matches
-
completă. O voce metalică de tenor răsună deodată pe deasupra capetelor noastre. Cânta Carusso o arie dintr-o operă. ― Ce fel, au cărat cu ei și un patefon? Unde l-or fi pus? s-a mirat ea. ― Cred că pe bordura coperișului... ― Să nu cadă jos, în stradă, pe capul cuiva. ― Îi privește direct și personal. După un timp, s-a furișat pe poarta inimilor noastre ființa unui vals făcută numai din farmec și nostalgie. Mihaela, recunoscând bucata, tresări și se îmbujoră
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
acoperișuri de aramă, ca să le pună pe vîrfurile stîlpilor; cel dintîi era înalt de cinci coți, și al doilea era înalt de cinci coți. 17. A mai făcut niște împletituri în chip de rețea, niște ciucuri făcuți cu lănțișoare, pentru coperișurile de pe vîrful stîlpilor, șapte pentru coperișul dintîi, și șapte pentru coperișul al doilea. 18. A făcut cîte două șiruri de rodii împrejurul uneia din rețele, ca să acopere coperișul de pe vîrful unuia din stîlpi; tot așa a făcut și pentru al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
pe vîrfurile stîlpilor; cel dintîi era înalt de cinci coți, și al doilea era înalt de cinci coți. 17. A mai făcut niște împletituri în chip de rețea, niște ciucuri făcuți cu lănțișoare, pentru coperișurile de pe vîrful stîlpilor, șapte pentru coperișul dintîi, și șapte pentru coperișul al doilea. 18. A făcut cîte două șiruri de rodii împrejurul uneia din rețele, ca să acopere coperișul de pe vîrful unuia din stîlpi; tot așa a făcut și pentru al doilea. 19. Coperișurile de pe vîrful stîlpilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
era înalt de cinci coți, și al doilea era înalt de cinci coți. 17. A mai făcut niște împletituri în chip de rețea, niște ciucuri făcuți cu lănțișoare, pentru coperișurile de pe vîrful stîlpilor, șapte pentru coperișul dintîi, și șapte pentru coperișul al doilea. 18. A făcut cîte două șiruri de rodii împrejurul uneia din rețele, ca să acopere coperișul de pe vîrful unuia din stîlpi; tot așa a făcut și pentru al doilea. 19. Coperișurile de pe vîrful stîlpilor în pridvor, erau lucrate așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
niște împletituri în chip de rețea, niște ciucuri făcuți cu lănțișoare, pentru coperișurile de pe vîrful stîlpilor, șapte pentru coperișul dintîi, și șapte pentru coperișul al doilea. 18. A făcut cîte două șiruri de rodii împrejurul uneia din rețele, ca să acopere coperișul de pe vîrful unuia din stîlpi; tot așa a făcut și pentru al doilea. 19. Coperișurile de pe vîrful stîlpilor în pridvor, erau lucrate așa de parcă erau niște crini și aveau patru coți. 20. Coperișurile de pe cei doi stîlpi erau înconjurate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
stîlpilor, șapte pentru coperișul dintîi, și șapte pentru coperișul al doilea. 18. A făcut cîte două șiruri de rodii împrejurul uneia din rețele, ca să acopere coperișul de pe vîrful unuia din stîlpi; tot așa a făcut și pentru al doilea. 19. Coperișurile de pe vîrful stîlpilor în pridvor, erau lucrate așa de parcă erau niște crini și aveau patru coți. 20. Coperișurile de pe cei doi stîlpi erau înconjurate de două sute de rodii sus, lîngă umflătura care era peste rețea; de asemenea erau două sute de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
rodii împrejurul uneia din rețele, ca să acopere coperișul de pe vîrful unuia din stîlpi; tot așa a făcut și pentru al doilea. 19. Coperișurile de pe vîrful stîlpilor în pridvor, erau lucrate așa de parcă erau niște crini și aveau patru coți. 20. Coperișurile de pe cei doi stîlpi erau înconjurate de două sute de rodii sus, lîngă umflătura care era peste rețea; de asemenea erau două sute de rodii înșirate în jurul celui de al doilea coperiș. 21. A așezat stîlpii în pridvorul Templului; a așezat stîlpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
așa de parcă erau niște crini și aveau patru coți. 20. Coperișurile de pe cei doi stîlpi erau înconjurate de două sute de rodii sus, lîngă umflătura care era peste rețea; de asemenea erau două sute de rodii înșirate în jurul celui de al doilea coperiș. 21. A așezat stîlpii în pridvorul Templului; a așezat stîlpul din dreapta, și l-a numit Iachin; apoi a așezat stîlpul din stînga, și l-a numit Boaz. 22. În vîrful stîlpilor era o lucrătură în chip de crini. Astfel s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
boilor, erau niște împletituri care atîrnau în chip de ciucuri. 30. Fiecare temelie avea patru roți de aramă cu osii de aramă; și la cele patru colțuri erau niște polițe turnate, sub lighean, și lîngă ciucuri. 31. Gura temeliei dinlăuntrul coperișului pînă sus era de un cot; gura aceasta era rotundă, ca pentru lucrările de felul acesta, și era lată de un cot și jumătate, avea și săpături. Tăbliile erau în patru muchii, nu rotunde. 32. Cele patru roți erau sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
partea dreaptă a casei la miază-zi răsărit. 40. Hiram a făcut cenușarele, lopețile și lighenele. Așa a sfîrșit Hiram toată lucrarea pe care i-o dăduse împăratul Solomon s-o facă pentru Casa Domnului: 41. doi stîlpi cu cele două coperișuri și cu cununile lor de pe vîrful stîlpilor, cele două rețele ca să acopere cele două cununi ale coperișurilor de pe vîrful stîlpilor; 42. cele patru sute de rodii pentru cele două rețele, cîte două rînduri de rodii de fiecare rețea, ca să acopere cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
sfîrșit Hiram toată lucrarea pe care i-o dăduse împăratul Solomon s-o facă pentru Casa Domnului: 41. doi stîlpi cu cele două coperișuri și cu cununile lor de pe vîrful stîlpilor, cele două rețele ca să acopere cele două cununi ale coperișurilor de pe vîrful stîlpilor; 42. cele patru sute de rodii pentru cele două rețele, cîte două rînduri de rodii de fiecare rețea, ca să acopere cele două cununi ale coperișurilor de pe vîrful stîlpilor; 43. cele zece temelii, și cele zece lighene de pe temelii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
lor de pe vîrful stîlpilor, cele două rețele ca să acopere cele două cununi ale coperișurilor de pe vîrful stîlpilor; 42. cele patru sute de rodii pentru cele două rețele, cîte două rînduri de rodii de fiecare rețea, ca să acopere cele două cununi ale coperișurilor de pe vîrful stîlpilor; 43. cele zece temelii, și cele zece lighene de pe temelii; 44. marea, și cei doisprezece boi de sub mare; 45. cenușarele, lopețile și lighenele. Toate aceste unelte, pe care le-a dat împăratul Solomon lui Hiram să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
pe care le făcuse Solomon pentru Casa Domnului, toate uneltele acestea de aramă aveau o greutate necunoscută. 17. Înălțimea unui stîlp era de optsprezece coți, și deasupra avea un acoperiș de aramă, a cărui înălțime era de trei coți; împrejurul coperișului era o împletitură în chip de rețea și rodii, toate de aramă, tot așa avea și al doilea stîlp cu împletitura în chip de rețea. 18. Căpetenia străjerilor a luat pe marele preot Seraia, pe Țefania, al doilea preot, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
-n prag la pândă stând. Vorbești ? - Te doare și pe tine întrebarea ? C-un freamăt te mai stingherește-o clipă marea, dar aripa ți-o potrivești spre-a mă curma. POD PESTE MUREȘ La vad, un pod de lemn, cu coperișul de șindrilă, lung cât o uliță de sat, se-ntinde peste MUREȘ. Mal vrea la mal în veci să lege. Astfel țara moștenitu-l-a din leat. Își au mărețele-mpliniri și lucruri cântăreții lor, dar podului îi cântă numai
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
suprafețele erau susținute pe pilaștri de piatră, pe coloane străbătând o parte sau toată înălțimea, aci pornind pe deasupra parterului-soclu cu masonerie de granit, cu bosaje în diamant, aci dimpotrivă formând un porticat real sau fictiv. Din când în când, balustrada coperișului era populată de șiruri statuare. În zonele severe, fațadele erau complet plate sau străbătute vertical de linii costale, formând serii de pilaștri mai eterici. Ferestrele erau în general de metal. Fiecare întretăiere de străzi forma o mică piață circulară, pătrată
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ca rezultat prolixitatea (enunțuri complicate, greu de înțeles) ori digresiunea (divagații). Puritatea se referă la corectitudinea idiomatică, realizată prin utilizarea mijloacelor lingvistice admise de limba literară, consacrate prin uz/prin tradiție literară. Absența pu rității generează erori fonetice (a scoborî, ‘coperiș, indentitate, deli’cvent). La nivel lexical, lipsa purității se manifestă prin utilizarea unor cuvinte insuficient cunoscute (neologisme, arhaisme, argotisme), care produc blocaje în comunicare. 3.3. Stilurile individuale Ca expresie a individualității, stilul este maniera specifică în care sunt selectate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ca rezultat prolixitatea (enunțuri complicate, greu de înțeles) ori digresiunea (divagații). Puritatea se referă la corectitudinea idiomatică, realizată prin utilizarea mijloacelor lingvistice admise de limba literară, consacrate prin uz/prin tradiție literară. Absența pu rității generează erori fonetice (a scoborî, ‘coperiș, indentitate, deli’cvent). La nivel lexical, lipsa purității se manifestă prin utilizarea unor cuvinte insuficient cunoscute (neologisme, arhaisme, argotisme), care produc blocaje în comunicare. 3.3. Stilurile individuale Ca expresie a individualității, stilul este maniera specifică în care sunt selectate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cu rachiu sau vin și o batistă, și cine se va putea sui după ele, le ia, și batista o ia el, iar plosca o golesc toți, jos, de bucurie că i-a ajuns casei în vîrf. Cînd se ridică coperișul unei case noi, se pune în vîrful lui verdeață, șervete și altele, ca să dureze casa mult și să trăiască stăpînii. La ridicarea argelei* unei case, se leagă pe vîrf un șumuiag de paie, de fîn sau un tîrș*, ca să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o cântare"). În acest univers, eul se dedublează ("străin zâmbind") sau se regăsește ("mă-mplinesc") permanent, tensiunea lirică este întreținută de negație ("nu mă cuprind, nu-mi răspund"), se stabilesc relații dintre vinovăție și puritate, relația dintre iad și rai ("coperișurile iadului" și "muntele cu crini"). Aceste trăsături contradictorii sunt descoperite de eul liric în propria-i existență. În strofa a II-a, autoportretul dobândește coordonate spațiale și temporale concrete. Noaptea semnifică reîntoarcerea spre sine și spre strămoși, esențializând spațiul ("în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
tranșee. Schimbă două vorbe cu plutonierul zgribulit și apoi îl trimise la baterie. Bologa se cocoță în dosul teodolitului, pe pipăite. Nu vedea nimic. Aparatul era ferit de ploaie, în schimb în spatele observatorului se scurgeau șiroaie de apă din spărturile coperișului. Căută să se orienteze, dar o beznă atât de deasă acoperea lumea, că ochii lui nu puteau desluși nici o nuanță în negrul înăbușitor, iar în urechi îi huruiau exasperant de uniform glasurile ploii, care înghițeau toate zgomotele vieții. Își simțea
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
răstimp. Primprejur obuzele cădeau tot mai des. Apoi un țiuit prelung îi sfâșie urechile. Avu o strângere de inimă și gândul fulgerător: "Asta-i pentru mine!" În față, numai la câțiva pași, se despică cerul, și un vârtej cumplit smulse coperișul observatorului. Apostol primi un cuțit în piept și o lovitură în cască. Apucă cu amândouă mâinile teodolitul, ca să nu se răstoarne. Apoi i se păru că se ridică în sus și deodată se pomeni iar la pământ, cu o durere
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
părul castaniu, ca și cum ar fi încercat să-și ostoiască gândurile. Apoi se apropie de fereastra stângă, să-și mai răcorească sufletul privind afară. Ograda era îngrădită cu uluci, și peste drum, într-o grădină, albeau pomii înfloriți, înviorînd înserarea. Ici-colo coperișuri de case, dranițe mucezite însemnau pete negre la poalele coastelor de brazi, tivite pe jos cu livezi grase. Lângă poartă, răzimat de uluci, stătea un infanterist foarte murdar și zdrențuros, cu casca pe ceafă, cu o mutră păroasă de maimuță
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
ochii după el, cerîndu-i socoteală... Automobilul gonea acuma alături de linia ferată pe șoseaua dreaptă și netedă ca o riglă. Braniștea nici nu se mai vedea. Înainte, la vreo doi kilometri, lucea turnul bisericii din Făget și, ceva mai aproape, roșea coperișul gării, care era chiar în marginea satului. Apostol se uita drept înainte, dar în ochii lui jucau spânzurații, numai spânzurații, din ce în ce mai mulți și mai mustrători... Apoi deodată, în mijlocul lor apăru iar fața plutonierului, cu zâmbetul supărător, ce-i descoperea dinții
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
venind de pe front, la pas, cu răniți... Își iuțea mersul fără să-și dea seama, ca și cum ar fi vrut să ajungă undeva la oră fixă. Și era cald și toată căldura i se grămădea în inimă. Trecu pe lângă gara cu coperișul roșu și ieși din sat. Unde se încrucișează șoseaua cu calea ferată își aduse aminte că, la întoarcere, Klapka a ocolit pădurea spânzuraților. O luă printre șinele care luceau stins ca două săbii nesfârșit de lungi. Uneori se uita în stânga
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
emoții... Apostol simțea toate privirile ca niște săgeți drept în inimă și iar începu să bolborosească: "Dumnezeu... Dumnezeu..." ca o apărare împotriva rușinii grele ce-i moleșea întreaga ființă. Avea privirile țintite spre vârfurile prunilor înfloriți ce se înălțau deasupra coperișurilor din fundul ogrăzii și astfel nu văzu pe groparul Vidor care, ieșind din casa primarului, se apropie cu capul gol, necrezând ochilor, îngrozit. ― Ce s-a întîmplat, domnule locotenent? bâlbâi groparul, la câțiva pași, cu glas plângător. Noi am crezut
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]