69 matches
-
Și mereu zicea: "Manole, Manole, Meștere Manole! Zidul rău mă strânge, Țâțișoara-mi plânge, Copilașu-mi frânge, Viața mi se stinge!". Cum o auzea, Manea se pierdea, Ochii-i se-nvelea, Lumea se-ntorcea, Norii se-nvârtea, Și de pe grindiș, De pe coperiș, Mort bietul cădea! Iar unde cădea, Ce se mai făcea? O fântâna lină, Cu apa puțină, Cu apă sărată Cu lacrimi udată!" Povestea aceasta trebuie spusă acolo, în decorul romantic și impozant al catedralei din Curtea de Argeș care s-a ridicat
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
încheie un drum rotund ca un monoclu. Iată nepotrivitele cuvinte la care mă opream, schimbate-n îmbinări mai naturale: "Biserică de altădată, ce ctitor mi te-a scos în cale/ Cu zarzării din curtea veche și năpădită de urzici,/ Sub coperiș lăsat pe-o rînă, la margine de mahalale,/ Sub turnul mîngîiat în aripi de raze și de rîndunici." Doar că fostul final pe care, cu intuiția lucrului bine făcut, Pillat îl păstrează aproape întocmai, coboară, cu tot trecutul lui, în
Lirica recuperarilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10165_a_11490]
-
existe, pe Dealul Spirei de pildă, o oază de liniște și de prospețime, remediu împotriva unui centru agresiv, pestriț și zgomotos: „Când te uiți din pridvor către Bucureștii prăvăliți în vale sau urcători către dealurile opuse, turnurile, edificiile mansardate, tinicheaua coperișurilor, varietățile de colorit, petecele de grădini, iar peste toată această panoramă, prăfuirea de aur orientalizând civilizarea încă proaspătă a orașului voievodal, îți umplu vederea cu senzațiuni învietoare, îți întineresc inima, îți șterg din memorie cruda experiență a unui trai petrecut
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
acoperișuri de aramă, ca să le pună pe vîrfurile stîlpilor; cel dintîi era înalt de cinci coți, și al doilea era înalt de cinci coți. 17. A mai făcut niște împletituri în chip de rețea, niște ciucuri făcuți cu lănțișoare, pentru coperișurile de pe vîrful stîlpilor, șapte pentru coperișul dintîi, și șapte pentru coperișul al doilea. 18. A făcut cîte două șiruri de rodii împrejurul uneia din rețele, ca să acopere coperișul de pe vîrful unuia din stîlpi; tot așa a făcut și pentru al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
pe vîrfurile stîlpilor; cel dintîi era înalt de cinci coți, și al doilea era înalt de cinci coți. 17. A mai făcut niște împletituri în chip de rețea, niște ciucuri făcuți cu lănțișoare, pentru coperișurile de pe vîrful stîlpilor, șapte pentru coperișul dintîi, și șapte pentru coperișul al doilea. 18. A făcut cîte două șiruri de rodii împrejurul uneia din rețele, ca să acopere coperișul de pe vîrful unuia din stîlpi; tot așa a făcut și pentru al doilea. 19. Coperișurile de pe vîrful stîlpilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
era înalt de cinci coți, și al doilea era înalt de cinci coți. 17. A mai făcut niște împletituri în chip de rețea, niște ciucuri făcuți cu lănțișoare, pentru coperișurile de pe vîrful stîlpilor, șapte pentru coperișul dintîi, și șapte pentru coperișul al doilea. 18. A făcut cîte două șiruri de rodii împrejurul uneia din rețele, ca să acopere coperișul de pe vîrful unuia din stîlpi; tot așa a făcut și pentru al doilea. 19. Coperișurile de pe vîrful stîlpilor în pridvor, erau lucrate așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
niște împletituri în chip de rețea, niște ciucuri făcuți cu lănțișoare, pentru coperișurile de pe vîrful stîlpilor, șapte pentru coperișul dintîi, și șapte pentru coperișul al doilea. 18. A făcut cîte două șiruri de rodii împrejurul uneia din rețele, ca să acopere coperișul de pe vîrful unuia din stîlpi; tot așa a făcut și pentru al doilea. 19. Coperișurile de pe vîrful stîlpilor în pridvor, erau lucrate așa de parcă erau niște crini și aveau patru coți. 20. Coperișurile de pe cei doi stîlpi erau înconjurate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
stîlpilor, șapte pentru coperișul dintîi, și șapte pentru coperișul al doilea. 18. A făcut cîte două șiruri de rodii împrejurul uneia din rețele, ca să acopere coperișul de pe vîrful unuia din stîlpi; tot așa a făcut și pentru al doilea. 19. Coperișurile de pe vîrful stîlpilor în pridvor, erau lucrate așa de parcă erau niște crini și aveau patru coți. 20. Coperișurile de pe cei doi stîlpi erau înconjurate de două sute de rodii sus, lîngă umflătura care era peste rețea; de asemenea erau două sute de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
rodii împrejurul uneia din rețele, ca să acopere coperișul de pe vîrful unuia din stîlpi; tot așa a făcut și pentru al doilea. 19. Coperișurile de pe vîrful stîlpilor în pridvor, erau lucrate așa de parcă erau niște crini și aveau patru coți. 20. Coperișurile de pe cei doi stîlpi erau înconjurate de două sute de rodii sus, lîngă umflătura care era peste rețea; de asemenea erau două sute de rodii înșirate în jurul celui de al doilea coperiș. 21. A așezat stîlpii în pridvorul Templului; a așezat stîlpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
așa de parcă erau niște crini și aveau patru coți. 20. Coperișurile de pe cei doi stîlpi erau înconjurate de două sute de rodii sus, lîngă umflătura care era peste rețea; de asemenea erau două sute de rodii înșirate în jurul celui de al doilea coperiș. 21. A așezat stîlpii în pridvorul Templului; a așezat stîlpul din dreapta, și l-a numit Iachin; apoi a așezat stîlpul din stînga, și l-a numit Boaz. 22. În vîrful stîlpilor era o lucrătură în chip de crini. Astfel s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
boilor, erau niște împletituri care atîrnau în chip de ciucuri. 30. Fiecare temelie avea patru roți de aramă cu osii de aramă; și la cele patru colțuri erau niște polițe turnate, sub lighean, și lîngă ciucuri. 31. Gura temeliei dinlăuntrul coperișului pînă sus era de un cot; gura aceasta era rotundă, ca pentru lucrările de felul acesta, și era lată de un cot și jumătate, avea și săpături. Tăbliile erau în patru muchii, nu rotunde. 32. Cele patru roți erau sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
partea dreaptă a casei la miază-zi răsărit. 40. Hiram a făcut cenușarele, lopețile și lighenele. Așa a sfîrșit Hiram toată lucrarea pe care i-o dăduse împăratul Solomon s-o facă pentru Casa Domnului: 41. doi stîlpi cu cele două coperișuri și cu cununile lor de pe vîrful stîlpilor, cele două rețele ca să acopere cele două cununi ale coperișurilor de pe vîrful stîlpilor; 42. cele patru sute de rodii pentru cele două rețele, cîte două rînduri de rodii de fiecare rețea, ca să acopere cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
sfîrșit Hiram toată lucrarea pe care i-o dăduse împăratul Solomon s-o facă pentru Casa Domnului: 41. doi stîlpi cu cele două coperișuri și cu cununile lor de pe vîrful stîlpilor, cele două rețele ca să acopere cele două cununi ale coperișurilor de pe vîrful stîlpilor; 42. cele patru sute de rodii pentru cele două rețele, cîte două rînduri de rodii de fiecare rețea, ca să acopere cele două cununi ale coperișurilor de pe vîrful stîlpilor; 43. cele zece temelii, și cele zece lighene de pe temelii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
lor de pe vîrful stîlpilor, cele două rețele ca să acopere cele două cununi ale coperișurilor de pe vîrful stîlpilor; 42. cele patru sute de rodii pentru cele două rețele, cîte două rînduri de rodii de fiecare rețea, ca să acopere cele două cununi ale coperișurilor de pe vîrful stîlpilor; 43. cele zece temelii, și cele zece lighene de pe temelii; 44. marea, și cei doisprezece boi de sub mare; 45. cenușarele, lopețile și lighenele. Toate aceste unelte, pe care le-a dat împăratul Solomon lui Hiram să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
-n prag la pândă stând. Vorbești ? - Te doare și pe tine întrebarea ? C-un freamăt te mai stingherește-o clipă marea, dar aripa ți-o potrivești spre-a mă curma. POD PESTE MUREȘ La vad, un pod de lemn, cu coperișul de șindrilă, lung cât o uliță de sat, se-ntinde peste MUREȘ. Mal vrea la mal în veci să lege. Astfel țara moștenitu-l-a din leat. Își au mărețele-mpliniri și lucruri cântăreții lor, dar podului îi cântă numai
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
suprafețele erau susținute pe pilaștri de piatră, pe coloane străbătând o parte sau toată înălțimea, aci pornind pe deasupra parterului-soclu cu masonerie de granit, cu bosaje în diamant, aci dimpotrivă formând un porticat real sau fictiv. Din când în când, balustrada coperișului era populată de șiruri statuare. În zonele severe, fațadele erau complet plate sau străbătute vertical de linii costale, formând serii de pilaștri mai eterici. Ferestrele erau în general de metal. Fiecare întretăiere de străzi forma o mică piață circulară, pătrată
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
tei/ Nu-i putem juca de grei...» Uită și fetele mele. - Nici un profesor nu îndeamnă la păstrarea portului, a obiceiurilor? - Nu, s-o lăsat tăț. Nici cămin cultural nu mai avem, nici cinematograf, nici ciupercă... - Ce fel de ciupercă? - Avea coperiș de lemn, cu bancă în mijloc, pentru ceteraș. Acolo ședea ceterașul și cânta, iar în jur jucau tăț. Amu, nunta-i într-o seară, ca la comândare (înmormântare). Nunta să făcea lunea, marțea și joia... - Erau oamenii mai bogați atunci
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
în forma unei mici și gingașe plante abia văzute cu microscopul; 967 {EminescuOpXIV 968} și această plantă se nutrește c-o cantitate foarte mică de apă a aerului atmosferic, încărcată cu acid carbonic și amoniac. Piatra viorelei se numește acest coperiș fin, prăfuit și stacojiu (ecarlate) al stîncei goale și e numit astfel din cauza curiosului miros de viorea pe care-l are daca-l freci. Prin descompunerea și putrezirea continuă a acestei mici plante se produce încet-încet o pătură foarte subțire
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tranșee. Schimbă două vorbe cu plutonierul zgribulit și apoi îl trimise la baterie. Bologa se cocoță în dosul teodolitului, pe pipăite. Nu vedea nimic. Aparatul era ferit de ploaie, în schimb în spatele observatorului se scurgeau șiroaie de apă din spărturile coperișului. Căută să se orienteze, dar o beznă atât de deasă acoperea lumea, că ochii lui nu puteau desluși nici o nuanță în negrul înăbușitor, iar în urechi îi huruiau exasperant de uniform glasurile ploii, care înghițeau toate zgomotele vieții. Își simțea
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
răstimp. Primprejur obuzele cădeau tot mai des. Apoi un țiuit prelung îi sfâșie urechile. Avu o strângere de inimă și gândul fulgerător: "Asta-i pentru mine!" În față, numai la câțiva pași, se despică cerul, și un vârtej cumplit smulse coperișul observatorului. Apostol primi un cuțit în piept și o lovitură în cască. Apucă cu amândouă mâinile teodolitul, ca să nu se răstoarne. Apoi i se păru că se ridică în sus și deodată se pomeni iar la pământ, cu o durere
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
părul castaniu, ca și cum ar fi încercat să-și ostoiască gândurile. Apoi se apropie de fereastra stângă, să-și mai răcorească sufletul privind afară. Ograda era îngrădită cu uluci, și peste drum, într-o grădină, albeau pomii înfloriți, înviorînd înserarea. Ici-colo coperișuri de case, dranițe mucezite însemnau pete negre la poalele coastelor de brazi, tivite pe jos cu livezi grase. Lângă poartă, răzimat de uluci, stătea un infanterist foarte murdar și zdrențuros, cu casca pe ceafă, cu o mutră păroasă de maimuță
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
ochii după el, cerîndu-i socoteală... Automobilul gonea acuma alături de linia ferată pe șoseaua dreaptă și netedă ca o riglă. Braniștea nici nu se mai vedea. Înainte, la vreo doi kilometri, lucea turnul bisericii din Făget și, ceva mai aproape, roșea coperișul gării, care era chiar în marginea satului. Apostol se uita drept înainte, dar în ochii lui jucau spânzurații, numai spânzurații, din ce în ce mai mulți și mai mustrători... Apoi deodată, în mijlocul lor apăru iar fața plutonierului, cu zâmbetul supărător, ce-i descoperea dinții
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
venind de pe front, la pas, cu răniți... Își iuțea mersul fără să-și dea seama, ca și cum ar fi vrut să ajungă undeva la oră fixă. Și era cald și toată căldura i se grămădea în inimă. Trecu pe lângă gara cu coperișul roșu și ieși din sat. Unde se încrucișează șoseaua cu calea ferată își aduse aminte că, la întoarcere, Klapka a ocolit pădurea spânzuraților. O luă printre șinele care luceau stins ca două săbii nesfârșit de lungi. Uneori se uita în stânga
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
emoții... Apostol simțea toate privirile ca niște săgeți drept în inimă și iar începu să bolborosească: "Dumnezeu... Dumnezeu..." ca o apărare împotriva rușinii grele ce-i moleșea întreaga ființă. Avea privirile țintite spre vârfurile prunilor înfloriți ce se înălțau deasupra coperișurilor din fundul ogrăzii și astfel nu văzu pe groparul Vidor care, ieșind din casa primarului, se apropie cu capul gol, necrezând ochilor, îngrozit. ― Ce s-a întîmplat, domnule locotenent? bâlbâi groparul, la câțiva pași, cu glas plângător. Noi am crezut
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
io n-am auzit ce ziceau, da Zarlenga l-a bătut pă umăr, și pentru mine panarama a tras cortina. Îmi dădeam pumni În cap și nu-mi venea a crede. Am mai dat două ore În clocot pă tabla coperișului, doar-doar s-or mai arăta alte și alte complicații, da arșița mi-a tăiat tot chefu. Când m-am catapultat, peizanu se afla În treabă la cuhne, și pă loc m-a favorizat c-o zemușoară nutritoare dă mai mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]