25,812 matches
-
Curie sau la secția de arși a spitalului tot de copii, Grigore Alexandrescu. E bine să-i duci și pe copiii tăi în astfel de locuri, tocmai pentru a-i face să înțeleagă mai bine ce înseamna norocul, sănătatea, familia, copilăria, zâmbetul, respectul pentru munca și atâtea alte noțiuni pe care le pricep vag sau mult prea târziu - orfelinatul înființat de Ion Tiriac la Brașov, centrele “Salvați Copiii” sau orice alt așezământ unde copiilor le-a fost furat zâmbetul... Cu cât
Spirala voluntarilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82868_a_84193]
-
și cel de 3 camere al bunicilor. Locuiau la mică distanță unii de alții, în Tineretului, un cartier la periferia centrului, cu puțin parc, putin lac, putin cimitir și, că peste tot, cu foarte multe blocuri. În cenușiul mort al copilăriei mele, doar fumul negru și gros care ieșea uneori pe coșul Crematoriului uman era viu și făcea puțin contrast. Când am intrat la facultate, ai mei s-au mutat în Sălaj, linia de demarcație dintre Rahova și Ferentari, unde am
Bucurenci + Bucureşti = LOVE by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82902_a_84227]
-
felurile,agenții imobiliare(ce multe sunt),dar îmi place,se simte viata.Orasul meu e cam bolnav și mării specialiști amputează din greu ,apoi fac transplanturi și tot asa.Dar îl iubesc oricum deși nu-l mai cunosc uneori.Strada copilăriei mele e de nerecunoscut,multe locuri sunt de nerecunoscut,a rămas castelul unde orice față e prințesa și orice băiat e un prinț care o salvează după ce luptă cu balaurul care scuipa foc.De aceea îl iubesc,chiar dacă a suferit
Bucurenci + Bucureşti = LOVE by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82902_a_84227]
-
Tu te-ai gândit vreodată să te muți? Și dacă da, unde? Și de ce? (desigur) Am părăsit Bucurețtiul cu peste 20 de ani în urmă. M-am reîntors în orașul de cîmpie acu un an. M-am perindat pe străzile copilăriei și adolescenței încercînd să mă regăsesc. L-am părăsit în speranța unei renașteri și a reîncadrării în Europa de azi, dar păstrîndu-și aerului Micului Paris al tinereții mele. E frumos Bucureștiul, are farmecul lui. Am văzut multe orașe în viața
Bucurenci + Bucureşti = LOVE by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82902_a_84227]
-
atunci mă gândesc că suntem o nație defectă. Cred că există o legătură între rolul nostru perdant, codaș și neserios cu care ieșim în lume și fetele crispate cu care ieșim pe stradă. Cred că toate își au originea în copilărie, într-un vis urât din care nu ne mai trezim și pe care niciun ministru al educației nu și-a propus încă să-l schimbe. Am cunoscut foarte puțini părinți români care să fi citit despre psihologia educației. Mutilarea psihicului
Defect de natiune by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82958_a_84283]
-
care ne dorim să le iubim non-stop și pe care nu reușim să le mulțumim decât cu intermitențe. Ele ne răscolesc nopțile, trecutul și corespondență. Femeile țesute în atelierele ascunse ale minților noastre, proiecțiile fantasmatice ale mamelor, traumelor și ale copilăriilor noastre. Pe femeile adevărate nu le iubim niciodată, pe ele le amușinam, le cucerim, le posedam, le despicam, le dezvrăjim, le privim lung și le lăsăm în urmă. N-avem nici o îndoială că se vor aduna din bucăți și se
Elogiu femeilor adevărate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82849_a_84174]
-
acestea sunt femeile la care te gandesti când ești singur cu tine și “ți-o iei în mână” (ca să folosim un limbaj mai colorat) și altele pe care le iubești pentru că se pupă cumva cu fantezia ta care reflectă mama, copilăria și traumele copilăriei.... cu astea rămâi până la sfârșitul vieții gandindu-te din când în când la prima categorie, care, după trecerea timpului se transformă în regrete ale unor iubiri care ar fi putut fi... oricum... felicitări ... și așa cum s-a
Elogiu femeilor adevărate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82849_a_84174]
-
la care te gandesti când ești singur cu tine și “ți-o iei în mână” (ca să folosim un limbaj mai colorat) și altele pe care le iubești pentru că se pupă cumva cu fantezia ta care reflectă mama, copilăria și traumele copilăriei.... cu astea rămâi până la sfârșitul vieții gandindu-te din când în când la prima categorie, care, după trecerea timpului se transformă în regrete ale unor iubiri care ar fi putut fi... oricum... felicitări ... și așa cum s-a mai scris... trezești
Elogiu femeilor adevărate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82849_a_84174]
-
Dragoș Bucurenci Sunt născut și crescut la bloc. Prima copilărie, amintirile din comunism, locul de joacă de dupa grădiniță, drumul spre școală - toate au aceeași culoare: cenușiu. Celelalte pete de culoare sunt accidentale și se topesc inevitabil în culoarea betonului armat care transformase România într-o imensă pușcărie. Spre deosebire de francezi la
Bach la tot cartierul! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82976_a_84301]
-
lucru definibil și drept urmare, “predabil” prin manuale școlare. Sau o distracție de timp liber pe care il petrecem în compania unui român bun. Oare? Efectul “literatura” (precum în fizica doppler-fizeau, responsabil pentru defazare/deplasare) îmi era însă cunoscut încă din copilărie. Dacă e vorba de un hâr nu știu, dar ce știu e ca având un frate cam “jaded”, care preferă să nu facă nimic și să doarmă, mă apucăm și-i descriam tot felul de chestii: o nouă melodie, un
Bisex cu ochii deschişi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82858_a_84183]
-
în ultimul rând, îngrașă. Teoretic, ai putea fi de acord cu cei care nu le iubesc, dar ceea ce nu le poți ierta este rânjetul cu care le desființează fără drept de apel. Ție poate că Sărbătorile ti-aduc aminte de copilărie. De familia care se adună să imbodobeasca bradul, de mustață Moșului care semăna cu a vecinului de palier, de cadourile după care tanjisei atâta timp și pe care acum, în sfârșit, le primeai, în schimbul a două-trei versuri. Poate că și
Craciun de Sade by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83021_a_84346]
-
imbodobeasca bradul, de mustață Moșului care semăna cu a vecinului de palier, de cadourile după care tanjisei atâta timp și pe care acum, în sfârșit, le primeai, în schimbul a două-trei versuri. Poate că și lui Sărbătorile i-aduc aminte de copilărie. Poate că de Crăciun primea o mamă de bătaie pentru că se încheia trimestrul și avea trei corigente. Poate că nu simțea nimic de Sărbători pentru că nimeni în familia lui nu-l învățase încă să se bucure. Poate că părinții lui
Craciun de Sade by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83021_a_84346]
-
care i le aduceau zăboveau numai cinci minute ca să nu întârzie la restaurant, iar el rămânea singur cu noile jucării, speriat de umbrele pe care luminițele multicolore din brad le făceau pe perete. Poate că el n-a avut o copilărie fericită. Și poate că n-are chef să vorbească despre asta. Iar tu, cu elanul tău sărbătoresc, cu goana ta după brad, decorațiuni și sarmale, cu urările tale care se cer mereu întoarse, nu faci altceva decât să răsucești cuțitul
Craciun de Sade by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83021_a_84346]
-
să răsucești cuțitul în rană. Și te mai întrebi de ce-și debitează zeflemeaua cu un rânjet pe față. Nu face altceva decât să-ți întoarcă zâmbetul ingenuu cu care ai tupeul să-l inviți să-și retrăiască traumele din copilărie. Dar eu cred că lucrurile pot fi tranșate și altfel decât că un dialog al surzilor între un cinic și un sadic. Dacă “sadicii” s-ar purta cu adevarat creștinește și n-ar mai juca tontoroiul pe suferințele celor mai
Craciun de Sade by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83021_a_84346]
-
care nu-mi permite liber din 20 dec. în 10 ian. cum au unii, nu simt sărbătorile. era altceva cînd eram copil. grinch! Este bine să adaptezi totul structurii personale.Craciunul înseamnă altceva pentru fiecare; dacă nu vrei să însemne copilărie, gaseste-i alt înțeles... Bunătatea nu e calendaristica și nu începe cu primul cadou cumparat.Adevarul e că sărbătorile nu mai schimba nimic în noi...Resimțim doar bătrânețea unui “Moș Crăciun” plictisit să tot caute cadouri prin magazine, sub privirile
Craciun de Sade by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83021_a_84346]
-
personal?!?! Nu văd la Bucurenci vreo “adiere” spre ideea de statut în politică. E mai mult un discurs la limita politicului. După Dragoș, e “politic corect” să fi și moral și civilizat în ale “jocului politic”. Eh! o boală a “copilăriei” personalității publice ! Chestia asta se văzu’ din întrebarea privind raportarea să la Giurgiu, telespectator și TVRisti. @ lector Mersi,o iau că pe un alibi împotriva acuzațiilor de misoginism. Pe de altă parte, recursul la argumente psihologice pt a explica nevoia
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
lines și o să înțelegi și comentariul al patrulea @irina, nu cred că situația e atat de gravă. la dilemă o să scriu că și până acum, adică în măsura în care o să fiu invitat. de acord cu tine, toată povestea asta a devenit o copilărie. de aceea se și încheie aici. @m, mulțumesc mult pentru text, am să-l citesc. cred că lucrurile sunt chiar și mai “complicate” de-atât. să înțelegi lumea cu instrumente marxiste nu înseamnă să fii marxist. ptr mine, marx rămâne
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
Iulia Alexa Luată metodic, Întâlnire la Kronstadt nu e nici excepțională, dar nici proastă, și nici mediocră. Autorul, Edgar Reichmann, e un emigrant brașovean de origine evreiască, stabilit în Franța. Întâlnire la Kronstadt e o autobigrafie cuprinzând prima copilărie, anii celui de-al doilea război mondial și tinerețea autorului cu toată țesătura de întâmplări dintr-o istorie precipitată. Personal, această carte mi-a plăcut, mi-a fost agreabilă așa cum pot fi agreabile unele cărți nu neapărat fundamentale, canonice etc.
Despre evrei și orașe minunate by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14671_a_15996]
-
de fapt, nicăieri, cu toate pozițiile universitare ocupate sau cu familia furată și femeile lui iluzorii. Cartea demonstrează cât de actual e mitul evreului călător non-identitatea lui sau multiplele identități asimilabile. Rămâne, în final, doar ceea ce face din om trecutul: copilăria, locurile puternic marcate afectiv, mirosurile și spaimele primilor ani, supraviețuind diverselor peceți culturale. Rămâne durerea înstrăinării de femeia cea mai iubită, a căsătoriei ratate, a prietenilor trădați sau trădători sub teroare într-o țară comunistă, fascistă, islamică ori de alt
Despre evrei și orașe minunate by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14671_a_15996]
-
În timpul marilor furtuni ar fi fugit, nebun de singurătate, în câmpul gol, căutând trăznetele. Fiecare șuvoi de foc alb care i s-ar fi înfipt în degetele ridicate spre cer i-ar fi iluminat chipul într-o poză mișcată a copilăriei. Lacrimile lui, ca niște fulgi albaștri, ar fi ars iarba, ar fi găurit pietrele. Până la urmă, cred că s-ar fi urcat pe Vârful Omu și ar fi rămas acolo, sperând să slujească de releu pentru toate semnalele rătăcite prin
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
interlocutor să spună lucruri esențiale. Iar rezultatul este cu adevărat ieșit din comun. Cartea reușește să fie, simultan, un tratat de istorie, politologie, filozofie, literatură, dar și o minunată carte de evocare a unor locuri și oameni de demult. Fălticenii copilăriei, angajarea în slujba mișcării legionare, cochetăria cu marxismul, diaspora română din Franța, marile dezbateri de idei din societatea franceză postbelică, Eminescu, relația cu Dumnezeu, barbaria "omului de la Slobozia" (cel care i-a scris lui Corneliu Coposu: "Domnule Coposu, dacă ați
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
ironizat crunt Sergiu Nicolaescu, un zîmbet care confirmă, un zîmbet încurajator din partea cititorului înseamnă mult mai mult decît o solidarizare propriu-zisă. Merită să dăm cîteva exemple: "Sergiu Colonnescu se credea cel mai tare în puțulică. Era o persoană care, în copilăria lui, căci e de presupus că a trecut cu bine și prin asta, n-a avut parte îndestulătoare de jocul cu soldații de plumb. Cineva, în mod diabolic, i-a interzis. Regimul burghezo-moșieresc și Averescu. îi plăcea să se filmeze
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
cu o infinitate de fire, aducându-i la același numitor. Viața la bloc te obligă să pășești în ritmul celorlalți, să faci sau să nu faci anumite lucruri în funcție de dorința "majoritarilor". Un incubator al democrației, s-ar zice. Oare? Înafara copilăriei și a adolescenței, petrecute "la casă", în ultimii douăzeci și opt de ani am trăit exclusiv "la bloc": la căminul studențesc, într-un apartament minuscul de două camere, apoi într-unul, ceva mai decent, de trei. Aici locuiesc și în momentul de
Voltaire, administrator de bloc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14740_a_16065]
-
Cronicar Găești Găeștii mi-au priit ca un eden al copilăriei", spune dl Barbu Cioculescu într-o convorbire cu d-na Lidia Cristea din revista LITERE (aug.-sept.). Născut în 1927 la Paris, pe cînd Șerban și Maria Cioculescu pregăteau acolo un doctorat (tineri licențiați și profesori de liceu, n-aveau
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
Ines Jimenez, ministru al Culturii, pe criticul de artă și compozitorul Guillermo Garcia Alcalde, pe muzicologul Lothar Siemens, pe cineastul Teo-doro Rios, care intenționează să ecranizeze această biografie, manifestându-si interesul pentru un scenariu legat de întreaga mea viață, din copilărie și până astăzi. Au vorbit emoționant despre activitatea mea. De asemenea, au luat cuvântul și primul balerin Miguel Montanez și, bineînțeles, autorul cărții Pita Cardenes. Acest eveniment a fost menționat și în Portugalia, la stage-ul internațional de balet, al cărui
Interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14778_a_16103]