167 matches
-
STRĂZII În colțul străzii plânge-un suflet mai bătrân, întors cu fața spre apus. Stă. Se-apleacă să ridice un gram de pâine, scăpat din ciocul unei pitulice. Se-ndreaptă greu și-o lacrimă îi curge, când pe lângă el, un copilandru fuge. L-a clătinat puțin, dar cui îi pasă? E sărac, sărac, n-are bani, n-are leac și nici casă! Nu-i nimic! Are-un suflet; care plânge în văzul lumii, --ce tot trece și pe care mila n-
ÎN COLŢUL STRĂZII de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/florica_gombos_1436902251.html [Corola-blog/BlogPost/365887_a_367216]
-
așezată, oarecum, la umbră. Am intrat, am luat o sticlă de suc cu promoroaca aburindă pe eticheta expirată. M-am așezat la o măsuță. Era ceva aglomerație. Uitându-mă, de jur împrejur, privirea mi s-a oprit pe silueta unui copilandru care se apropia, șovăitor, de o măsuță din imediata mea apropiere. Deși foarte modest îmbrăcat, m-a mirat eleganța gesturilor prin care a tras scaunul și s-a așezat la măsuță. Vânzătoarea, o tânără zglobie, s-a apropiat numaidecât să
ÎNTR-O NU ŞTIU CARE VARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 by http://confluente.ro/Intr_o_nu_stiu_care_vara_george_safir_1335871181.html [Corola-blog/BlogPost/358568_a_359897]
-
ști ce s-a întâmplat după atâta amar de ani, acolo între munții Ursoaicei? Natalița, așa cum o strigau noii săi părinți, despre care ea nu a știut foarte mulți ani că nu-i sunt părinții naturali, a crescut printre alți copilandri de vârsta sa, jucându-se pe lunca Prutului, unde uneori mergeau la scăldat la râu spre disperarea părinților, știind cât de periculos poate fi. Nici după ce a plecat dintre munții Neamțului, în lunca din zona Vasluiului, viața Nataliei nu a
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477740343.html [Corola-blog/BlogPost/343098_a_344427]
-
și avea intuiția trăirii schimbărilor, urcării treptelor de conștiință, cunoaștere, înțelegere, consumare și regenerare a faptului și ordinii vieții. Până azi, conștiința i-a rămas plantată în spațiul de care se leagă clădirea sa spirituală și dezvoltarea corporală, de la trupul copilandru, la tânărul plecat de acasă, spre cunoașterea și fructificarea capriciilor artelor frumoase. În numele acestei copilării, în numele locurilor sale natale, al familiei sale, maestrul Ștefan Câlția exprimă cu penelul numele libertății, interpretează libertatea nelacunară, o cunoaște, o replăsmuiește din pastele culorii
ŞTEFAN CÂLŢIA. PENELUL, ÎN NUMELE LIBERTĂŢII... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_caltia_penelul_in_aurel_v_zgheran_1389625977.html [Corola-blog/BlogPost/363787_a_365116]
-
frumusețe Se aprinde ca un astru. Glasul care se aude, Vocea ei, miracol, dar. Ce ne spune o poveste A lui Lore, spre altar. Prințul așteptat să vină, Mare prinț, frumos și tandru. Ca o rază de lumină Prefăcută-n copilandru. Cântece, o sută, o mie Incantații se aud, Un poem, o simfonie. Iar vapoarele se duc. Lore, Loreley fecioară. Frumoasă, din rouă născută, Adiere de miresme-n seară Și dorințe legănate-n undă. Se cunună, Lore. Iată... -Vântule tu ești
LORELEY SI VISUL de PETRU JIPA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Loreley_si_visul_petru_jipa_1327657230.html [Corola-blog/BlogPost/362424_a_363753]
-
Hoțul neprins este negustor cinstit”. O zicală de veacuri a poporului român încă de pe vremea când votanții se numeau Daci, sau poate chiar Cutumani. Dovada activității unui presupus hoț a devenit încă din Evul Mediu „strigătul public”. Jan Valjean, un copilandru a cărui viață a fost descrisă în romanul Mizerabilii de către Victor Hugo a furat o pâine pe care a mâncat-o ca să nu moară de foame. Urmărit de strigătul public, si-a dobândit profesia e ocnaș, meserie pe care a
SIMILITUDINE, SAU …? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1414062684.html [Corola-blog/BlogPost/383927_a_385256]
-
Cu spuma-i albă-n sidefiu de perle Iar falduri de albastru-și sapă drumul Spre-abis, în murmur de iubiri eterne. Se scutur' pescăruși deasupra-i, tandri, Cu-aripi de îngeri însetați de zări, Plutind ușor, c-un gest de copilandri, Văzduhul sărutând rostesc chemări. În care țipă doruri ce-au fost mute Ținute-n mare taină de-un străjer. Se pierd în zări, ca un sobor de fluturi Ce-și cată liniștea-ntr-un colț de cer. Eu tac, din
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1396625939.html [Corola-blog/BlogPost/347442_a_348771]
-
special din perioada electorală. Nu îndrăznesc să vă dau sugestii. Cu toți cei peste 80 anișori și o experiență de 40 munciți, admir oameni ca cel descris de Dumas, un precursor al lui Caragiale. Mă refer la Jan Valjan, un copilandru care, de foame necruțătoare, fură o pâine pentru care este obligat la mulți ani de scoală a tâlhăriei. Terminând aceea școală exercită meseria învățată până întâlnește un sfânt care, în loc să îndrepte sabia dreptății împotriva sa îi dă binecuvântarea. Virând la
STIMATE DOMNULE BOGDAN RAREŞ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1424307811.html [Corola-blog/BlogPost/353197_a_354526]
-
2017. Aduceri-aminte se zbat arzătoare În roua de lacrimi, în suflet, în minte; Din neguri apare copilul cuminte Cu sufletul plin de lumini zâmbitoare. Cu tălpile goale prin iarba înaltă Zburda precum iezii năstrușnici și tandri, Alături de veseli și iuți copilandri... Iar azi amintirile-n el parcă saltă. Se zbat ca un pește ce-și caută valul, Căldura din soare le vindecă rana Și poate-nflori-vor ideile-n pana Fecundă ce caută liniștea, malul. Se zbenguie, -apoi, pe câmpia din
CURELCIUC BOMBONICA by http://confluente.ro/articole/curelciuc_bombonica/canal [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
Mihali ... Citește mai mult Aduceri-aminte se zbat arzătoareîn roua de lacrimi, în suflet, în minte;Din neguri apare copilul cuminteCu sufletul plin de lumini zâmbitoare.Cu tălpile goale prin iarba înaltăZburda precum iezii năstrușnici și tandri,Alături de veseli și iuți copilandri... Iar azi amintirile-n el parcă saltă.Se zbat ca un pește ce-și caută valul,Căldura din soare le vindecă ranași poate-nflori-vor ideile-n panaFecundă ce caută liniștea, malul.Se zbenguie, -apoi, pe câmpia din sufletși zboară
CURELCIUC BOMBONICA by http://confluente.ro/articole/curelciuc_bombonica/canal [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
de pește și de carne de om: „Era prădalnică! Hulpavă de pește, pe care-l înghițea cu nemiluita. De carne de om, căreia ajunsese să îi ducă dorul.” Atrași în mrejele ei i-au căzut victimă „pescari iscusiți”, „copii neștiutori”, „copilandri”, „flăcăi”. Din rândul sătenilor se remarcă Aliman, un tânăr frumos, voinic, curajos, pescar iscusit, cu o gândire realistă, nu crede în poveștile despre „știme schimbate în lostrițe, ori de naiba prefăcut în pește.” Pentru el lostrița este un pește adevărat
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1468678906.html [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
după cum arătați, sunteți tare obosit... Cred că ar fi bine să vă odihniți. - Hoțule, hoțule!... chiar așa mult ții tu la mine, că vrei să mă odihnesc? - Cum să nu, boier drag și iubit!... doar vă cunosc de când erați un copilandru: ați crescut sub ochii mei și v-am îndrăgit ca pe un fiu, că nu vru Cel de sus să-mi facă și a mea femeie un moștenitor... De-ați ști cât mă gândesc la chestia asta, și cât mă
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791508.html [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
își întâmpină soțul așa cum se cuvine!” „Ai dreptate gândule! Ce m-aș face dacă n-ai fi tu cu ispitele tale! Dacă tot am ajuns până aici, atunci să pătrund în pădure că n-am mai făcut-o de când eram copilandru! O mai fi iazul acela sau a secat? Ia să văd! Poate dau peste vreo comoară și nu mă întorc cu mâna goală! Sau chiar descopăr ascunzătoarea acelui legendar castel și dau de aurul ascuns!” Zâmbi satisfăcut de ideea năzdrăvană
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Comoara_blestemata_ion_nalbitoru_1385371298.html [Corola-blog/BlogPost/347246_a_348575]
-
urmă. Râde în barbă zeul, cu lacrimi: Biată turmă, știam că-s proști, dar nici că astfel îs!... Dar într-o zi, cu spada-i vrăjită, de-mpărat, a dezlegat misterul Alexandru. Și nu mai râse zeul, speriat de-un copilandru ce-n mii de șerpi un nod a transformat. Nu au pierit Nu au pierit prietenii mei buni cu care fericit trăiam minuni. Nu am rămas și singur și stingher în ultimul popas din efemer. S-au adunat cu toți
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1430044657.html [Corola-blog/BlogPost/353957_a_355286]
-
el cu tot... Nimic nu e mai drag și spornic Decât sărutul de odor De-mbrățișare caldă dornic Când vă topiți de drag și dor. Nimic nu e mai drag și tandru Decât un zâmbet inocent De înger și de copilandru Care îți este descendent! Nimic nu e mai drag și carmic Decât obrazul pe obraz Al unui sacru prunc și psalmic Ce-ți suflă viață și extaz. Nimic nu e mai drag și pudic Decât un gest de dor și
NIMIC NU E MAI DRAG de ROMEO TARHON în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/Nimic_nu_e_mai_drag_romeo_tarhon_1367573968.html [Corola-blog/BlogPost/344698_a_346027]
-
sadoveniene la care am făcut referire mai sus "au înțeles curând ce era acel zvon de glasuri subțirele": erau băieții locului, ieșiți în prundul Moldovei cu caii. "De cînd e lumea, la noi, moldovenii, asta e plăcerea cea mare a copilandrilor", mărturisește scriitorul cu nostalgie, în „Anii de ucenicie”, amintindu-și că a încercat și el această plăcere adolescentină a localnicilor neîmpliniți încă într-ale bărbăției, "cînd n-aveam mustață și cînd n-aveam griji", precizează el. Ipoteza că vânătoarea de pe
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nicoara_potcoava_60_de_ani_de_la_p_gheorghe_parlea_1342778268.html [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
își întâmpină soțul așa cum se cuvine!” „Ai dreptate gândule! Ce m-aș face dacă n-ai fi tu cu ispitele tale! Dacă tot am ajuns până aici, atunci să pătrund în pădure că n-am mai făcut-o de când eram copilandru! O mai fi iazul acela sau a secat? Ia să văd! Poate dau peste vreo comoară și nu mă întorc cu mâna goală! Sau chiar descopăr ascunzătoarea acelui legendar castel și dau de aurul ascuns!” Zâmbi satisfăcut de ideea năzdrăvană
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414058825.html [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
secole prinse mână-n mână, Plante și stele se desfăceau fără sens. De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Retrase în mijlocul pădurii părăsite puterilor divine două făpturi din sticlă doi bărbați din argilă două femei din porțelan doi copilandri din flori într-o canoe fictivă la pescuit de himere Canoe din nuiele fermecate Canoe lăsată ofrandă și descântec să împace puterile divine la dănțuitul soarelui prin câmpuri. De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Paiață prin cenzura
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Jurnalul_cu_vise_al_juliei_may_mariana_zavati_gardner_1368438604.html [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
Cu spuma-i albă-n sidefiu de perle Iar falduri de albastru-și sapă drumul Spre-abis, în murmur de iubiri eterne. Se scutur' pescăruși deasupra-i, tandri, Cu-aripi de îngeri, însetați de zări, Plutind ușor, c-un gest de copilandri Văzduhul sărutând rostesc chemări În care țipă doruri ce-au fost mute Ținute-n mare taină de-un străjer. Se pierd în zări, ca un sobor de fluturi Ce-și cată liniștea-ntr-un colț de cer. Eu tac, din
VISÂND PE MALUL MĂRII PRIMĂVARA (POEME) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_visand_pe_malul_ma_georgeta_resteman_1337334185.html [Corola-blog/BlogPost/358839_a_360168]
-
s-ar fi oprit o clipă să-și tragă sufletul după o zi de trudă. Numai că mâinile ei nu cerșeau, iar ochii-i nu păreau să se odihnească. Femeia ținea în brațe trupul chircit, acoperit de zdrențe, al unui copilandru. Putea fi fiul ei, putea fi un copil al străzii. Părea lipsit de cunoștință, poate era grav bolnav, poate rănit sau poate chiar mort. Pe cine anume reprezenta și ce era cu el n-aș fi putut spune, dar în
Jalea de bronz by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82382_a_83707]
-
teatrală, neobosită și cu meniri importante în promovarea teatrului românesc cutreieră aproape toată țara. ""Bătând provinciile Românești, duce printre primii fiorul neaoșei vorbiri în Bucovina și Transilvania. Are parte, o vreme, să-i "șoptească" din cușca privatistul fugit de la Cernăuți, copilandrul Mihail Eminescu, viitorul Luceafăr"". Cât a activat la Craiova, acest ""actor chipeș, distins, elegant, talent nativ, care rupe în orice rol, cu mare simpatie în public (...), mult mai înzestrat decât fratele său Alexandru Vlădicescu "", a interpretat cu mare succes roluri
Compania Fanny Tardini-Vlădicescu () [Corola-website/Science/309926_a_311255]
-
Această "mioară năzdrăvană" e tocmai răsplata istovitoarelor etape de inițiere, adică sfințenia, curățenia și înțelepciunea. Deocamdată cel mic e un mus, un adolescent. Oaia oacheșă apare mai degrabă în compania păcurarilor maturi sau bătrâni și prea rar (sau deloc) a copilandrilor. Ulterior textul evoluează spre generalizarea acestui episod al mioarei. O particularitate a sistemului de texte mioritice este vârsta și ipostazele în care se află eroul: - mus, copilandru, aspirant - în variantele nord-transilvănene; - adolescent, îndrăgostit, încă aspirant - în variantele din centrul Transilvaniei
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
degrabă în compania păcurarilor maturi sau bătrâni și prea rar (sau deloc) a copilandrilor. Ulterior textul evoluează spre generalizarea acestui episod al mioarei. O particularitate a sistemului de texte mioritice este vârsta și ipostazele în care se află eroul: - mus, copilandru, aspirant - în variantele nord-transilvănene; - adolescent, îndrăgostit, încă aspirant - în variantele din centrul Transilvaniei; - adult, matur, proprietarul unor turme de oi, un inițiat, curat, nevinovat, capabil să dialogheze cu mioara năzdrăvană - în versiunea-baladă din Muntenia și Moldova. Fiecare regiune geografică i-
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
în figura unui tinerel stricat, îl pictează și Caravaggio. Acesta s-a identificat chiar cu zeul în autoportretul în postura de "Bacchus bolnav" (ca. 1593, Galleria Borghese, Roma) . În baroc tipul acesta iconografic se transformă, subordonat tematicii vanității, într-un copilandru bând vin, de exemplu la Guido Reni (Gemäldegalerie Dresda). Pictura flamandă îi consacră lui Bacchus în secolele XVI și XVII un loc în festivitățile campestre, în mijlocul țăranilor, de pildă în "Nunta țărănească" a lui Johann Liss (Szépmüvészeti Múzeum, Budapesta). Acest
Dionis () [Corola-website/Science/296863_a_298192]
-
norocoasă ori dezmoșteniți ai soartei, unii mândrii, alții umili - ce lume! Ce univers fabulos, dantesc! - funcționari banali, scoși din anonimat printr-un geniu pe care nici un coleg nu i-l bănuia, personalități de prim rang în lupta patriei lor, ori copilandri alungați din casă părinteasca, cioplindu-și versul că pe singură rațiune îndreptățită a vieții lor, dormind sub podurile marilor orașe alături de cei mai nenorociți semeni, erudiți alături de autodidacți - toți făcând din poezie muzică, filosofie, pictură, pământ al refugiului ori punte
Ștefan J. Fay și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6274_a_7599]