2,759 matches
-
apariția pentru prima oară în cenaclu a lui Șerban Cioculescu: "Un tînăr interesant, cu aparențe ascetice sau numai vițioase, inteligent, mare admirator al dogmatismului lui Brunetère și totuși critic în stilul lui... Nicu Cocea... Va fi un publicist". " Notele" sînt copleșitoare, ele vin ca răspuns oricărui subiect care se cere explorat, care dă un sens interesului arătat de E. Lovinescu din clipa în care se oprește asupra lui, sau dacă insistă: dezbaterile scrisului lovinescian în paginile diferitelor reviste, ecoul în presă
Două decenii de scris zilnic by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15517_a_16842]
-
și microcosm. Modul liric se împletește, în această proză, cu modul dramatic, căci eroina izbucnește adesea în exclamații ce transcend eticheta ipocrită a stilului epistolar, împrumutînd, în schimb, accentele scriiturii confesive. Sfîșierea intimă, criza identitară sînt clamate prin invocarea urîtului copleșitor sau a visului ce compensează bovaric minusul de experiență concretă. Exhibarea contradicțiilor fecunde ale sinelui feminin se face, în textul acesta, cu o autenticitate sporită, dezvăluindu-ni-se holografic ceva esențial despre iubirea erotică. În comparație cu farmecul poetic al primelor două
Sephora, Bianca și Sofia by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/14429_a_15754]
-
reformulată de Nietzsche, patosul și intensitatea pe care el le-a investit într-însa, o fac aproape de nerecunoscut. în ultimă instanță, tot ceea ce a făcut Nietzsche în toate scrierile lui n-a fost decât o luptă aprigă cu această întrebare copleșitoare: "Poate voința de adevăr să aspire a deveni stăpânul vieții, și nu sclavul ei, chiar dacă rezultatul este distrugerea vieții?" Iar în cele din urmă, Nietzsche a plătit cu capul pentru faptul de a fi îndrăznit să facă acest lucru. în
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
de lectură, pe meditativ și dubitativ, în privința receptării, pe analiza dezinvoltă a textelor. Un handicap mărturisit este acela că un critic tânăr trebuie să devoreze în trei ani ceea ce alții au asimilat în trei decenii. Este într-adevăr un efort copleșitor pentru cineva care vrea cu tot dinadinsul să citească și să înțeleagă mersul sau pasul pe loc al literaturii. Deși foiletonul invită mai mult la polemică, prin însăși condiția lui, Daniel Cristea Enache nu se lasă furat numai de ea
Mizantropul bine temperat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14467_a_15792]
-
Să preia, într-o așezare cronologică, colaborările la ziarele din țară. Dacă ținem seama numai de publicațiile periodice "Hiena" (1919-1924), "Cuvântul" (1924-1928) și "Curentul" (1928-1944), ramificat și nuanțat prin "Curentul Magazin", apoi "Curentul Literar" (1939-1941), și încă bibliografia se anunță copleșitoare în dimensiunea sa, ca sistem de referințe. Numai pe tema Rusiei sovietice, Victor Frunză numără 740 de titluri. Toate sunt, însă, texte sigure, aflate în loc sigur. Complicația apare în perspectiva cuprinderii scrisului de după 9 august 1944, dată a rupturii fizice
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]
-
și notele exhaustive, sunt nu doar prilej de verificare, ci de reală bucurie, odată ce oferă posibilitatea reconstituirii rețelei de relații umane, de informații, adesea viu colorate, privind înțelesul tematic al locului, timpului, oamenilor epocii lui Ion Creangă, al fabulosului lor copleșitor datorat referirilor directe la documentul de epocă. Un exemplu. Ele sunt multe, dar pentru a evita încărcarea cronicii cu exemple, mă opresc doar la episodul Ion Creangă ca diacon, adevărat scenariu pentru o punere vie într-o scenă populată cu
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
la diferențe și la asemănări, iar spectacolul confruntă meschinăria, cruzimea, ipocrizia oamenilor cu dimensiunea shakespeareană a lumii. Pe scenă funcționează semnele unui univers care se naște, schelăria imensă a decorului imaginat de Vittorio Holtier, în permanentă mișcare, sugerează o structură copleșitoare, alimentată de trăirile și gesturile inșilor ce foșgăie la baza ei. Din caietul program aflu că sursa de inspirație a fost Edificiul din cartea lui Umberto Eco, Numele trandafirului. Prin jocul luminilor, aceleași costume par ba zdrențe, ba straie elegante
Un vechi fapt divers by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14044_a_15369]
-
a «dominanților»" (p. 138). Cel puțin la noi, orice intervenție critică la adresa regimului comunist avea un ecou uriaș la nivelul opiniei publice. Astăzi dezvăluirile și protestele publice (indiferent de natura lor) s-au bagatelizat. Guvernanții tratează cu suverană indiferență probele copleșitoare apărute în presă cu referire la propria lor corupție sau manifestările de stradă ale unor categorii sociale ajunse la disperare. Totul este pe cale să ia formele unui spectacol lipsit de conținut (este imposibil să nu mă gîndesc aici la grotesca
De la Tocqueville la corectitudinea politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14057_a_15382]
-
a plecat între timp la cele veșnice, adîncindu-i și mai mult singurătățile, ce-s ale amurgului vîrstei sale venerabile. A lăsat Bucureștii, unde a trăit plenitudinea creației și s-a așezat pentru totdeauna la Fălticeni, ca să-și tămăduiască singurătățile aproape copleșitoare și să se îngrijească de veșnicia sa. Adică nu numai în cimitirul de la Oprișani, unde-și dorm somnul de veci părinții și soția sa și unde-l așteaptă mormîntul de el cioplit în marmură, ci și de muzeul, ce nu
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
pe Mircea Diaconu, iar în rolul lui Cristian Tudor Popescu pe Horațiu Mălăele! Reiese, pînă și din această propunere de distribuție, o teribilă lipsă de priză la realitate, o inadecvare șocantă! În fine, importante nu sînt aceste mărunțișuri, ci siguranța copleșitoare a celui pornit să ne aducă pe ecran "cazul Tinu": "Eu cred că acest caz poate genera o capodoperă cinematografică. De ce nu?" De ce nu? Răspunsul e simplu. Orice "caz" poate genera o capodoperă; cunoaștem cazul cu bicicleta furată, sau cazul
Servicii complete (pentru Sara și Tinu) by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14258_a_15583]
-
o are la îndemînă un om liber (liber atît de prejudecăți, cît și de obligații administrative!): și-a amplasat lucrările, deocamdată din ultimile două ediții, pe proprietatea sa de șapte hectare de poieni și pădure, într-un cadru natural absolut copleșitor, cam la treizeci de kilometri de oraș, acolo unde se va construi și sediul muzeului, și un complex culturalo-turistic de nivel european. Scoase și din spațiul restrîns al punctului de lucru de la fabrica de marmură de la Cărbunari, dar și din
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
doi indicatori. Primul: numărul absolvenților de studii superioare. Media vest-europeană este de aproximativ de un posesor de diplomă universitar la nouă cetățeni, în timp ce în România abia unul din douăzeci de inși a absolvit o facultate. în cifre absolute, diferența e copleșitoare: treizeci și opt de milioane și jumătate în U.E., comparat cu aproape un milion în România. La acest capitol, suntem net depășiți de toate țările, cu o notă specială pentru Lituania și Estonia. Ne depășesc substanțial atât ungurii, cât și
Cu marchizul de Sade în U.E. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15078_a_16403]
-
consemnează întîlnirea cu Occidentul revelînd reziduurile tradiționale, mai mult ori mai puțin dureroase, ale vechiului conflict dintre sat și oraș. Gellu Dorian aparține ultimului tip. Starea inițială a poetului moldav, pus în contact cu prodigioasa metropolă, e uimirea, o uimire copleșitoare, ca-n fața unui vis feeric transpus în real: "realitatea depășește orice imaginație", "masacru de nervi și senzații de fericire", "prezența ta aici pare un vis din care speri să nu te mai trezești". Totuși trezirea intervine, sub chipul gîndului
Orfism american by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15086_a_16411]
-
ilegală, e interzisă, personajul se deschide lent și trăiește în același timp sentimentul de vină și iubirea. Adaugă iubirea care pune în mișcare tot ce există, originea tuturor lucrurilor, și acest lucru se întîmplă într-o închisoare. E un subiect copleșitor. M.T.: Veți continua să lucrați pe această temă? C.T.: Nu cred. Următorul roman nu este despre asta și nu știu. Oricum eu nu lucrez așa. Romanul îmi vine, dar nu ca o idee. E la început o serie de imagini
Colm Tóibín - "Ca romancier, sînt captiv pe undeva, prin secolul al XIX-lea" by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15139_a_16464]
-
această perspectivă, ce era ticăloșie într-un regim autocrat, retrograd, în ochii lui Machiavelli (sau Stendhal, fiindcă l-am pomenit) nu este decât un mijloc cu scopul de a dobândi un succes... Aici zace iepurele. Să recunoaștem: acel confort intelectual copleșitor primează oricând, iar morala, ne-avenită, are de regulă, în raport cu eleganța amfitrionilor, aerul unui musafir mal habillé și cârcotaș introdus pe scara din dos. Nobleței de spirit, în acest caz, nu-i șade bine decât alături de luciditate. Ca în fraza
Confortul cinismului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15176_a_16501]
-
Poate nu ar fi fost nevoie să apelez la Émile Littré, la citatul despre caracterul niciodată sfîrșit al activității lexicografice, comentînd Dicționarul etnologilor români, dacă după lectură nu aș fi realizat cît adevăr cuprinde, aplicat la această cercetare științifică de copleșitoare dimensiuni. Pentru a mă susține adică, în comentarea geografiei spirituale a itinerariilor pe care le străbate știința etnologiei, orizonturile spațiale și temporale mereu deschise spre coerența universală a științei, nicicînd închistată în granițele ridicate entuziasmului și tensiunii cercetării, fervorii curiozității
"Niciodată sfîrșit..." by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15220_a_16545]
-
vremea cînd mai trăia. Este istoricul apariției instrumentelor de lucru în acest spațiu, cuprinzînd nume și opere de o mare importanță, cît și enumerări de ani, cu punct de pornire în 1885 și cu întinderi, în timp, pe cît de copleșitoare, pe atît de valoroase. Sînt numiți G. Dem. Teodorescu, pentru colecția Poezii populare române, I.C. Hințescu, Petre Ispirescu, Iuliu A. Zanne, al cărui "corpuscul", Proverbele românilor, este "fără pereche în alte literaturi", Artur Gorovei, Lazăr Șăineanu, cu ale sale Basme
"Niciodată sfîrșit..." by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15220_a_16545]
-
deprinderea onanismului, cu alte cuvinte, tirania sexului. Cea mai mare virtute, ni se spunea, este castitatea. Ea este indispensabilă oricărei vieți demne de toată lauda. Cumplitele lupte ale instinctului împotriva castității, chiar dacă nu erau decât gânduri, ne dădeau o senzație copleșitoare de vină. Iezuiții ne spuneau, de pildă: - Știți de ce n-a răspuns Christos întrebărilor lui Irod? Fiindcă Irod era un om lasciv, iar salvatorul nostru simțea o profundă aversiune față de acest viciu. De ce există în religia catolică această oroare față de
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
liniște absolută, cu toba prinsă în bandulieră. Dacă vreunul nerăbdător începe cumva să bată, îl opresc cu toții, imediat. La douăsprezece fix, o dată cu primul dangăt de clopot, un bubuit asurzitor, aidoma unui tunet cumplit, cade și zdrobește satul cu o forță copleșitoare. Toate tobele bat în același timp. O emoție indefinibilă, care se transformă imediat într-un fel de beție, pune stăpânire pe oameni. Trec două ore în care se bat astfel tobele, după care se formează o procesiune, numită El Pregón
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
cînd situația economică se deteriorează, cînd nesiguranța zilei de mîine devine permanentă iar provocările globalizării și ale supertehnologizării proceselor de producție sunt tot mai agresive, literatura de divertisment poate avea virtuți tranchilizante. Pe acest fundal se explică poate și succesul copleșitor în ultima vreme al cărților pe suport audio, al literaturii audio. Compact-discurile conținînd texte ale marii literaturi (uneori în lectura autorilor) sunt mai îndrăgite ca oricînd. Ele pot fi ascultate în mașină, în drum spre serviciu sau spre casă, înainte
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
care arde deasupra sa,/ de bidoanele cu gaz rostogolindu-se prin odaie” (Confesiunile Delfinului). Tendința dominantă este cea a emancipării din truismele moralei, o nietzscheană autodepășire în lumina amorală a forței pure. Dincolo de „hamurile vieții”, trupul posedă o viață necunoscută, copleșitoare ce se cuvine amplificată precum o infrastructură a identității: „Și tocmai tu atît de aspru, că nici nu poți/ vorbi cu brizele mării? Și neînstare să citești în cerul/ gurii unui delfin? Atît de ros de hamurile vieții/ și nici măcar
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
bine un primar, un prefect, un director de școală, un șef de poliție sau un veteran de război autoritatea administrativă, politică sau morală dacă nu printr-un dialog direct cu miturile naționale și prin cauționarea publică oferită de umbra vreunei copleșitoare peronalități medievale sau chiar mai de dincoace, dinspre zilele noastre. Astfel au apărut, cu o urgență furibundă, în mai toate orașele țării și chiar prin unele sate altminteri liniștite, monumente după monumente, statui după statui, troițe după troițe și așa
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
singur, cu un calm mai presus de înțelegerea umană, totala infuncționalitate a spațiului Direcției Pașapoarte, lipsa de personal, de organizare și de dotare tehnică, precum și cele câteva mii de întrebări zilnice redundante, inutile, chiar și tâmpite venite de la un număr copleșitor de solicitanți ajunși în culmea maximă a nervozității și răbdării. Acest uimitor domn Toma Lucian e și singurul care, amabil, se străduiește să te convingă că nu e chiar atât de greu să pleci din România.
N-aveți un pașaport în plus? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13575_a_14900]
-
să croiască prometeic, să recompună schelete doar dintr-o falangă rătăcită și apoi să anime totul printr-o vitalitate nărăvașă ca o viitură. Așa cum ontogeneza este cursul scurt de filogeneză, gestul lor, fascinant de cele mai multe ori, nămolos cîteodată, dar întotdeauna copleșitor prin înalta temperatură a combustiei, rezumă o întreagă istorie, cu miturile, romantismele, fabulațiile și puținele ei invariabile. Dar aceste erupții exemplare nu s-au manifestat numai în spațiul narativ al culturii noastre, ci și în acela al artelor plastice. În
Mic inventar de comportamente culturale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13554_a_14879]
-
pe care doar le colorează afectiv în funcție de structura și de stilistica individuală. Viziunea personală se întîlnește confortabil cu elemente de culoare locală și împreună creează un gen de construcție artistică în care circumstanțialul și atemporalul nu se mai diferențiază. În copleșitoarea lor majoritate, artiștii, atît de fragezi ca experiență, ca operă și, nu în ultimul rînd, ca stilistică, au avut comportamentul melcului: adică au venit cu atelierul în spate fără să le treacă prin minte că ei, de fapt, nici nu
Simpozionul de la Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13627_a_14952]