98 matches
-
o structură anume destinată scopului propus. Utilizarea copolimerilor adsorbanți este foarte indicată deoarece eluția componentei adsorbite se face cu volume mici de solvenți rezultând soluții concentrate, ușor de prelucrat în final. Reglarea gradului de reticulare precum și a condițiilor optime de copolimerizare duce la adsorbanți specifici, care pot fi întrebuințați numai în anumite domenii. Acești copolimeri adsorbanți separă cefalosporina C, oxitetraciclina, vitaminele, etc., cu rezultate foarte bune. Prepararea adsorbanților polari pe bază de esteri metacrilici, utilizați drept suporturi polare pentru reținerea fenolului
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
Poinescu, C. D .Vlad, Eur. Polym. J., 33(9), 1515 1521, 1997, Effect of Polymeric Porogens. On the Properties of Poly(Styrene-coDivinylbenzene) 79 C. D.Vlad, Ig. Poinescu, M. Nichifor, G. Chițanu, Brevet de invenție nr. 74491, 1980. Procedeu de copolimerizare în suspensie a monomerilor vinilici 80 C. D. Vlad, Ig. Poinescu, M. Barbu, Eur. Polym. J., 30, 863868, 1994. Behaviour of Porous Crosslinked Poly(ethylene dimethacrylate esters) 81 Ig. Poinescu, C. D. Vlad, G. Ioanid, J. Appl. Polym. Sci., 59
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
înaltă performanță în cromatografia lichidă, rășini pentru sinteză în fază solidă, catalizatori, etc. (Co)polimerizarea reticulantă radicalică constituie calea cea mai complexă de preparare a rețelelor polimere. Datorită mecanismului specific al reacției de reticulare, (co)polimerizarea se referă atât la copolimerizare cât și la polimerizare (homopolimerizare); copolimerizarea (scrisă fără paranteze) se referă exclusiv la copolimerizare. Datele din literatură privitoare la (co)polimerii reticulați sub formă de perle sunt bogate în ceea ce privește aplicațiile, dar sunt extrem de reduse în informații cu privire la relația preparare structură
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
pentru sinteză în fază solidă, catalizatori, etc. (Co)polimerizarea reticulantă radicalică constituie calea cea mai complexă de preparare a rețelelor polimere. Datorită mecanismului specific al reacției de reticulare, (co)polimerizarea se referă atât la copolimerizare cât și la polimerizare (homopolimerizare); copolimerizarea (scrisă fără paranteze) se referă exclusiv la copolimerizare. Datele din literatură privitoare la (co)polimerii reticulați sub formă de perle sunt bogate în ceea ce privește aplicațiile, dar sunt extrem de reduse în informații cu privire la relația preparare structură. Primele lucrari din acest domeniu aveau
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
polimerizarea reticulantă radicalică constituie calea cea mai complexă de preparare a rețelelor polimere. Datorită mecanismului specific al reacției de reticulare, (co)polimerizarea se referă atât la copolimerizare cât și la polimerizare (homopolimerizare); copolimerizarea (scrisă fără paranteze) se referă exclusiv la copolimerizare. Datele din literatură privitoare la (co)polimerii reticulați sub formă de perle sunt bogate în ceea ce privește aplicațiile, dar sunt extrem de reduse în informații cu privire la relația preparare structură. Primele lucrari din acest domeniu aveau ca obiect de studiu (co)polimerii stiren-divinilbenzen, care
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
este influențată de dimensiunea particulei și de tipul de stabilizator /38/. Mecanismul (co)polimerizării reticulante radicalice În tehnica polimerizării în suspensie, formarea copolimerilor reticulați din monomeri mono și polinesaturați are loc prin reticularea radicalică a catenelor. La începutul reacției de copolimerizare a catenelor monomerilor polinesaturați se formeaza numai câteva macromolecule polifuncționale liniare, care sunt dizolvate in monomeri. Copolimerizarea reticulantă radicalică, (CRR), are câteva comportări specifice care nu se regăsesc la reticularea prin policondensare sau vulcanizare. Principala diferență constă în procesul de
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
tehnica polimerizării în suspensie, formarea copolimerilor reticulați din monomeri mono și polinesaturați are loc prin reticularea radicalică a catenelor. La începutul reacției de copolimerizare a catenelor monomerilor polinesaturați se formeaza numai câteva macromolecule polifuncționale liniare, care sunt dizolvate in monomeri. Copolimerizarea reticulantă radicalică, (CRR), are câteva comportări specifice care nu se regăsesc la reticularea prin policondensare sau vulcanizare. Principala diferență constă în procesul de inițiere a catenelor crescătoare, proces care determină apariția diferențelor morfologice ale structurilor reticulate. Din p.d.v. al reacțiilor
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
Principala diferență constă în procesul de inițiere a catenelor crescătoare, proces care determină apariția diferențelor morfologice ale structurilor reticulate. Din p.d.v. al reacțiilor elementare, CRR nu diferă de polimerizarea liniară a monomerilor mononesatutați Tabelul 1 prezinta reacțiile elementare în cazul copolimerizării a doi monimeri cu reactivitate egală și independentă a grupărilor vinilice din monomerul divinilic. Diferențele apar datorită prezenței monomerului multinesaturat, care poate fi incorporat la catena crescătoare prin reacția unei singure duble legături, cealaltă rămânând pendantă și poate să ia
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
ia parte la (co)polimerizare, astfel că în mod gradat legăturile duble pendante vor uni catene, formând punțile caracteristice produșilor reticulați. Adeseori se întâmplă ca reactivitatea chimică a legăturilor pendante să fie egală cu a monomerului bisnesaturat și schema de copolimerizare să fie identică celei pentru copolimerizările binare liniare. Pentru reactivitate neegală a grupelor vinilice, schema se extinde la aceea corespunzătoare copolimerizării ternare. Reactivitatea grupărilor vinilice ale monomerilor monovinilici poate fi diferită de cea a legăurii vinilice din monomerul divinilic: Chiar
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
că în mod gradat legăturile duble pendante vor uni catene, formând punțile caracteristice produșilor reticulați. Adeseori se întâmplă ca reactivitatea chimică a legăturilor pendante să fie egală cu a monomerului bisnesaturat și schema de copolimerizare să fie identică celei pentru copolimerizările binare liniare. Pentru reactivitate neegală a grupelor vinilice, schema se extinde la aceea corespunzătoare copolimerizării ternare. Reactivitatea grupărilor vinilice ale monomerilor monovinilici poate fi diferită de cea a legăurii vinilice din monomerul divinilic: Chiar și reactivitatea celor două grupări vinilice
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
Adeseori se întâmplă ca reactivitatea chimică a legăturilor pendante să fie egală cu a monomerului bisnesaturat și schema de copolimerizare să fie identică celei pentru copolimerizările binare liniare. Pentru reactivitate neegală a grupelor vinilice, schema se extinde la aceea corespunzătoare copolimerizării ternare. Reactivitatea grupărilor vinilice ale monomerilor monovinilici poate fi diferită de cea a legăurii vinilice din monomerul divinilic: Chiar și reactivitatea celor două grupări vinilice poate fi aceeași (monomer cu reactivitate simetrică) sau diferită (asimetric) . In plus, reactivitatea celor două
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
Așadar, începutul reticulărilor sunt exclusiv intramoleculare. Se formează cicluri de diverse mărimi, dar cel mai adesea ciclurile mici au probabilitatea cea mai mare de formare. Ciclizarea nu este foarte importantă atunci când monomerul divinilic este în cantitate mică . O caracteristică a copolimerizării reticulante a catenelor este puternica scădere a reactivității legaturii duble pendante, scădere datorată formării ciclurilor. Multe din legăturile pendante sunt prinse în interiorul ciclurilor. Prezența legăturilor duble la o conversie totală a monomerilor probează inaccesibilitatea lor (figura 5). Reticularea internă foarte
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
formări de reticulări interși intramoleculare. Acest factor provoacă un puternic control al difuziei reacției de polimerizare. Termenul de “ volum exclus “ se referă la toate aceste efecte /39/. Schema reacțiilor posibile care au loc în timpul procesului de formare a rețelelor prin copolimerizarea reticulantă radicalică a monomerilor mono —și divinilici este prezentată în tabelul 2. Formarea structurilor (co)polimere reticulate Comportarea specifică a formării structurilor (co)polimere reticulate obținute prin mecanism radicalic la o concentrație mare de monomer bisnesaturat (MBN) este determinată de
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
divinilic influențează structura macroporoasă , un conținut mare de monomer divinilic duce la structuri ce se umflă chiar în nesolvenți dacă matricile sunt preparate în prezența mediilor inerte “solvenți buni”. Valorile suprafețelor specifice depind de cantitatea și de durata reacțiilor de copolimerizare. La conversie mare, rețelele obținute cu un procent mare de monomer divinilic conțin foarte puține legături duble nereacționate. Legăturile duble participă la reacții de ciclizare, schimbând densitatea de reticulare; rețeaua are o distribuție întâmplătoare a reticulărilor. S-a constatat că
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
o structură anume destinată scopului propus. Utilizarea copolimerilor adsorbanți este foarte indicată deoarece eluția componentei adsorbite se face cu volume mici de solvenți rezultând soluții concentrate, ușor de prelucrat în final. Reglarea gradului de reticulare precum și a condițiilor optime de copolimerizare duce la adsorbanți specifici, care pot fi întrebuințați numai în anumite domenii. Acești copolimeri adsorbanți separă cefalosporina C, oxitetraciclina, vitaminele, etc., cu rezultate foarte bune. Prepararea adsorbanților polari pe bază de esteri metacrilici, utilizați drept suporturi polare pentru reținerea fenolului
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
Poinescu, C. D .Vlad, Eur. Polym. J., 33(9), 1515 1521, 1997, Effect of Polymeric Porogens. On the Properties of Poly(Styrene-coDivinylbenzene) 79 C. D.Vlad, Ig. Poinescu, M. Nichifor, G. Chițanu, Brevet de invenție nr. 74491, 1980. Procedeu de copolimerizare în suspensie a monomerilor vinilici 80 C. D. Vlad, Ig. Poinescu, M. Barbu, Eur. Polym. J., 30, 863868, 1994. Behaviour of Porous Crosslinked Poly(ethylene dimethacrylate esters) 81 Ig. Poinescu, C. D. Vlad, G. Ioanid, J. Appl. Polym. Sci., 59
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
scop a diferitelor categorii de subproduse; diminuarea poluării mediului ambiant cu produse greu biodegradabile. Reacțiile de funcționalizare a polimerilor sintetici și naturali pot fi realizate conform unor principii generale distincte și anume: reacții polimer - analoage; reacții de grefare și bloc - copolimerizare; reacții de reticulare; reacții de „degradare controlată”: termică, fotochimică, radiolitică, mecanică, biologică și chimică (protolitică ,alcalină și oxidativăă. Deoarece poliozele sunt cele mai sensibile, atât la acțiunea agenților chimici, cât și a celor biochimici sau biologici, se vor prezenta doar
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
-se introducerea acestora în structuri compozite. Din analiza datelor de literatură se detașează trei metode importante de sinteză a copolimerilor grefați: grefarea prin centre active radicalice inițiate pe cale chimică; grefarea prin centre active obținute prin metode fizice; grefarea și bloc - copolimerizarea prin introducerea de grupe funcționale finale. Reactivitatea ligninei este determinată atât de structura sa particulară în care se identifică grupe funcționale specifice, cât și de modificările structurale induse de metodele folosite la separarea acesteia din lemn. Astfel, s-a constatat
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
clare atât în procesele de modificare chimică a ligninei cât și în investigarea amestecurilor optime (rășină, alcool, ligninăă, precum și evaluarea rezultatelor fiecărei etape. Având în vedere cele menționate, se consideră de interes următoarele direcții: Nemodificate Agent de dispersie (reacții de copolimerizare în emulsieă Component în compoziții adezive Lignine Modificate Oxiamonoliză (fertilizator cu acțiune lentă de asimilareă Condensare și substituție (materiale de construcțieă Biodegradare Delignificare VI.1.ADEZIVI PE BAZĂ DE LIGNINĂ În mod curent, 90% din cantitatea totală de adezivi folosiți
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
efectuându-se în condiții normale, obținându-se plăci care respectă standarde germane (tabelul 20Ă. Forss și Fuhrmann (1978, 1979Ă au realizat un adeziv denumit comercial Karatex, utilizat la fabricarea placajului, PFL-ului, PAL-ului și a altor produse similare, prin copolimerizarea derivaților de lignină (lignosulfonați și alcaliligninăă cu rășină fenolformaldehidică. Acest adeziv prezintă o serie de caracteristici care permit obținerea de plăci cu proprietăți îmbunătățite, precum și reducerea costului de fabricație datorită prețului redus al ligninelor tehnice și al proporției acestora în
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
la forfecare pentru plăcile tratate la fierbere se datorește pe de o parte solubilității caracteristice a ligninei, deoarece la un pH acid grupele hidroxil și carboxil sunt prezente la fracțiunile insolubile în mediu acid, putând astfel participa la reacțiile de copolimerizare cu rășina fenolică. Pe de altă parte, pH-ul acid, catalizează reacțiile de copolimerizare prin diverse mecanisme, cu formarea de punți metilenice între alcalilignina metiolată și rășină. Ball (1965Ă a constatat că la un pH = 3-7 prin reacția de copolimerizare
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
caracteristice a ligninei, deoarece la un pH acid grupele hidroxil și carboxil sunt prezente la fracțiunile insolubile în mediu acid, putând astfel participa la reacțiile de copolimerizare cu rășina fenolică. Pe de altă parte, pH-ul acid, catalizează reacțiile de copolimerizare prin diverse mecanisme, cu formarea de punți metilenice între alcalilignina metiolată și rășină. Ball (1965Ă a constatat că la un pH = 3-7 prin reacția de copolimerizare a alcaliligninei pure și a rășinii fenolformaldehidice se formează legături eterice, ceea ce explică proprietățile
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
copolimerizare cu rășina fenolică. Pe de altă parte, pH-ul acid, catalizează reacțiile de copolimerizare prin diverse mecanisme, cu formarea de punți metilenice între alcalilignina metiolată și rășină. Ball (1965Ă a constatat că la un pH = 3-7 prin reacția de copolimerizare a alcaliligninei pure și a rășinii fenolformaldehidice se formează legături eterice, ceea ce explică proprietățile superioare ale copolimerului. 143 2. Încleierea plăcilor celulare din lemn Fabricarea plăcilor celulare din lemn de plop s-a realizat prin folosirea în condițiile unui adaos
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
puritate ridicată (70-80%Ă, care a fost folosită direct la sinteza rășinii, după următorul procedeu: pentru introducerea unui număr mare de grupări metilol în structura ligninei, aceasta reacționează inițial cu aldehida formică, după care se introduce fenolul pentru reacția de copolimerizare. O cantitate mică de uree (5%Ă este adăugată la rășină la sfârșitul sintezei pentru captarea aldehidei formice libere. Prin acest procedeu se poate obține o rășină lignin fenolformaldehidică cu caracteristici similare rășinii fenolformaldehidice (tabelul 29Ă. Această rășină a fost
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
fost spălată cu apă deionizată și uscată la 60șC timp de 24 ore. Materialul rezultat a fost denumit biomasă decarboxilată (Han și Yun, 2007). -Modificarea biomasei levurice cu acid polimetacrilic Modificarea biomasei levurice s-a realizat printr-o reacție de copolimerizare (Yu și al., 2009a). Persulfatul de potasiu (PPS) și acidul metacrilic au fost utilizați ca inițiator și respectiv monomer. S-au introdus 0,45 g PPS și 1,0 g biomasă în 50 mL apă, iar după încălzire la 60șC
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]