56 matches
-
mare mulțime de oameni din Iudea, 8. din Ierusalim, din Idumeea, de dincolo de Iordan, și dimprejurul Tirului și Sidonului, cînd a auzit tot ce făcea, a venit la El. 9. Isus a poruncit ucenicilor să-I țină la îndemînă o corăbioară, ca să nu fie îmbulzit de norod. 10. Căci El vindeca pe mulți și de aceea toți cei ce aveau boli, se înghesuiau spre El ca să se atingă de El. 11. Duhurile necurate, cînd Îl vedeau, cădeau la pămînt înaintea Lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
ataraxia vegetației nesfârșite, cu miile de forme ale trunchiurilor, rădăcinilor, putregaiului, cu bolțile rarefiate, cu dârele de lumină căzând printre frunzele transparente, este unul dintre locurile cele mai fermecătoare în care am fost vreodată. Umblam toată ziua prin pădure, ciopleam corăbioare din scoarță de molid, ne luptam și jucam fotbal. Eram împărțiți pe detașamente, după vârstă, de-o parte băieții, de alta fetele. Ele culegeau clopoței și alte flori sălbatice, își făceau coronițe din margarete, adunau fragi din iarba însorită. Noaptea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
însă că m-a uimit cu desăvârșire aspectul schimbat al casei. Pe toți pereții, Mary agățase citate în grecește, copiate Dumnezeu știe de pe unde, toate în legătură cu marea, cu apa: Thalassa! Thalassa!, Panta rhei și alte minuni. Ca veioză avea o corăbioară cu pânze albicioase și cu bec în spate. Pe ușă, un afiș imens cu "Cumințenia pămîntului", care probabil că voia s-o reprezinte chiar pe ea. Pe lada studioului, într-un oval de țiplă - un țăran și-o țărancă din
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Isus, a zis lui Petru: "Este Domnul!" Cînd a auzit Simon Petru că este Domnul, și-a pus haina pe el, și s-a încins, căci era dezbrăcat, și s-a aruncat în mare. 8. Ceilalți ucenici au venit cu corăbioara, trăgînd mreaja cu pești, pentru că nu erau departe de țărm decît ca la două sute de coți. 9. Cînd s-au coborît pe țărm, au văzut acolo jăratic de cărbuni, pește pus deasupra și pîine. 10. Isus le-a zis: "Aduceți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
coți. 9. Cînd s-au coborît pe țărm, au văzut acolo jăratic de cărbuni, pește pus deasupra și pîine. 10. Isus le-a zis: "Aduceți din peștii pe care i-ați prins acum." 11. Simon Petru s-a suit în corăbioară, și a tras mreaja la țărm, plină cu o sută cincizeci și trei de pești mari; și, măcar că erau atîția, nu s-a rupt mreaja. 12. "Veniți de prînziți", le-a zis Isus. Și nici unul din ucenici nu cuteza să-L întrebe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
încercări dintr-astea, reușeai cu siguranță să-ți înghiți limba. La început nu respirai. O țineai tot așa câteva minute bune, iar în secundele de dinaintea leșinului (și foarte probabil ale morții), aveai șansa enormă de a-ți închipui oricâte corăbioare și panglici. Toți cei care trecuseră prin asta, iar acum, de pe alte tărâmuri, se îmbulzeau la ședințele de spiritism să-ți zgâlțâie masa, mărturiseau că stilul acesta de sinucidere fusese înfiorător de șocant. Meritase. Așa că puștoaica intrase în ultima ei
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
dragoni albaștri (ceramică autentic orientală) pentru ceai, precum și largi feligene pentru cafea, căci "ceaiul" la Saferian era eclectic. În farfurii, la mijloc, erau expuse și unele gustări. Mai multe erau tăvile cu migdale, stafide, năut, smochine și un fel de corăbioare. El, Saferian, nu bea ceai, ci cafea, iar între două cafele mânca migdale. Odaia avea un mobilier de sufragerie în lemn sculptat de o complicație fantastică. Bufetul în special bătea recordul. Era ca un bufet obișnuit, cu un cat superior
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
75 lei; un iaurt 50 bani; o chiflă 25 bani; un ceai 35 bani. Micul dejun 2,85 lei. Prînzul: o ciorbă la autoservire era 1,80; o chiflă, 25 de bani; sare-gratis; apă din cană gratis; o prăjitură ieftină (Corăbioară) 85 de bani. Prînzul 2,90 lei. Seara... dezmăț! Se bea un turț 1,50; o fasole bătută 1,75; o chiflă 25; 100 telemea 1 leu; o savarină 1,25; în total, ieșea masa pe-o zi sub 12
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
plin de vaporașe, de pescari și de luntrași, îi cuprinse bucuria. Soarele, un soare puternic de mai, lumina pieziș luntrile și apa fluviului liniștit, care părea nemișcat, fără curenți, fără vîltori, încremenit în căldura și lumina amurgului. În mijlocul apei, o corăbioară cu două vele albe, mari, întinse de o parte și de alta a bordurilor, ca să prindă cele mai slabe adieri de vînt, părea o pasăre uriașă, gata să-și ia zborul. (p. 220) În curînd, trăsura ajunse în plin cîmp
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
înnălțată-i în hâciuri Vița de vie cu frunza întoarsă ce umbră dorește Și cu strugurii vineți și galbeni ce îmflați stau în soare. Vineți cu brumă sunt unii, iar alții cu boabele galbene c-aurul, Fluturii le-nconjoară ca dulci corăbioare de colori și lumini, Iară albine din bobițe crăpate sorb lamura mierei; Iar în mijloc de grădine, într-o luncă de verzi portocale Nalță-se ca într-un flor învălit palatul Selenei. Mare-i, cu zece intrări, la care duc
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
iubea Isus, a zis lui Petru: «Este Domnul!» Când a auzit Simon Petru că este Domnul și-a pus haina pe el, și s-a încins, căci era dezbrăcat, și s-a aruncat în mare. / Ceilalți ucenici au venit cu corăbioara, trăgând mreaja cu pești, pentru că nu erau departe de țărm decât ca la două sute de coți. / Când s-au pogorât pe țărm au văzut acolo jăratic de cărbuni, pește pus deasupra și pâine. / Isus le-a zis: «Adu ceți din
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
două sute de coți. / Când s-au pogorât pe țărm au văzut acolo jăratic de cărbuni, pește pus deasupra și pâine. / Isus le-a zis: «Adu ceți din peștii pe care i-ați prins acum.» / Simon Petru s-a suit în corăbioară, și a tras mreaja la țărm, plină cu o sută cincizeci și trei de pești mari: și, măcar că erau atâția, nu s-a rupt mreaja. «Veniți de prânziți», le-a zis Isus. Și nici unul din ucenici nu cuteza să-L întrebe: «Cine
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
Voinicul cel fără de tată, o fată de Împărat, uitându-se la un june, simți un fior, apoi ca o scânteie de foc o arse ceva la inimă; Însărcinată din vedere, atrage asupra ei mânia părinților și este alungată Într-o corăbioară, pe valurile apelor. La fel se Întâmplă În basmul Busuioc și Musuioc. Situații similare se regăsesc și În basmele altor popoare. De exemplu, În incipitul basmului Degețica prezintă dorința unei femei de a avea un copil. O vrăjitoare, plătită cu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de sfârșit de iarnă. Cătră miază-noapte, cerul se boltea verzui ca piatra de chiclaz, spre miază-zi coloarea i se îmblânzea într-un albastru de floare. Vântul sufla moale din arhipelag; dintr-acolo aducea pe luciul apelor, până la Cornul de Aur, corăbioare cu pânzele umflate. Crengile desfrunzite porneau muguri noi; șiragurile sumbre de chiparoși șușuiau un cântec moale pământului, trezindu-i visurile amorțite. Sunau clopotele; scânteiau turlele bisericilor... (Mihail Sadoveanu, Creanga de aur) 1.Formează familia lexicală (minim 4 termeni) a cuvântului
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Transcrie patru termeni din câmpul semantic al spațiului exotic. 3.Selectează două cuvinte formate prin compunere. 4.Notează câte un antonim pentru cuvintele: sfârșit, umflate. 5.Precizează cele două valori morfologice ale cuvântului moale. 6.Comentează valoarea expresivă a diminutivului corăbioare. 7.Interpretează două procedee artistice din structura: șiragurile sumbre de chiparoși șușuiau un cântec moale. 8. Alege forma corectă: a) Tânărul avocat a fost admis în barou/ birou. b) Festivalul anuar/ anual se organizează în octombrie. 9. Numește eroarea lingvistică
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
cel fără de tată [Ispirescu], o fată de împărat, uitându-se "la un june, simți un fior, apoi ca o scânteie de foc o arse ceva la inimă"; însărcinată "din vedere", atrage asupra ei mânia părinților și este alungată într-o corăbioară, pe valurile apelor. La fel se întâmplă în basmul Busuioc și Musuioc [Stăncescu]. Situații similare se regăsesc și în basmele altor popoare. De exemplu, în incipitul basmului Degețica [Degețica și alte povești, Hans Christian Andersen] prezintă dorința unei femei de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
drept cel mai puternic zid și conduc la putere și tărie... Poarta, din contră, este pe punctul de a fi amenințată în situația ei actuală de toți din toate părțile: de la cruda și nestatornica Persie, în direcția sud-vest-nord, până la pașnica corăbioară din Veneția și de Raguza, cuibul de pasăre, ceea ce duce la nesiguranță și crize interne de negândit, de care știu să se servească atât de înțelept vecinii vigilenți"56. În evidențierea cauzelor decăderii fără de speranță a Porții otomane și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
nu admite nici o pace, decât cea pe care i-o dictează măreția. Poarta din contră este pe punctul de a fi amenințată în situația ei actuală de toți din toate părțile: de la cruda și nestatornica Persie, direcția sud-vest-nord, până la pașnica corăbioară din Veneția și la cuibul de pasăre, Raguza; nesiguranță internă și crize de negândit de care știu să se servească atât de înțelept vecinii vigilenți. Mai mult însă! Decadenta și speriata Poartă trebuie să ia asupra sa și soarta statelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
facultativ castravete murat Se bat gălbenușurile cu sare, se adaugă smântâna, praful de copt, făina, restul de ingrediente și la urmă albușurile bătute spumă. Apoi compoziția se pune la copt în tavă de chec tapetată cu hârtie sau făină albă. CORĂBIOARE DE OU PE SOS DE SMÂNTÂNĂ 7 ouă fierte tari, 3 roșii mici tăiate în jumătăți, 3 măsline verzi, 3 măsline negre, 4 fire de busuioc, mărar, pătrunjel, ½ ardei roșu și ½ galben, sare, piper, 5 codițe de ceapă verde, 200
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
facultativ castravete murat Se bat gălbenușurile cu sare, se adaugă smântâna, praful de copt, făina, restul de ingrediente și la urmă albușurile bătute spumă. Apoi compoziția se pune la copt în tavă de chec tapetată cu hârtie sau făină albă. CORĂBIOARE DE OU PE SOS DE SMÂNTÂNĂ 7 ouă fierte tari, 3 roșii mici tăiate în jumătăți, 3 măsline verzi, 3 măsline negre, 4 fire de busuioc, mărar, pătrunjel, 1⁄2 ardei roșu și 1⁄2 galben, sare, piper, 5 codițe
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
dublă a cuvântului bou, ce desemna atât animalul domestic, cât și cerbul. Atunci când cadrul nu este de sfârșit de lume prin apă, tânăra se află foarte aproape de tărâmul acvatic, în colindele tip Vămeșoaica III, 49: „Pe mare privește,/ De-o corăbioară/ Mică, gălbioară” (Titești - Argeș). Fata de măritat coase într-un pat amplu la rădăcina unui copac și are în câmpul vizual domeniul marin: „Pă mare-mi privește,/ Departe-mi zărește,/ Departe pe mare,/ Neagră corăbioară,/ Neagră și smolită,/ De prunturi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Pe mare privește,/ De-o corăbioară/ Mică, gălbioară” (Titești - Argeș). Fata de măritat coase într-un pat amplu la rădăcina unui copac și are în câmpul vizual domeniul marin: „Pă mare-mi privește,/ Departe-mi zărește,/ Departe pe mare,/ Neagră corăbioară,/ Neagră și smolită,/ De prunturi trântită,/ De valuri bătută” (Grădiștea - Ialomița). Ocupația cu încărcătură mitică a cusutului se desfășoară, așadar, nu în pântecele Gaiei, cum am văzut în basmul din Scheiu de Sus, Dâmbovița, ci în apropierea apelor increatului, pentru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
increatului, pentru a transforma virtualitatea existenței în destine reale, de factură pozitivă. Instanțe inițiate cu ochean dublu, înspre sacru și înspre profan, colindătorii sunt văzuți și ei ca oameni ai mării de către fata de măritat: „Pe mare privește/ De-o corăbioară/ Mică, gălbioară./ Și’n ea cine-mi vine?/ Vin neguțători./ Nu-s neguțători,/ Ci-s colindători,/ Ce-mi vin colindând,/ De (cutare) întrebând” (TiteștiArgeș). Sosirea de pe ape a colindătorilor ține, în același timp, de capacitatea lor de a aduce mană
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pentru a ajunge să fie pețite de „împărați”. Dominanta acvatică și simbolul nubil al florilor se întâlnesc circular în declarația fetei înseși: „ -Nu sînt fată, nici nevastă,/ Nici de sus nu sînt picată:/ Dar sînt floare după mare,/ Adusă-n corăbioară” (Bogdănești - Argeș). Dacă în conăcăria de la nuntă floarea din grădină care se ofilește în așteptarea iubirii este expresia totemică a feminității casnice, diafane, sintagma „floare după mare” aduce conotația fecundității acvatice, punctul de maximă convergență între ape și femeie constituindu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
clătitul cănilor de servit braga, tot din alamă lucrată și lustruită lună, și cu coșul lor plin de minunile care Înveseleau ochii și gurile noastre căscate: acadelele roșii, verzi și galbene, cu gust de mentă și de ber ga mot; corăbioarele fragede de se topeau În gură; zaharache, figurini grotești din zahăr colorat și Înfipte pe băț; sau merele și perele fierte În zahăr și lucind, În cămașa lor sticloasă, Înfipte de asemenea pe băț; sau bigi-bigi, roșu ca focul, tare
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]