124 matches
-
aceste ținuturi timp îndelungat încă de la facerea lumii - marea Sarmatica- dupa unii, deși am auzit mai multe denumiri. Cu siguranță că pe vremuri fiind tot cel mai înalt dintre acești munți, era mult mai falnic, insă de-a lungul timpului coralii, rocile lipite rezultate din aceștia, s-au tocit. Posibil că tot din acest motiv și 'rocile' pe timp de ploaie și umiditate sunt mai lipicioase, măi alunecoase, insă verdeața cred că din același motiv este mai vie că nicăieri. Aici
MANASTIREA SFANTULUI CASIAN! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345549_a_346878]
-
ca scafandri, alții în vaporașe cu fund de sticlă străveziu. Panoramă aproape unică ne va ajuta să trăim într-un mediu aparte, deosebit și să gustăm din acel mediu pe care-l numim de la bun început „O feerie unică-Coralieră”. Conservarea coraliilor din golful Eilat, pe care o descoperim atât prin coloristica excepțională, diversă și inimaginară cât și datorită calitățiilor naturale existente doar în acest mic golf, ne vor da senzația că trăim momente alese, momente pe care nu numai simțul văzului
CORALI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354556_a_355885]
-
apropii de tine să te cuprind, Dar rămân în brațe cu visul altor zile, Sub fontele amiezii care mă încind Himere se așează pe pântece fertile. Batem la Biserica zilei și nimeni nu descuie, Marea aduce neliniște și-n prag coralii, Însă briza pe-o scară de vise ne suie Sfinți așezându-ne în vitralii. OGLINDA DIN SECOLUL TRECUT În ferestrele noastre bate de zece secunde secolul XXI calculatoarele se învârtesc derutate viruși le mănâncă memoria pe dinăuntru, o secundă- două
ACUZ... ADEVĂRUL DIN ACROSTIH (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360309_a_361638]
-
înapoi nu se alătură nicicum nici dorințelor din noi fuge umbra drumul zboară peste munți și peste văi numai gândul ne măsoară printr-o ramură de clăi umblă ziua pe perete cu privirile-n tavan poftind doar umbrele drepte și coralii de mărgean iar pe degetele umbrei timpul iată înflorește până-n dosul stins al curbei unde văzu-ți înlemnește stai aplecă-te spre zi și măsoară-ți precis unghiul ca să poți curat trăi tu să fii cu roade pomul 26 mai
CU UMBRA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373601_a_374930]
-
ca scafandri, alții în vaporașe cu fund de sticlă străveziu. Panoramă aproape unică ne va ajuta să trăim într-un mediu aparte, deosebit și să gustăm din acel mediu pe care-l numim de la bun început „O feerie unică-Coralieră”. Conservarea coraliilor din golful Eilat, pe care o descoperim atât prin coloristica excepțională, diversă și inimaginară cât și ... Citește mai mult O revelație cu totul excepțională în natura golfului Eilat din Marea Mediterană și care din anumite puncte de vedere pare-se a
PAUL LEIBOVICI [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
ca scafandri, alții în vaporașe cu fund de sticlă străveziu. Panoramă aproape unică ne va ajuta să trăim într-un mediu aparte, deosebit și să gustăm din acel mediu pe care-l numim de la bun început „O feerie unică-Coralieră”. Conservarea coraliilor din golful Eilat, pe care o descoperim atât prin coloristica excepțională, diversă și inimaginară cât și ... III. PAUL LEIBOVICI - HOLOCAUSTUL REFLECTAT (ȘI) ÎN ARTA PLASTICĂ, de Paul Leibovici , publicat în Ediția nr. 2318 din 06 mai 2017. Cel de al
PAUL LEIBOVICI [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
face o incursiune -unii ca scafandri, alții învaporașe cu fund de sticlă străveziu. Panorama aproape unică ne va ajutasă trăim într-un mediu aparte, deosebit și să gustăm din acel mediu pecare-l numim de la bun început,,O feerie unică-Coralieră''.Conservarea coraliilor din golful Eilat, pe care o descoperim atât princoloristica excepțională, diversă și inimaginară cât și datorită calitățiilornaturale existente doar în acest mic golf, ne vor da senzația că ... Citește mai mult O revelație cu totul excepțională în natura golfului Eilat
PAUL LEIBOVICI [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
face o incursiune -unii ca scafandri, alții învaporașe cu fund de sticlă străveziu. Panorama aproape unică ne va ajutasă trăim într-un mediu aparte, deosebit și să gustăm din acel mediu pecare-l numim de la bun început,,O feerie unică-Coralieră''.Conservarea coraliilor din golful Eilat, pe care o descoperim atât princoloristica excepțională, diversă și inimaginară cât și datorită calitățiilornaturale existente doar în acest mic golf, ne vor da senzația că ... V. H O L O C A U S T U L
PAUL LEIBOVICI [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
Cenzime la Rusalii Se pogoară Duhul Sfânt Când în cer imense falii Se deschid, și pe pământ... Când în haită ies șacalii Și lugubru latră-n vânt, Când îngroapă criminalii Cornul lunii-n două frânt... Când își sapă-n mări coralii Unul altuia mormânt, Când își blestemă hamalii Veșnicul deznodământ, Când se-njunghie rivalii Din al urii simțământ, Când se-mpușcă generalii Sub al vrăjilor descânt, Când virgine și canalii Fac amor sub jurământ, Când e lumea-n funeralii Și-și
DE RUSALII, TRIST ROMÂN de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377795_a_379124]
-
și 1938, mai întâi cu șase numere pe an, apoi cu douăsprezece numere. Director era Virgil Tempeanu, iar redactor - Mihail D. Havriș. Sectorul cel mai bine reprezentat al revistei se dovedește poezia, semnată de M.D. Havriș, D. Loghin, D. Florea-Rariște, Coralia Racoviță, Dimitrie Danciu, Vasile Spiridonică, Ghedeon Coca, Nicolae Coban, Mircea Streinul, G. Vaida. Proză scriu Doina Bucur și Aurel G. Stino, traduceri semnează Lucian Costin (din Goethe), istorie literară face Virgil Tempeanu (Traducerile, La moartea lui O. Goga), dar și
INMUGURIRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287553_a_288882]
-
Quimpercorentin de Théodor Leclercq; tot el publică versurile lui M. Kogălniceanu, Când la Sfântul paraclis, descoperite la mănăstirea Văratic. C.Z. Buzdugan semnează mai multe eseuri: Poezia feminină - despre scriitoarele Carmen Sylva, Elena Farago (Fatma), Maria Baiulescu, Natalia Iosif, Riria (Coralia Xenopol), Maria Mavrodin, Maria Cunțan; Scrierile doamnei Sofia Nădejde, Între morminte - despre literatura epitafurilor. La rubrica „Cronica”, Duiliu Zamfirescu, cel „care pretinde că se trage din împărații bizantini”, este sancționat pentru „ieșirea împotriva poporanismului” prin atacul „contra lui Coșbuc și
DUNAREA DE JOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286918_a_288247]
-
Fiecare număr se deschide cu rubrica „Scriitori moderni”, incluzând o succintă prezentare a unui scriitor român sau străin, însoțită de câte o lucrare reprezentativă a acestuia; sunt menționați dintre români Grigore Alexandrescu, V. A. Urechia, Th. D. Speranția și Riria (Coralia Xenopol), iar dintre străini, A. P. Cehov, Alphonse Daudet, Edmondo De Amicis, Mark Twain ș.a. În traducerea celor doi redactori se mai publică lucrări de Rudyard Kipling, Boleslaw Prus, Maxim Gorki ș.a. Se acordă, de asemenea, atenție descrierilor și notelor de
FEMEIA SI FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286981_a_288310]
-
lui Neculce și Creangă”. Rare sunt traducerile: povestirea Più presto! de Giovanni Papini, un poem de Charles Baudelaire și schița Vremuri trăite de Anton Cehov. Alți colaboratori: Ghedeon Coca, Em. Crainicu, V. Cohan, Toma Mugurel, Boris Baidan, Grigore I. Gavriliu, Coralia Racovitză, G. Marinescu-Fulga. I.M.
GLASUL STUDENŢIMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287295_a_288624]
-
a lui A.D. Xenopol, care nu tolerează violența de limbaj și atacul la persoană. Rubricile permanente sunt „Note critice”, susținute de Caion și uneori de A.D. Xenopol, „Cronica revistelor românești și străine”, „Idei și fapte”, „Cronica cărților”. Publică versuri Riria (Coralia Xenopol) (Lesbiene, Zohar), Al. Macedonski, Mircea Demetriade, G. Bacovia, Mihail Cruceanu, D. Karnabatt, Elena Văcărescu, proză dau O. Tafrali și Caton Theodorian, iar dramaturgie Haralamb G. Lecca. A. D. Xenopol semnează articole de istorie (Rolul românilor în Orient, Expunere pe scurt
ROMANUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289356_a_290685]
-
discursului: poezia de dragoste (Zbor de revedere, Rondelul serii cu ploaie), simbolismul biblic (Păstorul Abel, Babel continuu, Geneză cu exod amestecat). Pe de altă parte, seria anunțată timid înainte de 1989, odată cu Anotimp (1985), și constituită din Poeme creștine (1999), Sacra Coralia (2002), Poeme antisatanice (2002) și Mersul pe fulger (2003) dispune ordonarea substanței poetice în funcție de sinteza între perspectiva filosofică metafizică și fervoarea mistică a credinciosului. Adecvat însă mai degrabă registrului clasic, bucolic, decât redării prin vers a subtilităților conceptuale, stilul nu
SAN-PETRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289457_a_290786]
-
simboluri care, departe de a da profunzime, produc o discretă ilizibilitate. SCRIERI: Urme, București, 1969; Poeme, București, 1975; Pământ de bun venit, București, 1976; Cumpăna soarelui, București, 1981; Anotimp, Iași, 1985; Poeme regale, Galați, 1999; Poeme creștine, București, 1999; Sacra Coralia, Câmpina, 2002; Poeme antisatanice, București, 2002; Mersul pe fulger, București, 2003. Referințe bibliografice: Dumiru Micu, „Urme”, RL, 1969, 38; Dumitru Vorindan, „Urme”, O, 1970, 11; Cristian Livescu, „Pământ de bun venit”, CRC, 1977, 24; Laurențiu Ulici, Poeți „vechi”: Paul Sân-Petru
SAN-PETRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289457_a_290786]
-
consecință, X. acordă o mare importanță studierii și culegerii exacte a literaturii populare. Fără a avea vocație critică, a găsit totuși răgazul necesar pentru a discuta scrierile unor autori ca Gr.H. Grandea, N. Gane, Matilda Cugler-Poni, Ana Conta-Kernbach și Riria (Coralia Xenopol, născută Biberi, soția lui). Cronicile, deși conțin numeroase observații de bun-simț, sunt mai curând o dovadă a precarității spiritului critic. Astfel, X. îl apropie pe N. Gane, ca poet, de Mihai Eminescu, Matilda Culger-Poni este considerată unul dintre cei
XENOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290679_a_292008]
-
, Maura (pseudonim al Coraliei Simionescu-Costescu; 15.VIII.1900, Slatina - ?), prozatoare. Soție de colonel, P. era fiica bacteriologului Sava Simionescu, care a profesat și în Dobrogea. Nostalgia acelor ținuturi, unde a copilărit, se răsfrânge în prozele ei de mai tîrziu. A învățat la Școala Centrală
PRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
REÎNVIEREA, publicație editată la Iași și Botoșani la 1 decembrie 1903, având subtitlul „Sociologie, literatură. Revistă naționalistă ilustrată”. Directori: A.D. Xenopol (pentru sociologie) și Riria (Coralia Xenopol) (pentru literatură). Prim- redactor: A.Vojen. Unicul număr din R. cuprinde un amplu articol, Curentul naționalist, și o cronică literară, Părerea Domnului Pompiliu Eliad asupra istoriei, semnate de A.D. Xenopol, care prefațează și rubrica „Chestiunea țărănească și a românilor
REINVIEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289168_a_290497]
-
Udrescu iubește în adolescență, simultan, doi băieți. Înainte de a se putea decide în favoarea unuia sau a altuia, ambii sunt mobilizați în 1916, și unul dintre ei, Ștefan, moare pe front. Pe celălalt, Lucian, și-l dispută, după război, două surori, Coralia și Nicole. Cea de-a doua și-l face soț cu forța, dar este înșelată de el cu prima și, zdruncinată psihic, se afundă în bigotism. O altă fată, Milly, prietena cea mai apropiată a Adei, își pierde și ea
MOVILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288263_a_289592]
-
materia” poemelor în jurul unor imagini-nucleu legate de acvatic: translucidul, ideea de acvariu, de acuarelă, liane și alge, simbolurile călătoriei marine - catarge, ocheane, cheiuri, faruri: „Privește adânc în irisul intact al ocheanului/ la flora acestui ținut fosforos - madrepore -/ în jaruri imense coralii ascund aurore/ pentru inima ta” (Elegie I). Metafizica tăcerii persistă: liniștea, ca și absența, capătă atribute insolit materiale: „Liniștea, această vastă pasăre de apă,/ a murit în mâinile noastre groase de nepăsare”. Mecanismele poetice sunt mereu răsturnate, materialității i se
PAVELESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
B-dul 6 Martie 97 6484. Racaseanu Ion, 15 apartamente, București, str. Dr. Obedeanu 18, 25 str. Dr. Clunet 3, str. Alexandriei 9, Câmpulung Muscel, Republicii 61, Giurgiu, str. Gârei 111 str. Marin Marinescu 7, București, str. Obedenaru 25 6485. Rădulescu Coralia, 5 apartamente, București, str. Romulus 39, str. Eroului 9 6486. Roșu D. Alex., 8 apartamente, București, str. Gen Angelescu 139, Calea Moșilor 45 6487. Rădulescu Florea, 8 apartamente, București, str. Tablă Butii 54 6488. Radoslav Zoe, 3 apartamente, București, str.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Lucian, 3 apartamente, București, str. Dr. Romniceanu 6. 7322. Stancu Dumitru, 3 apartamente, București, str. G-ral Cernat 4. 7323. Spurcos Maliaglu Olga, 2 apartamente, București, str. Știrbei Vodă 17. 7324. Sigall Sofia, 3 apartamente, București, Într. Argeaua 1. 7325. Stănescu Coralia, 6 apartamente, București, str. Nerva Traian 41. 7326. Schlifeld I. Melania, 3 apartamente, București, str. Episcop Ilarion 3; str. Anastasia Panu 7. 7327. Most. Săvulescu Vasilica, 6 apartamente, București, Cal. Călărași 151. 7328. Stănescu Vasilica, 5 apartamente, București, str. Viting
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
pe țară a femeilor (14-16 februarie 1948, București), convocată la indicația P.C.R., s-a creat Uniunea Femeilor Democrate din România (U.F.D.R.) în frunte cu Ana Pauker, președinta de onoare, Constanța Crăciun, președintă activă și Maria Rosetti, Eugenia Rădăceanu și Coralia Călin, vicepreședinte. În discursul său, Alexandra Sidorovici, aleasă secretară-generală, a lăsat să se înțeleagă destul de limpede că noua organizație se întemeiază pe principul segregației sociale și politice, subliniind că „femeile exploatatoare și soțiile exploatatorilor” nu au ce căuta în rândurile
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Prezidiului, a d-lui dr. Petru Groza, tov. Gheorghiu-Dej, Ana Pauker și Lotar Rădăceanu a avut loc Alegerea Comitetului Central al U.F.D.R. Președintă de onoare a U.F.D.R.: Ana Pauker, președintă activă: Constanța Crăciun. Vicepreședinte: Maria Rosetti, Eugenia Rădăceanu, Coralia Călin. Secretară generală: Alexandra Sidorovici. Secretare: Ofelia Manole, Florica Mezincescu, Olimpia Țenescu și Micaela Manasse. În ziua a doua și a treia a Conferinței pe țară a U.F.D.R., zeci de delegate au ținut să se înscrie la cuvânt și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]