128 matches
-
eram nu puteam să ajung la vreo creangă pentru ca să mă cațăr numai ce văd că încep să arunce cu pui de cioară după mine pentru ca apoi coborându-se să mă fugărească și să mă sperie ajungând să cad într-un corci -tufă- mare de spini de unde am ieșit tot zgâriat și speriat, toate astea așa din senin fără să le zic ceva, cred că au observat că mie frică de ciori și m-au batjocorit, eram obișnuit, zic eu acuma.Cel
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 9 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370962_a_372291]
-
pentru a fi de partea învingătorilor în viitorul conflict mondial iminent, Reamintind că: A.- Acum trei sferturi de veac, la 1 aprilie 1941 un grup de peste 3.000 de români din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții-de-Sus, Pătrăuții-de-Jos, Cupca, Corcești, Suceveni), purtînd în față icoane, prapuri și cruci din cetină, a format o coloană pașnică, și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română, la Fîntîna Albă. În poiana Varnița, la circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici i-au
COMUNICAT CU PRIVIRE LA STAREA NAŢIUNII ROMÂNE LA ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ A ANULUI 2016 de GEO STROE în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370582_a_371911]
-
stătea în picioare. Ba chiar te-aș ruga să te întorci de unde ai venit. - Hai mă, Corci! ridică vocea omul care stătea așezat. Am ajuns să mă iau la ceartă cu niște mucoși?! Dă-i dreacu’ și hai la băută! Corci privi cu greață în jur și, luându-și haina de pe scaun, se îndreptă spre ușă. Amicul său îl urmă imediat. - Ce a fost asta? întrebă Daniel zăpăcit. - Habar nu am, răspunse Inu, ca pentru sine, urmărind siluetele celor doi oameni
SHARP, O ÎNTRUCHIPARE A MINŢII? de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353308_a_354637]
-
mai sunt răspândiți în lumea asta!... În schimb surioara mea nemuritoare mă vizitează mai des ca voi. PRINȚIȘOR: Ea va rămâne nemuritoare ca noi. MIRCEA: E o prințesă vampirică strălucitoare. Să nu se mărite cu vreun prinț străin ca să ne corcim neamul. Să ia un prinț de-al nostru de sânge! NARCISA: În loc să te muți la palatul nostru îți place să stai ca un pustnic aici între Carpați! MIRCEA: (dojenitor) Nici acum nu v-a venit mintea la cap! Dar vă
REGATUL LUI DRACULA (VI) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342076_a_343405]
-
cu admirație. CONTELE DRACULA : Vino la bunicul! Vei fi un cavaler viteaz și frumos ca un prinț din poveste! (către contesă) Ăsta va avea parte de o zână! CONTESA:(cu zâmbetul pe buze) Hei, ce ai Conte!? Vrei să ne corcim neamul!? CONTELE DRACULA: Stai liniștită, sângele nu se face apă!... Dacă nu s-a corcit până acum, așa va dăinui în vecii vecilor! Contesaia bebelușul din palmele contelui și-l strânge la piept înduioșată. CONTESA: (cu admirație) Dragul de el
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
un prinț din poveste! (către contesă) Ăsta va avea parte de o zână! CONTESA:(cu zâmbetul pe buze) Hei, ce ai Conte!? Vrei să ne corcim neamul!? CONTELE DRACULA: Stai liniștită, sângele nu se face apă!... Dacă nu s-a corcit până acum, așa va dăinui în vecii vecilor! Contesaia bebelușul din palmele contelui și-l strânge la piept înduioșată. CONTESA: (cu admirație) Dragul de el, chiar că-i frumos! Parcă nici n-ar fi din neamul nostru! PALOȘ: (fericit) Va
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
din sângele neamului românesc doar pe timpul dacilor... - Așa-i! Ești urmașul unui prinț cu sânge albastru care a domnit pe aceste meleaguri și cărora Luminăția Sa le-a dat multe bogății și un popor brav. Din păcate neamul s-a corcit și a ajuns pe mâna trădătorilor care au iubit mai mult banul decât neamul lor. Prin venele aleșilor voștri actuali curge aur și valută! Ochiul banului, adică al meu, le-a luat mințile și pentru asta au jurat strâmb ca să
COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376802_a_378131]
-
de o frumusețe rară. - Vino la bunicul! - rosti Contele și îl cuprinse între palme. Va fi un cavaler viteaz și frumos ca un prinț din poveste! Ăsta va avea parte de o zână! - Hei, ce ai Conte!? Vrei să ne corcim neamul!? - zise în glumă Contesa și-l luă din palmele bărbatului și-l strânse la piept cu dragoste maternă. Dragul de el, chiar că-i frumos! Parcă nici n-ar fi din neamul nostru! - Va fi frumos și isteț ca
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
puținele culegeri de balade întocmite metodic la acea vreme. SCRIERI: Mijloace de înaintare, Budapesta, 1904. Culegeri: Balade poporale, Caransebeș,1899. Repere bibliografice: Gh. T. Niculescu-Varone, Folkloriștii români, „Izvorașul”, 1940, 2; Bârlea, Ist. folc., 306-307; I. Bălan, Un folclorist bănățean: Avram Corcea, în Actele simpozionului dedicat reciprocităților iugoslavo-române în domeniul literaturii populare, Pancevo, 1974, 103-112; Dicț. lit. 1900, 216. L.Bd.
CORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286414_a_287743]
-
le-a adus mamei sale Leah” (Facerea, XXX, 14-16). În poezia lui Arghezi mătrăguna are rolul neghinei din „pilda semănătorului” (Matei, XIII, 39), cel care culege recolta de grâu cu neghină, deși „a semănat sămânță bună în țarina sa”. Tiptilul corci de mătrăgună Cu grâul crește dimpreună. El s-a ivit, s-a strecurat Pe arături, la semănat. Și-a prins atâta rădăcină Că țarina, -mpărate, este plină. Unde-și dă brazda rodul cel mai cald Acolo-i sare vârful mai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
abituale cari făceau ca poporul nostru să semene în toate cu strămoșii lui. Dar în zadar le fu: ceea ce este este și nu se poate tăgădui. La toate ocaziile reapare deosebirea între breasla cîrciocărească a stârpiturilor intelectuale, între produsul străin, corcit cu pseudocivilizație occidentală și între caracterele și mințile ce constituie eflorescența organică a chiar poporului nostru. Și cu ocazia dezbaterii legii tocmelelor agricole am avut a înregistra discursuri bune, idei sănătoase și temeinice, vederi organice răsărite din capete organizate, dar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
La T. a existat, din primii ani de apariție, un interes constant pentru literatura populară. Răspunzând apelurilor redacției, au trimis folclor cules din toate zonele Transilvaniei foarte mulți preoți și învățători, printre care V. Berbecaru, I. Berescu, I. Berghea, Avram Corcea, Iuliu T. Mera, I. Moța, C. Pepa, Grigore Sima al lui Ion, I. Trâmbițoniu, cărora li se alătură și Jan Urban Jarník. Cu povești, balade, doine și cu articole de îndrumare a colaborat I. Pop-Reteganul. Gazeta a fost și unul
TRIBUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
populare din Transilvania, București, 1893, 284-317; Gh. Cătană, Balade poporale din gura poporului bănățean, Brașov, 1895, 108-114, 124-134; C. Rădulescu-Codin, Din Muscel. Cântece poporane, I, București, 1896, 263-267; G. Alexici, Texte din literatura poporană română, I, Budapesta, 1899, 13-22; Avram Corcea, Balade poporale, Caransebeș, 1899, 81-118, 125-131; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, București, 1900, vol. I, partea I, 106, 261, partea II, 733-734, 1238-1240; Enea Hodoș, Poezii poporale din Banat, vol. II: Balade, Sibiu, 1906, 100-138; Iosif Popovici, Poezii populare române
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
1888; I. G. Bibicescu, Poezii populare din Transilvania, București, 1893; Gh. Cătană, Balade poporale din gura poporului bănățean, Brașov, 1895; C. Rădulescu-Codin, Din Muscel, cântece poporane, I, București, 1896; G. Alexici, Texte din literatura poporană română, I, Budapesta, 1899; Avram Corcea, Balade poporale, Caransebeș, 1899; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folcloristice, I, partea I-II, București, 1900; Enea Hodoș, Poezii poporale din Bănat, vol. II: Balade, Sibiu, 1906; Tit Bud, Poezii populare din Maramureș, București, 1908; C. N. Mateescu, Balade, pref. N.
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
era mai specială decât partenera ei. De origine asiatică, avea un nume specific, Maritsu Horotashi. Avea un nas mic, ochi migdalați și un magnific iris negru. Dar nu era un negru cum se întâlnește de obicei la rasa ariană, unul corcit cu cea mai închisă nuanță de maro. Nici acel negru ce se întâlnește câteodată la cei mai colorați dintre oameni, acela ce împrumută caracteristicile pielii lor, ușor de schimbat când este combinat cu o nuanță mai deschisă. Culoarea ochilor ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
se frământă Pusio în sinea sa, indignat. Popoarele cucerite, carevasăzică? Mama voastră de nenorociți! Credeți că natura v-a adus pe lume împintenați, gata să puneți șaua și frâul pe ceilalți. Ne priviți de sus, de parcă am fi niște animale corcite cu oamenii. Și, chiar dacă n-o spuneți, pentru voi suntem de fapt un fel de sălbatici cu fața albă, abia coborâți de prin copaci. Vă place părul nostru blond. Iar femeile voastre jinduiesc să și-o tragă cu noi pentru că
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
apoi scoase o țigară și și-o bătu pe unghie. Dintr-o precauție lesne de înțeles, am dat zdreanța la o parte. Baba (abia acum observam că-i chioară) ne aduse în pestelca ei murdară un morman zemos de pere. Corcit cu un porc sălbatic și legat cruciș în curmeie, pe toloacă păștea un soi de mistreț cu sfîrla nemaipomenit de lungă din care trîmbița o foame neostoită. Sosite de la hoit, cîteva potăi dezveleau, pe colții albi, gingiile negre; ne mîrîiau
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
abanosul, și bluzița de borangic peste trupul pietros, cu umerii poleți de soare, sânii înalți, sus pe frucă pieptului, coapse trufașe... ți se năzărea că a coborât de pe soclul ei, Statuia Victoriei de la Samotrache. Neam de gruzin de la poalele Caucazului, corcită cu sânge moldovenesc, era de o armonie și o frumusețe sălbatică. Era frumoasă ca o zeiță. Era frumoasă... frumoasă, ca o salcie înflorită primăvara. I-a surâs, s-a aplecat și acoperind cerul cu surâsul ei, l-a sărutat. El
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
423: „(legionarul Vasile Cristescu) el n-a crezut În Christos... El era un păgân, un antic ca și Vasile Pârvan, dascălul iubit”; Pag. 432: „Se scălămbăia, avea un nas mare, diform și era urât (Constantin Tănase); Pag. 447. „Era grec corcit cu armean, avea fizonomie armenoidă și colorație Închisă măslinie” (A.C. Cuza); Pag. 449: „... sunt armeni verii Aurel (legionar) și Garabet Ibrăileanu, Cristache Solomon...”; Pag. 452: „Nae Ionescu, hindus și xenofob”; Pag. 462: „N. Paulescu-i dement, iar D. Gusti și M.
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
călătorului, dacă nu cumva chiar el o inventase, pe loc; propriile lui gînduri puse În seama unui necunoscut, de la Berg te puteai aștepta la așa ceva. „«Vom fi minoritari!», aproape că a strigat călătorul. «Cred că sîntem deja! Resturile lumii albe, corcite de-acum! Cei care trebuie să ne apere Își văd de interesele lor, nevăzînd ce se petrece În jur! Cine a vrut sat mondial aproape că a izbutit! Noi de ce să nu ne apărăm drepturile? Cultura! Dacă mai e cultură
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
eroică. Nu e prea clar împotriva cui. Mai exact, lucrul acesta e trecut sub tăcere. În ceea ce îi privește pe milițieni, ei luptă cu infractorii și sunt detectivi desăvârșiți. Unii sunt persoaje recurente precum Căpitanul Apostolescu, un fel de Maigret corcit cu Kojak. Exasperat probabil de clișee, Petre Sălcudeanu recurge la un detectiv de modă veche, moștenit de la vechiul regim, Bunicul. Dar evident că el va colabora cu miliția populară. Între 1945 și 1989 se întinde un ocean de pace și
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
ascuns în vârste, deci: cine să se mai răscoale... și plugul de demagogie s-a pus să are peste Țară. de-atunci ne plouă doar blesteme, de-atunci e viața mult amară. pământul doare precum dorul. în doină s-au corcit cantate. golanii se zidesc în bronzuri. destinul nostru ne tot bate. rupem răstimpi din calendare iar casele ni-s pușcărie. visăm Hristoși căzuți din ceruri să vină să ne reînvie. ca vulpile ce-mpușcă vulturi prin iernile de vis meschine
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
stăm de vorbă mă revoltă modul în care gândești. Adică îți imaginezi că oamenii s-au turcit într-atâta încât să nu mai merite nimic? — O, nu s-au turcit. Ar fi bine dacă s-ar fi turcit. S-au corcit, atâta tot. Acum nici turcii nu mai sunt turci, nici grecii nu mai sunt greci. Dacă nu ai un mort, adică vreau să spun un omorât în familie, cum îl am eu pe Nicos al meu, nu mai ai măsura
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
amar de vreme ca Binele și Răul să se separe. Au lipsit în acest timp păstori care să despartă oile de capre, ba mai mult, cu bună știință sau din prostie, cei care au condus le-au lăsat să se corcească în voie. Purificarea morală a românilor pare acum un vis pe care Monica Lovinescu l-a luat cu ea atunci când și-a întors privirile dinspre lumea celor vii. Îndrăznesc să cred însă că ceea ce a sădit ea în sufletele noastre
Aici Radio Europa Liberă by Cristina Cioabă () [Corola-journal/Journalistic/8359_a_9684]
-
bun cal arab a lui Ali cu jumătate de ceas. În structura capului caii arabi și cei englezi sunt ușori și eleganți, spre deosebire de cei finlandeji și daneji. Din vremea migrațiunii popoarelor rasele de cai s-au amestecat și s-au corcit. Caii poloneji sunt mici, cei din Ucraina și cei căzăcești sunt foarte răbdători, deși neînsamnați. Corcirea cailor să-ntîmplă cu măgari, zebra, ba chiar cu cerbii. Mulul asemănător cu caii se trage din măgar și iapă, catârul din armăsar și măgărița
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]