219 matches
-
Ce frumos cap avea totuși.” Se non e vero, e ben trovato. Ineditul documentar al acestor analogii e remarcabil și nu-l pot rezuma în spațiul unei cronici. Nu la fel de bine se descurcă Radu Cernătescu când în cauză sunt Pena Corcodușa (asemănată cam din condei cu amanta lui Alexandru Bogdan-Pitești) sau Poponel (îndărătul căruia, aproape arbitrar, e plasat cronicarul monden Claymoor, alias Mișu Văcărescu.). Elanul detectivistic îl împiedică însă să-și amintească cu ce evlavie decentă e invocat acesta din urmă
Cum grano salis by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5930_a_7255]
-
Rodica Zafiu În Craii de Curtea-Veche există o comparație atribuită frazeologiei populare, dar deloc comună, ba chiar șocantă prin asocierea contrastantă și prin ambiguitate. În descrierea farmecului apus al Penei Corcodușa, sunt pomeniți ochii „mari verzi, verzi-tulburi, lături de pește cum le zice românul, genați și sprâncenați, cu privirea cam rătăcită”. În stilul caracteristic al lui Mateiu Caragiale, tonul solemn, livresc, de evocare misterioasă, se aliază indisociabil cu deprecierea și cu
Zamă de pește by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5304_a_6629]
-
le-au revărsat asupra instituției monarhice. A doua analogie am pomenit-o deja: istoria unei țări cere o plastie mnezică tot atît de migăloasă ca șirul actelor de chirurgie plastică. A treia analogie privește „moșmoanele“, fructe mici de mărimea unor corcodușe, cărora uzul limbii le-a conferit aura malefică a vrăjilor și superstițiilor, de unde și expresia: „să nu umbli cu moșmoane“. Pentru Doina Uricariu, intelectualii români se bănuiesc reciproc de umblatul cu moșmoane, republicanii fiind încredințați că monarhiștii se află sub
Epoca moșmoanelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5329_a_6654]
-
Pantazi -, alegerile din 1911 soldate cu căderea conservator democraților lui Take Ionescu, războiul balcanic aflat la orizont, anumite personaje atestate documentar precum Pena, teozoafa Papura Jilava alias Bucura Dumbravă alias Fany Seculici...) e dublată de cea bibliografică." (pag. 86) Pena Corcodușa, atestată? Fie, dar s-o știm și noi! Probabil că Paul Cernat se bazează pe ipoteza lansată de Mircea Anghelescu în Textul și realitatea. Numai că acolo, prudența onestă a cercetătorului care descoperă o Pena într-o scrisoare a lui
Puncte din oficiu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6618_a_7943]
-
exclus ca autorul Modernismului retro să fi dus prea departe teza unui eseu al meu, de curând apărut în revista sibiană "Transilvania". Stabileam în paginile lui o legătură destul de relevantă în plan psihologic între frumoasa Hortense Paciuris și planturoasa Pena Corcodușa. Legătură, nu autentificare! Dacă e așa, lucrul mă măgulește. Dar, o dată în plus, nu mă convinge.) Apropiindu-mă de finalul cronicii, îmi mai rămân două vorbe de spus despre stilul lui Paul Cernat. De obicei neutru, arid, fără răsuciri memorabile
Puncte din oficiu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6618_a_7943]
-
întunecatei Ananké... Fructele soarelui Trăim în oricare zi câte-o moarte Moartea cea mare îngrămădește hoituri pe țărm Un strat gros de zădărnicie stinge repede amăgirile Câinii dorm pe o parte și lepra îi năpădește în lumina vrăjită a soarelui corcodușe comune zac sub fereastra scundă, ca niște sfere împrăștiate în plan închis în butelii mesajul de gheață al morții Consolarea Formelor...
Poezii by Dumitru Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/16467_a_17792]
-
excepție: Ficționarii. Refugiat în toaleta unei redacții, tînărul reporter este admonestat de o femeie de serviciu aprigă la mînie: , Aici e numai pentru redactori, nu pentru toți ficționarii de pe stradă!". ,Vocativul divin" (ca acela al Crailor! aruncat de o Pena Corcodușa la fel de încrîncenată) transformă ocara în renume. Pentru cineva care ,gîlgîie de pofta scrisului", intrat de copil în ,paradisul cuvintelor românești" unde ,oriunde calci, pe orice pui ochiul sau creionul, totul sare, sfîrîie, zbîrnîie și cîntă, ca într-un iarmaroc inventat
Octombrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11201_a_12526]
-
Al. Graur - că ar trebui ca pluralele cireși, căpșuni să fie rezervate substantivelor masculine cireș, căpșun, care denumesc planta, iar pluralul în -e (feminin) să desemneze exclusiv fructul. De fapt, o asemenea diferențiere există în mai multe cazuri (pruni - prune, corcodușă - corcodușe), dar nu în toate: piersici și nuci (unde consoana din final a favorizat trecerea la i ) sînt formele de plural masculin (de la piersic, nuc), omonime cu pluralul feminin (de la piersică, nucă). În limbă se găsesc mai întotdeauna atît argumente
Cireșe și cireși by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10665_a_11990]
-
Graur - că ar trebui ca pluralele cireși, căpșuni să fie rezervate substantivelor masculine cireș, căpșun, care denumesc planta, iar pluralul în -e (feminin) să desemneze exclusiv fructul. De fapt, o asemenea diferențiere există în mai multe cazuri (pruni - prune, corcodușă - corcodușe), dar nu în toate: piersici și nuci (unde consoana din final a favorizat trecerea la i ) sînt formele de plural masculin (de la piersic, nuc), omonime cu pluralul feminin (de la piersică, nucă). În limbă se găsesc mai întotdeauna atît argumente, cît
Cireșe și cireși by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10665_a_11990]
-
Pirgu își arată declasarea preferînd vinului bun cîte o poșircă infamă, acră și trezită, de prin cîrciumi periferice. Cînd Povestitorul întîrzie puțin, îi găsește pe amici la a doua - a treia țuică. Memorabila vorbă "Crai de Curtea-veche" îi iese Penei Corcodușa tot într-un acces etilic care o preface într-o "fiară", cu limbaj ce-l stupefiază și pe Pirgu. În schimb, la Preda, la beție, un personaj din secta "streliților" aude voci. Bere bea Vitoria Lipan, dar la Hanu Ancuței
Alcooluri și beții de personaje by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10520_a_11845]
-
pixul deține deliciile lui, m-aș hazarda chiar să spun: desfrîul lui... * Omidă fluierînd pe-o frunză mov. Va fi o dimineață cu mari țăndări de cristal înfipte în pieptul plăpînd al aerului.Vei citi, vei scrie, alintat viclean la corcodușă de muzele necesității, ale hazardului năbădăios și fistichiu, de farmecul necruțătoarelor coperți tehnicolore, lucioase, violente... în ultimă înțelegere cu îngerii, vei rezista plin de aplomb pe meterezele brumate dibaci. Drumul se lungește, oricum, dincolo de unde ai fi dorit să-ți
Dincolo de "marfă" și ,nașpa" by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10555_a_11880]
-
că dădea la rate mai târziu? plus că la întoarcerea acasă am leșinat în autobuz ... Diana: Am pățit și eu una în copilărie tot la țară , care să zic că le întrece pe toate .Îmi amintesc că eram înnebunita după corcodușe verzi, căise pe care le mâncăm tot asa verzi (cu sare ..pentru cine cunoaște : D) ce mai ,toată ziua eram cocoțați prin pomi mai ceva că maimuțele . Având gustul asta pentru acrișor, într-o zi am mâncat cu o prietenă
Mică antologie comică de abuzuri alimentare by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18898_a_20223]
-
ei, într-o după-amiază erau cu toții în gradina din spatele casei: mătușa L. avea lecție cu una din multele lor fine de la țară, unchiul Gh. trebăluia undeva, ba în casă, ba afară, iar ea citea în șezlong, cu o farfurie cu corcodușe în poală. O atmosferă mai pașnică nici că se putea. Dinspre poartă s-a auzit lătratul furios al câinelui, însoțit de zgomotul lanțului, care se freca în mișcare de sârma de care era fixat. Se gândise că niște copii din
În vizită la unchiul Gh. by Mioara Apolzan () [Corola-journal/Imaginative/13093_a_14418]
-
cumințenie. Dimineața am măturat prin curte, l-am periat pe Cartuș să nu lase păr peste tot și mulțumită, m-am așezat pe scaun în fața ușii așteptând semnalul să plecăm la gară. -Să știi, am “înumărat” toate caisele, cireșele și corcodușele iar dacă ai să le mănânci verzi am să știu și nu am să-ți dau nimic din ce o să aduc din Ardeal. Nici când se vor coace nu ai să mănânci, mi-a spus tanti Oala când să iasă
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
lovească. -Ați văzut că merită să fie bătut, le-am spus fetelor când ne-am despărțit. Nuța era întotdeauna de acord cu mine, numai Cameluța era mai greu de convins. În seara aceea am adormit tare greu. Mă gândeam la corcodușele pe care nu le puteam lua fiind „înumărate“ și în plus nu aveam niciun plan să-l bat pe Gigi în fața prietenelor mele. Erau într-adevăr prea multe probleme de rezolvat. -Mami, chiar crezi că a putut să numere până la
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
care nu le puteam lua fiind „înumărate“ și în plus nu aveam niciun plan să-l bat pe Gigi în fața prietenelor mele. Erau într-adevăr prea multe probleme de rezolvat. -Mami, chiar crezi că a putut să numere până la ultima corcodușă? am întrebat-o curioasă. -Nu, Bebe, nu, a răspuns mami. Le-a numărat numai pe cele pe care le-a văzut. Mulțumită, m-am întors cu spatele șimi-am propus, fără să știe mami să urc mai spre vârf, pentru că
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
pe cele ascunse după frunze. “Bine că cel puțin mami mi-a spus adevărul!“ mi-am spus și mulțumităn am adormit. Numai că, a doua zi când m-am trezit, mami terminase de măturat curtea iar fărașul era plin de corcodușe mici, căzute în timpul nopții. După dezamăgirea pe care mami a văzut-o pe fața mea și-a închipuit că socotelile mele se încurcau: -Să nu furi corcodușe! mi-a spus pe cât putea de serioasă. Dacă pică de pe poale și nu
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
m-am trezit, mami terminase de măturat curtea iar fărașul era plin de corcodușe mici, căzute în timpul nopții. După dezamăgirea pe care mami a văzut-o pe fața mea și-a închipuit că socotelile mele se încurcau: -Să nu furi corcodușe! mi-a spus pe cât putea de serioasă. Dacă pică de pe poale și nu din vârf și nu o să-i iasă socoteala, o să te țină de hoață toată viața și asta este cea mai mare rușine. Avea dreptate mami! Pentru niște
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
spus pe cât putea de serioasă. Dacă pică de pe poale și nu din vârf și nu o să-i iasă socoteala, o să te țină de hoață toată viața și asta este cea mai mare rușine. Avea dreptate mami! Pentru niște pârlite de corcodușe să fiu tratată de hoață și mincinoasă?! Nu puteam accepta, chiar dacă erau ele mai bune verzi decât coapte. În fiecare zi trăiam cu frica în sân să nu cadă pe jos corcodușe sau să nu le mănânce porumbeii vecinilor. În
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
rușine. Avea dreptate mami! Pentru niște pârlite de corcodușe să fiu tratată de hoață și mincinoasă?! Nu puteam accepta, chiar dacă erau ele mai bune verzi decât coapte. În fiecare zi trăiam cu frica în sân să nu cadă pe jos corcodușe sau să nu le mănânce porumbeii vecinilor. În primăvara aceea până s-a întors tanti Oala, am păzit corcodușul mai mult decât ochii mei. Din când în când tata-mare, care știa cât de mult îmi plăceau, îmi dădea câteva în
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
treaba. Am rămas necăjită pe treptele scării; nu mă interesa nici Cartuș și nici să beau laptele cald. Nu voiam cu niciun chip să se supere pe mine, în mod sigur că nu-mi va mai da dulceață și nici corcodușe sau caise verzi pe ascuns. Cum inima îmi era plină de tristețe, am auzit o voce care îmi șoptea la ureche: “Nu ești de vină tu, tataie Gogu era gelos că îl iubești mai mult pe tata-mare; tu nu ai
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
Acasa > Poezie > Delectare > PRISMĂ Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2031 din 23 iulie 2016 Toate Articolele Autorului PRISMĂ N-am mai cules, în var-aceasta, duzii Și nici măcar, modestă, corcodușa. Din jocul nostru-am alungat păpușa Și viața am vopsit-o în iluzii. În loc de zbor, am preferat cătușa, Curajul e strivit de deziluzii Și-n fum și ceaț-avem numai confuzii, Prea repede sub lacăt punem ușa. Ne îmbrăcăm prea des
PRISMĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382505_a_383834]
-
de ce nu a venit? Pentru simplul motiv că nu o mai interesezi, ea vrea un bărbat sănătos care îi poate asigura luxul, sau unul cu un picior în groapă, cum ești tu, dar să fie sigură că îți moștenește averea. Corcodușă privea femeia din fața lui și nu înțelegea cine este, de unde știe totul și mai ales ce voia de la el, din spusele ei nu părea să vrea să-i facă vreun rău și totuși, cine este femeia această frumoasă care a
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ X de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385345_a_386674]
-
-mi strici tot cheful. Unde ești, marchizo? Păi ce facem, dragă, acum ți-ai găsit să speli vasele? Stai aici cu noi, că ăștia au cam pus-o de mămăligă. Ochelaristul a Întins-o, craii fac de priveghi la căpătîiul Corcodușei, bărbat-tu doarme dus. Intelectualul ăsta se crede la bibliotecă... dacă vrei cărți, eu zic să facem un pokeraș. Cele două femei și cei doi bărbați se retrag Încetișor În cea de-a treia cameră căreia i se spune biroul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
uscau în cuptor, iar boabele erau date la râșniță; făina nouă era spornică și avea gust bun. Mămăliga se mânca cu lapte, cu brânză cu o fiertură din zarzavaturi acrită cu borș de putină sau cu zeamă de fructe acre (corcodușe și boabe de struguri, necoapte), mai rar cu carne. O parte din alimentația zilnică era dată de fructe și bureți (ciuperci). Să ne amintim că primii bucovineni veniți în 1784, ca vornicul Furcaru, au stat o iarnă în Fruntești și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]