81 matches
-
Anexă 2 Titlul de "Luptător pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989" Județul Albă Ioan Anastafei; Ciprian Bălan; Maria Bildea; Adriana Maria Bisca; Gheorghe Bran; Liviu Bulzan; Ioan Bumbu; Nicolae Bura; Alexandru Chedea; Vasile Ciobanu; Ion Ciucur; Alexandru Coloji; Aurel Cordea; Mircea Nicolae Costinas; Constantin Cotea; Paul Cotovan; Emil Cugerean; Dorel Culda; Viorel Nicolae David; Panaite Dulgheru; Ioan Duță; Marius Furdui; Gheorghe Gavrilă; Gheorghe Glogovetan; Ioan Groza; Olimpiu Herlea; Gheorghe Iancu; Solomon Ileasa; Alexandru Iosa; Virgil I. Iounas; Ioan Mara; Gheorghe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125079_a_126408]
-
str. Am Uhlchen 19. (223/2007) 9. Cîrpaci Mirela, fiica lui - și Maritinica, născută la data de 29 noiembrie 1983 în localitatea Gătaia, județul Timiș, România, apatrid, cu domiciliul actual în Germania, 44579 CastropRauxel, Lange str. 89. (1599/2007) 10. Cordea Pavel, fiul lui Aurel și Ana, născut la data de 28 aprilie 1962 în localitatea Petrila, județul Hunedoara, România, apatrid, cu domiciliul actual în Germania, St. Siemensstrasse 49, 90459 Nurnberg. (1916/2007) 11. Done Roxana Claudia, fiica lui Marian și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202307_a_203636]
-
dr. Bumbuluț Călin, Satu Mare Membru - dr. Mirela Liliana Oniceanu, Suceava Secretar - dr. Ghinescu Minerva, Ilfov 14. Comisia de medicină de urgență Președinte - conf. dr. Cimpoeșu Diana, Iași Vicepreședinte - dr. Damoc Letiția Gabriela, Piatra-Neamț Membru - dr. Golea Adela, Cluj-Napoca Membru - dr. Cordea Ioan, Sălaj Membru - dr. Georgescu Valentin, București Secretar - dr. Dimitriu Ioana, București 15. Comisia de medicină internă Președinte - prof. dr. Ungureanu Gabriel, Iași Vicepreședinte - prof. dr. Leașu Teodor, Brașov Membru - prof. dr. Tănăsescu Coman, București Membru - prof. dr. Blaga Sorin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222922_a_224251]
-
sc.B, ap.10 țel: 0729900084 20541 COMAN VIORICA (n.1958) Târgoviște, Diaconu Coresi, bl.9, sc.D, ap.74 țel: 0723528494 30456 CONSTANTIN GABRIEL (n.1971) Târgoviște, str. Radu Popescu, bl.32, sc.A, ap.11 țel: 0245212352 24526 CORDEA VIORICA (n.1959) Târgoviște, str.Gen. Florescu, bl.1 A, ap.14 țel: 216096, 617365 0721330624 19011 COTOVAN AURELIA (n. 1956) Târgoviște, str. Vlad Țepeș, bl.30, sc.A, ap.2 țel: 612357 0722375208 1951 CRISTEA MINODORA (n.1957) Târgoviște
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
subtropicale, adesea în apropiere de țărm. Icrele sunt pelagice și eclozează în alevini planctonici. Au o mare importanță economică, fiind pești comestibili. Sunt pești perciformi marini activi având corpul hidrodinamic, fusiform, puțin comprimat lateral, unele specii au o formă de cordea (familia "Trichiuridae"). Botul este alungit. Pedunculul caudal este totdeauna subțire. Corpul acoperit parțial cu solzi cicloizi mici, subțiri sau deseori golaș, fără solzi. Unele specii au un corselet în spatele capului, acoperit cu solzi groși de talie mijlocie. Înotătoarea dorsală de
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
Târgu Cărbunești și cunoscută prin mediatizarea Radio și TV făcută șefului ei, a fost banda lui Constantin Chirițoiu zis Dindiri (n. 1911 - d. 1982), viorist virtuoz, fiul lăutăresei Eleonora Dindiri. A știut să cânte și la firul de păr pe cordele viorii melodii ca "Doina Ciobanului", "A oilor - ca la caval" etc. Apreciat solist vocal, știa să cânte mai ales balada „Mihu Haiducu” și cântecul vechi „Spune, spune, mos bătrân”. A evoluat o perioadă în Orchestra „Taraful Gorjului” și a fost
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
pe moșie (Caserie, Stâncuța și Capul Moșiei), din însurăței din județul Buzău, din județul Brăila și din locuitori din comunele ialomițene din jur. Lucrările de delimitare au început în 1882 și s-au terminat în 1884. Inginerul hotarnic, G. V. Cordea, care s-a ocupat de delimitarea pământului noii comune, se pare că a pus numele cărturarului ardelean Gheorghe Lazăr, deoarece acesta înființase prima clasă de ingineri hotarnici cu predare în limba română, la Sfântul Sava. Comuna s-a înființat în
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
ani întregi în amintirile acelui ceas neuitat de priveliște plăcută pe care l-au fost avut la vederea acestui oraș al țarilor, cuprins de lumina de soare, cu zidurile lui, cu turnuri, moschee, minarete, biserici, cupole, poduri, insule, grădini și cordele de stânci și de ape: "Numai o Tîrnovă este, și nimic mai mândru nu-mi văzură ochii, încît abia îndrăznești să iei caietul de schițe, pentru a însemna pe hârtie măcar aproximativ minunata icoană". Formația stîncelor și dâmburilor orașului, petrecut
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dezgropate, ale orașului, s-au găsit vase de lut de o formă proprie și cu ornamente mărginale primitive, care par a arăta că vasele nu sânt de origine romană, ci iapidică. Săpăturile a mai adus la lumină un fel de cordea de fier, cu găuri la capete și cu dinți la margine, și mici plăci în forma cărămizilor, dintr-un fel de lut, amestecat cu părticele de fier. Societatea arheologică din Atena au descoperit, la săpăturile făcute pe coasta de sud
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ca nevăstuica./ Purta un brâu vârstat cu borangic,/ șorț alb - precum smântâna din ibric -/ Pe șale și tivit cu horboțele,/ O ie albă numai-n găurele/ Lucrată jur în jurul gâtului,/ și guleraș ca pana corbului./ La scufa albă își lega cordele/ Aidoma cu gulerul și ele,/ Iar sus pe frunte-și înnoda maramă./ și-avea o uitătură...mamă, mamă.../ Sprâncenele subțiri, ca din condei,/ și negre, tot la fel cu ochii ei./ Mai mândră arăta la-nfățișare/ Decât un pui de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
haz. Noi, copiii, Însoțeam alaiul, făceam un fel de ariergardă, iar eu Îmi amintesc că, deși era În plină vară, aveam impresia că mergem pe la case cu capra și mascații, cam așa arătau atunci păstrătorii obiceiurilor vechi, erau decorați cu cordele și cârpe. Gospodarii ieșeau pe la răspântii și așteptau procesiunea, comentau, se bucurau. Mai târziu am aflat și de ce era atâta haz și atâta satisfacție: hoții erau dintr-un neam bine cunoscut pentru isprăvile sale, din capătul satului, dintr-o mahala
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
, N.[icu] (13.I.1892, București - 18.I.1971, București), prozator, traducător și publicist. Este fiul Mariei (n. Cordea) și al lui Gheorghe Ionescu, tipograf. P., al cărui nume literar provine din prenumele său, Nicu Porsenna, își face studiile la Liceul „Matei Basarab” (1902-1910), apoi la Universitatea bucureșteană, unde urmează Facultatea de Drept și Facultatea de Filosofie, al căror
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
răspîndise și oastea-i pornise să piară, Pentru ce Atrid cutezase pe ... Hrises să-nfrunte, Cînd cuviosul veni la corăbii, în tabăr-ahee, Ca să-și răscumpere fata cu-o mare mulțime de daruri, Cîrja de aur ținînd cu podoaba de sfinte cordele, De-nchinat lui Apolon, de-ahei se ruga deopotrivă, Dar mai cu seamă de-Atrizi, cele două mai mari căpetenii: "Voi căpetenii Atrizi, ahei cu frumoase polpare, Fie ca zeii-ntronați în Olimp la război să vă ajute Troia ușor să
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Gârceni, a fost la fel de „norocos” atunci când, întorcându-se de la Pungești în ziua zaverei, a găsit aruncate de alții în colbul drumului câteva obiecte ce au fost găsite apoi de către isteții „geandarmi” taman la el acasă: „...7 jirbinți de ață, 2 cordele, un val de materie neagră și o batistă mare pe care le-am dus acasă”. Vinovată de ascunderea acestor lucruri într un coșar cu păpușoi, tot nevasta omului se făcea și, mai mult de atât, nici nu-i dezvăluise stăpânului
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și până acum”. Nu-mi mai aduc aminte când am deslușit povestea cu Moș Crăciun. De n-aș fi deslușit-o... „Steaua sus răsare, ca o taină mare...”, cântă verii dinspre mamă pe la ferești. Sunt invitați În casă, steaua cu cordele multicolore și clopoței de-abia Încape pe ușă, li se dă câte un bacșiș, sunt Întrebați de una, de alta. Eu nu am fost niciodată cu steaua, nu știu de ce, și-mi pare rău. Încerc să adorm Într-un târziu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
se deoache. Femeia lehuză trei zile după ce începe a ieși afară trebuie să ia cociorva în mînă, pentru deochi, ceas rău și alte răle, să nu se lipească de ea. Dacă naște o femeie, apoi se leagă la poartă o cordea roșie, ca să nu fie deocheată. O lehuză să țină la gît un fir roșu pînă iese la biserică, ca să nu se deoache. Trei zile de la nașterea unui copil nu se spune adevărat de este băiat sau fată, ca să nu se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cele mai multe franțuzești: alpaca - singulare tantum -, bacara, bezea, canapea, croazea, debara, ghilimea - singular puțin folosit -, livrea, nuga, pansea, pavea, peruzea, pijama, soarea, șosea, tafta, unele sunt refăcute după plural: bretea, caramea, flanea, jaluzea, jartea, rondea, sanda; aici pot fi adăugate și cordea/cordelă, sardea/sardelă < it.), sunt mai vechi în limbă, iar unele dintre ele sunt ieșite deja din uz (croazea, livrea, pavea, soarea). Nenumărate neologisme provenind din franceză au preferat, în aceleași condiții fonetice ale finalei radicalului, includerea în alte tipare
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
drum pe jos s-au înfățișat în această primă zi. Rechiziția s-a făcut totală în aceiași zi de Duminică. În ajun, treceau călărașii din sate curat îmbrăcați, porniți spre Roman și Botoșani, veseli și cu capetele cailor împodobite cu cordele. Chiuiau și strigau către cei care mai lucrau încă pe ogoare: Haideți, măi, la bătălie! În noaptea de Sâmbătă, noaptea mobilizării, cătră miezul nopții, pe o noapte senină, înstelată și fără pic de vânt, au prins a suna clopotele de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
adoas mai bun și mai estetic decât ele (decât cele colorate cel puțin): sporturile. Observ de câtăva vreme mișcându-se în soare tineret cu siluete grațioase și glesne fine. Iar complicațiilor acelora lungi, bogate, încâlcite de stofe, adaose cu dantelării, cordele și garnituri sub care într-un corset de fier abia respira o cucoană totdeauna mai bine făcută decât trebuie, prefer un costum simplu și sprinten. Numai să n-ajungă la o moralitate care s-ar confunda cu dispariția totală. Oricum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bumbacul, învrâstăturile asigurând prin coloristică efectul scontat. Prin i ntercalarea urzelii cu materialul de bătut se obținea pânza „cu margine” sau în „dungi” ori „în fășii”. Dar câte modele nu știa mama să facă! Cânepa, inul și bumbacul, ca și cordelele făcute ca bătătură din ceea ce fuseseră articole de îmbrăcăminte devenite inutilizabile, au fost mult timp de folos omului. Nouă celor de la sat, mai ales. Dar ca o rufă să devină material de tăiat cordeleăcordele cu foarfecele pentru a realiza la
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ajung să se îmbolnăvească psihic (unii chiar ajung la sinucidere, ca măsură disperată și extremă). [...] « Dificultățile economice fac să se declanșeze mai frecvent bolile psihice, să evolueze mai rău, să se recupereze în măsură mai mică bolnavul», a declarat Zenoviu Cordea, șeful secției de psihiatrie din cadrul spitalului (de psihiatrie din Baia Mare). De asemenea potrivit medicilor, frica de șomaj și extenuarea îi aduc pe români în pragul disperării. Cele mai frecvente afecțiuni ale oamenilor săraci sau cu probleme de existență sunt depresiile
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
se ispitească 202 prin asemenea loc. Te scobori pe un părete de stâncă aproape perpendicular în care sunt sapate mici trepte cât ai pune piciorul, deasupra unei prăpăstii de peste o mie de metri, în fundul căreia șerpuiește Arveyronul, mic ca o cordea 203. Pe vremea aceea nu aveai ca acuma la îndemână o balustradă de care să te poți sprijini, ci numai niște cuie bătute în părete din distanță în distanță de care te acațai cu mânele, exercițiu greu pentru oamenii nedeprinși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
țin minte să fi fost paturi la stână. Se dormea pe pământ, peste care se întindea un țol. Când era frig, ciobanii dormeau în cojoace. Pe noi, pe copii, ne înveleau cu un țol de lână, de cânepă sau de cordele. Nu-mi aduc aminte dacă erau perne ...” Fiind amenajări sezoniere, cu un scop bine definit, stânele nu s-au putut grupa și să dea naștere la așezări stabile - sate. Nici târla ca loc împrejmuit și neacoperit, unde se odihnesc vitele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
toate astea laolaltă te făceau a crede că este mai mult o ruină oprită curiozității decât locuință. În dreapta mănăstirei se ridicau dealuri cu păduri, grădini, vii, sătucene cu căsuțe albe presărate prin dungile văilor, în stânga un drum trecea ca o cordea prin o nemărginire de lanuri verzi cari se pierdeau în depărtarea orizontului, în dreptul ei marea, a cărei suprafață era ruptă pe ici pe colea de câte - un colț de stâncă ce ieșea de sub apă. De-a lungul zidurilor împrejmuitoare mergeau
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
astea laolaltă te făceau a crede că este mai mult o ruină oprită curiozității decât locuință. In dreapta mănăstirei se ridicau dealuri cu păduri, grădini, vii, sătucene cu căsuțe albe presărate prin dungile văilor, în stânga un drum trecea ca o cordea prin o nemărginire de lanuri verzi cari se pierdeau în depărtarea orizontului, în dreptul ci marea, a cărei suprafață era ruptă pe ici pe colea de câte - un colț de stâncă ce ieșea de sub apă. De-a lungul zidurilor împrejmuitoare mergeau
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]