32 matches
-
Berbecariu Daniella. Judecătoria Bistrița 1. Andreies Viorel-Virgil 2. Checec Virgil-Petru 3. Covrig Valer 4. Denes Adriana-Viorica 5. Darjan Traian 6. Iacob Corina 7. Ilieș Ioana-Claudia 8. Oltean Nicolae 9. Parauan Ioan 10. Preda Liliana-Elisabeta 11. Vrânceanu Voichița. Judecătoria Năsăud 1. Cordovan Eudochia 2. Marian Nicolae 3. Marica Florinel-Macidon 4. Raus Pompei 5. Rus Petru 6. Vidican Gheorghe. Judecătoria Beclean 1. Oprea Zenovia 2. Pop Nicoleta Lăură. Tribunalul Maramureș 1. Avram Maria. Judecătoria Baia Mare 1. Borbei Victoria 2. Ciucă Viorica 3. Gondor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/114550_a_115879]
-
107)"/>. Negustorii evrei importau din Turcia cizme pentru toate condițiile : colorate, pentru turci și creștini, și negre, pentru stigmatizații evrei. Astfel, În 1627, Într-o listă de mărfuri aduse la nord de Dunăre figurează și „cizme făcute În Turcia din cordovan [= marochin] bun, galben, roșu și negru” <endnote id="(43, p. 205)"/>. „Condurii de marochin roșu ori galben” erau Într-adevăr Încălțările preferate ale turcilor din Țările Române <endnote id="(366, p. 126)"/>. Evident, boierii români preluaseră moda, purtând și ei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
le scorniseră apusenii și mai ales maurii din Gramà. Stratonic povestește lui Ionuț despre încăperile saraiului și despre grădina cu kioscuri și tainiți unde împărăția își ține haremul de fete "ghedlicâz". Straie subțiri albe, comănace bătute cu mărgăritar, pantofi de cordovan roș, buze roșii, dinți frumoși, ochi negri. Elias Diavolul " Oile de Angora cu coada lată pusă pe cărucior" oglu mărgele și hormuzuri (Ormuz India) turà = pecetea împărătească Generalisimul stă pe covor având alături iatagan, scut, buzdugan, arc și săgeți, semnele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
4,85%157, ceea ce indică prezența în continuare a preponderenței populației rurale și de aici, o anumită structură economico-socială de tip agrar a Bucovinei. Odată cu acest spor numeric, apar profesiuni noi, precum cea de chirurg, maistru lăcătuș, berar, fabricant de cordovan 158 etc., producându-se totodată și unele schimbări de natură calitativă, în privința meșteșugarilor și a produselor lor. Situația de provincie de graniță a Bucovinei era în opinia autorităților imperiale un atu demn de luat în considerație pentru o dezvoltare viitoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
iute, tânără, abia împlinise douăzeci de ani, cam smolită la obraz, cu sprâncenele groase puțin încruntate. Când vorbea, îi tremurau ușurel nările. Era îmbrăcată cu cațaveică cafenie, cu fustă roșă, îmbrobodită cu bariz verde și în picioare cu ciuboțele de cordovan cu potcoave de alamă. Se oprește și se uită țintă la judecător, își duce dreapta peste ochi, apoi își lasă în jos palmele cu degetele împreunate. Bătrânul Gâțu, judecătorul (a murit de mult), se uită lung la dânsa, o vede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
care erau acolo, de față. A venit popa ș-a binecuvântat-o acolo, nu știu ce i-a făcut, și iaca, ș-acuma parc-o văd pe Anița: cu cațaveica ei cafenie, cu fustă roșă, cu barizul verde și cu ciuboțelele de cordovan cu potcoave de alamă; s-a întors dreaptă spre mulțime și a ridicat mânile. A zis așa: —Oameni buni, iertați-mă!... Au răspuns toți: „Dumnezeu să te ierte!“ Iar bătrânii au început a plânge: —Aniță, Aniță, ce-ai făcut! Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
îndepărtându-și pseudomachiavelic adversarii. Romanul de debut, trilogia Cordovanii, dezvoltând nuvela cu același titlu apărută în 1954 în „Tânărul scriitor”, mizează pe o formulă narativă nepotrivită, din care derivă și lipsa lui de autenticitate: trilogia este monologul personajului principal, Lae Cordovan, care își rememorează o parte a vieții, începând cu întoarcerea din război și terminând cu înscrierea, după o lungă ezitare, în gospodăria agricolă colectivă. Situându-se în linia realismului tradițional, romanul își ia ca model creațiile lui Liviu Rebreanu, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]