536 matches
-
de cultură în câteva județe din vestul țării. Veți fi suprinși dacă majoritatea lor erau fie foști responsabili ai culturii din vremea comunismului, fie profesori de educație fizică, fie, în cel mai bun caz, inși proveniți din mișcarea amatoare (dansatori, coriști, cioplitori de linguri etc.)? Și atunci, să ne mai mirăm că viața spirituală a românului arată cum arată și că degradarea fibrei naționale a atins cotele disoluției finale? A devenit aproape de prost gust să mai vorbești despre cultură într-o
Pamflet cu primari by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16110_a_17435]
-
Republica Cehă. Evenimentele aniversare sunt organizate împreună cu Familia Kolping Praga 8 și Kolping Timișoara, precum și cu Uniunea Slovacilor și Cehilor. Oaspeții cehi vor fi întâmpinați de sărbătoriți în 1 mai, la orele 17-18, la intrarea în oraș. În 2 mai, coriștii praghezi vor susține, de la ora 19, în sala C.N.A. „I. Vidu“, un concert de muzică sacră la care sunt invitați toți doritorii. Donațiile vor fi binevenite. În 3 mai, participanții la programul aniversar vor face o excursie de-a lungul
Agenda2003-17-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280944_a_282273]
-
orchestra și corul mixt ale Filarmonicii „Banatul“. Sub bagheta dirijoarei Anne Randine Overby din Norvegia, care, în februarie 2001, a dirijat în Timișoara în prima audiție națională lucrarea „Requiem pentru soliști, cor și orchestră“ de Andrew Lloyd Webber, instrumentiștii și coriștii timișoreni vor interpreta Cantata scenică pentru soliști, cor și orchestră „Carmina Burana“ de Carl Orff. Partiturile solistice ale celebrei capodopere a muzicii secolului XX vor fi tălmăcite de Bianca Luigia Manoleanu (soprană), Petre Ghilea (tenor) și Gheorghe Mogoșan (bas). Grandioasa
Agenda2003-6-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280666_a_281995]
-
parte din turneul pe care corul îl desfășoară în România, acesta debutând în 30 iunie la Constanța și va continua cu încă două concerte la Biserica Sf. Bartolomeu Brașov și Catedrala Sf. Iosif din București. Corul Internațional este alcătuit din coriștii celor patru grupuri muzicale conduse de maestrul candian Michel Brousseau: New World Philharmonic Choir, Les Chanteurs de Sainte-Thérèse, The Ottawa Classical Choir, Tremblant Choir. Aceste coruri își unesc forțele pentru proiecte muzicale de mare amploare și turnee internaționale, interpretând mari
Corul Internațional din Canada în concert la Biserica Neagră [Corola-blog/BlogPost/98086_a_99378]
-
Muzeul etnografic regional, Elena Tărâțeanu, directoarea Muzeului „Mihai Eminescu”, și gazda Olena Zatulovskaia au primit corul „George Enescu” al intelectualilor din Dorohoi, condus de Gheorghina Gușulei, originară din Ropcea. Invitați de Fundația civică „Gheorghe Asachi”, prin stăruința președintei Eugenia Cimborovici-Teodoreanu, coriștii, alături de elevele din Târnauca, Anastasia Maftei și Corina Vornicu, au însuflețit melodios miracolul versurilor eminesciene. Major a încheiat minispectacolul grupul de bărbați al Corului „Dragoș Vodă” - cu un cântec istoric ce ne-aduce aminte că frații în veci vor fi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93713_a_95005]
-
Marie Jeanne Livezeanu, Nașul - D. Georgescu Oprișan, Nașa - Magda Kenny, Tatăl -Carol Apostolescu, „Suratele” - Nutzi Dona, Josefina Krannich, Magdalena Rădulescu, Rozina Krannich, Coca Ignat, Tamara Grămadă, „flăcăii” - Nicolae Iacobescu, Bela Balogh, Dimitrie Checais (dublu rol), V. Ivan, Petrică Bodeuț; „lăutarii” - coriștii: Dragomir Grigoreacu, Costel Simionescu, Ștefan Mureșeanu, Mircea Zverca<footnote Anca Florea, Opera Română. Al doilea deceniu. 1931-1941. Editura Info Team, București 2002, p. 293-301. footnote>. Regia: Panait Victor Cottescu, regia scenică: sculptorul Mac Constantinescu. Corepetitorii: Liubomirov, Brânzeu, Carp. ISTORIC: Spectacolul
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
publicului, dragostea și căldură sufletească, introducându-l pe acesta în minunată lume a Corului “Symbol”. Astfel, cel venit să asculte un concert, are privilegiul de a pătrunde tainele sunetului, locașul resurselor corului, circuitul neîntrerupt de iubire, atașament și dăruire dintre coriști și dirijori. În partea mediană a recitalului, sub conducerea Lect. Univ. Dr. Luminița Gutanu, Corul de Copii și Tineret “Symbol”, a continuat celebrarea învierii - o înviere a spiritului românesc, prin lucrări precum “Tatăl Nostru” - Paul Simon, “Preamărită Fecioara” - Teodor Zgureanu
?Prin sunet c?tre lumin?? by R?zvan Rados () [Corola-journal/Journalistic/84038_a_85363]
-
al înălțimilor”, așa cum inspirat îl numea într-un memorabil text omagial. Numele dirijorului lugojean era sinonim cu cel al Lugojului, prestigiul său răsfrângându-se și asupra orașului, citadela cu seculare tradiții muzicale, care, periodic, își trimitea ambasadorii, maestrul și coriștii săi, pe tot cuprinsul Europei, pentru a transmite mesajul unei cetăți cu certă vocație muzicală. Remus Tașcău, un om de o aleasă modestie, verticalitate morală, demnitate și intransigență, dar și de o desăvârșită exigență profesională (aidoma marelui Vidu, astăzi pe
Remus Tașcău și momentele de grație ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
această ipostază, de a deveni „mâna care conduce” un ansamblu prestigios - Corul de copii Radio - preluat de la dirijorii ce au precedat-o. Un instrument artistic viu, nu un ansamblu în sensul tradițional al cuvântului, ci o formație care, anual, eliberează coriștii “vârstnici”, apropiați de pragul adolescenței, și primește coriștii tineri, aflați în primele clase de școală. Altfel spus, un ansamblu care învață neîncetat cum și ce se cântă. Mișcarea aceasta perpetuă a cerut dirijorului-pedagog o subtilă stăpânire a profesiei și psihologiei
Eugenia Văcărescu Necula by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84218_a_85543]
-
un ansamblu prestigios - Corul de copii Radio - preluat de la dirijorii ce au precedat-o. Un instrument artistic viu, nu un ansamblu în sensul tradițional al cuvântului, ci o formație care, anual, eliberează coriștii “vârstnici”, apropiați de pragul adolescenței, și primește coriștii tineri, aflați în primele clase de școală. Altfel spus, un ansamblu care învață neîncetat cum și ce se cântă. Mișcarea aceasta perpetuă a cerut dirijorului-pedagog o subtilă stăpânire a profesiei și psihologiei, pentru a face din copiii cu aptitudini, virtuali
Eugenia Văcărescu Necula by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84218_a_85543]
-
baritonului din Carmina Burana. Am cântat-o și în România, mai exact la Filarmonica din Târgu Mureș. Debutul meu solistic în acesta lucrare a fost însă precedat de abordarea ei în Corul Filarmonicii din Arad, unde am activat ca și corist vreme de patru ani și unde ascultam cu plăcere de fiecare dată părțile solistice și de ce să nu recunosc, visam ca într-o zi să cânt ca și solist. C. K.: Deci să înțeleg că părțile corului ți-au fost
Interviu cu baritonul by Bogdan Baciu () [Corola-journal/Journalistic/84242_a_85567]
-
ultimelor săptâmâni de viață ale lui Mozart, ci muzica,l mai mult o sentință pe care o datorăm lui Blaise Pascal care spunea că „Experiența ne face să vedem o deosebire enormă între religiozitate și bunătate...” Linia dirijorală indusă orchestrei, coriștilor și soliștilor de maestrul Konstantin Hiller, a gravitat însăși în ivirea cu imaginile muzicale ale capodoperei, cu acest bine. Sigur, muzica acestui Recviem este cunoscută. Ceea ce a fost o noutate - cel puțin pentru mine - a fost interpretarea dirijorală ca expresie
Mozart la Bratislava by Mircea Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/84255_a_85580]
-
să-nălțăm de Gheorghe Cucu. Mesajul încărcat de emoție, veselie, recunoștință și tihnă pe care cântecele de Crăciun le poartă în armonii frumos ornamentate au fost scăldate și în limbi străine, prin câteva colinde alese din muzica altor popoare. Talentații coriști, în frunte cu cei doi dirijori, au interpretat cu bucurie Jinglle Bells și Susa Nina, o lucrare compusă de Franz Gruber, mai rar auzită în România și în care am remarcat vocea sensibilă a solistei Corina Gatu. Altă simbolistă talentată
O seara magic? cu Symbol by Janina B?DICI () [Corola-journal/Journalistic/84306_a_85631]
-
sărbătoare a Nașterii Mântuitorului Iisus Hristos, în binecunoscutul Noel de Adolphe Adam. În acorduri de lumină strălucitoare concertul de colinde al Corului de copii și tineret Symbol s-a încheiat cu Steaua sus răsare de Ioan D. Chirescu. Mai tinerii coriști au părăsit scena cu zâmbetul pe buze, proaspeți, fără indicii de osteneală, semn că pasiunea cu care cântă și bucuria cu care împărtășesc celor din jur mesajul curat al colindelor, le mențin vitalitatea continuă a trupului, spiritului și mai ales
O seara magic? cu Symbol by Janina B?DICI () [Corola-journal/Journalistic/84306_a_85631]
-
Ernesto este veșnicul îndrăgostit Pierrot, iar caraghiosul Pantalone nu este altul decât Don Pasquale însuși! Marea reușită o reprezină tratarea în adevăr diferențiată a corului. Nu este vorba despe o masă unitară, amorfă. Dimpotrivă, personajele sunt diferențiate, sunt particularizate. Numărul coriștilor este restrâns. Sunt cântăreți-actori tineri care au fost învățați să definească caractere individualizate, de plan secund. Tratată atent de dirijorul Tiberiu Soare orchestra a devenit un factor dinamic al spectacolului. Am avut șansa de a urmări al doilea spectacol, mai
Opțiuni în regia de operă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7046_a_8371]
-
extraordinare libertatea... cuvântului dintâi. În 27 decembrie 2005, marți, la ora 17,30, Filarmonica „Banatul“ își invită publicul la un nou Concert extraordinar de colinde susținut de Corul „Ion Românu“ la Catedrala Mitropolitană. Sub bagheta dirijorală a maestrului Diodor Nicoară, coriștii vor interpreta colinde de I. Givulescu, T. Brediceanu, D.G. Kiriac, Șt. Olariu, A. Stoia, I. Brie, Sabin Drăgoi, N. Lungu, Fr. Hubic, Gh. Cucu, N. Ursu, Șt. Olariu. Intrarea publicului la concert este liberă. S. P. Gală la Operă l
Agenda2005-52-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284535_a_285864]
-
nume consacrate. De ce și-au pierdut curiozitatea? De ce nu mai cred în surprize? Cum de nu s-au plictisit să citească mereu ce-au învățat pe de rost. Uneori te poți plictisi și de aceleași nume... și mai ales de coriștii care cîntă pe o singură voce. Iertați-mă, m-am îndepărtat de la subiect. Prefațatorul acestui demers seducător, cum rar se întîlnește într-o carte de critică sau istorie literară, Mihai Zamfir, spune în emoționant- „grațiosul” Domniei Sale „Cuvînt înainte”: „Gabriela Gîrmacea
Jocul și visul. by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/3901_a_5226]
-
pe care le plimbă peste tot. Cu ele mi-a cântat mai devreme, lovind banca sacadat, în diferite tempouri. Sunt tocite, dar le iubește. Lulu se rostogolește în iarba dintre noi, la picioarele noastre. A primit bețele de la un rocker corist care, între timp, s-a călugărit și nu i-au mai trebuit. Sunt muncite. Bătute. Dar nu le-ar da pentru toată avuția lumii. Sunt alinarea lui ori de câte ori e trist. Și câte-n lună și-n stele. Îi sorb cuvintele
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
pe cel care îi este adversar... a omorî cu adevărat este a omorî pentru totdeauna... îngrozind galeria, și în scena de amor, închipuie-ți dumneata nu vrea să zică nimic... Se întrerupe pentru a scrie un aforism și continuă: Sunt coriști, decoruri, prime și secunde părți, fragmente... Eu, Fulgencio Entrambosmares, am conștiința rolului filosofului pe care Autorul mi l-a repartizat, de filosof extravagant în ochii celor din jur, comic, și mă preocup să-l joc bine. Sunt unii care cred
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
riscă să înfrunte misterul; este și cazul tragediei grecești care, după Aristotel, s-a născut din ditiramb, cântul liric intonat în cinstea lui Dionysos de un cor dansând în jurul unui altar al zeului, în timp 7 ce asistența se închina. Coriștii, purtând măști în chip de țap (grec. tragos = țap, de unde cuvântul „tragedie” - cîntecul țapiloră, simbolizau pe satiri (sau silieniă, prietenii zeului. În momentul în care unul dintre coriști s-a detașat de ansamblu, povestind isprăvile lui Dionysos, a apărut elementul
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
în jurul unui altar al zeului, în timp 7 ce asistența se închina. Coriștii, purtând măști în chip de țap (grec. tragos = țap, de unde cuvântul „tragedie” - cîntecul țapiloră, simbolizau pe satiri (sau silieniă, prietenii zeului. În momentul în care unul dintre coriști s-a detașat de ansamblu, povestind isprăvile lui Dionysos, a apărut elementul dramatic - dialogul și primul actor. Acest fapt, legat de numele poetului semilegendar Thespis s-a petrecut în 534 î.H., când Pisistrate, tiranul Atenei, a organizat aici cele
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
cetățeanului grec. Iată de ce, cu toată grija pentru spectacolul în sine, grecii puneau accent pe textul dramatic, pe valoarea literară și pe conținutul său educativ și moral. Și Aristotel 2 situa teatrul la temelia educației omului. Autorii, coregii, actorii și coriștii se bucurau de cea mai înaltă stimă, semn că vechii greci iubeau mult teatrul. I.2. Tragedia și epopeea; tragedia și mitul Modelul cel mai imitat este Homer; calitățile esențiale ale artei grecești sunt prefigurate în operele sale. Importanța acestora
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
spectacolul era mai vivace grație picturilor scenice, dar și unei serii de mașinării cu ajutorul cărora se produc efecte speciale. Așa este de pildă „mechané”. Pe acoperișul scenei se poate ajunge pe o scară interioară, folosită de personajele obișnuite ale tragediei (coriști, figuranți etc.Ă. Zeii, în schimb, sunt instalați într-o manieră mai spectaculoasă în acest spațiu care le este rezervat și pe care Pollux (secolul II d.H.Ă îl numește „theologeion” (”locul de unde vorbesc zeii”Ă. Ridicarea eroilor în spațiul
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
monotonă a psaltului de la Biserica Enii a reprezentat-o muzica italiană de operă. De altfel, trecerea de la imnologia bizantină la ariile lui Donizetti, Bellini și Rossini nu era prea greu de făcut, din moment ce ambele forme reprezentau supremația melodiei. Situația de corist în trupa italiană de operă din București și de flautist în aceeași formație a însemnat fără îndoială înnobilarea oficiului de cîntăreț în strană. Filimon n-a semănat însă integral cu Anton Pann, vecinul și prietenul său, din a cărui trupă
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]
-
lucru, lui Voicu Enăchescu nu-i plac torentele care treptat devin fluvii ce se varsă în liniștita mare, preferând virtutea izvorului de a primeni și a crea stăruitor: creație plină de bucurie chiar și atunci când pare chinuitoare. În definitiv, tinerii coriști din Preludiu sunt aidoma fructelor ce se consumă înainte de a se coace, alcătuind o dulceață fină ca ceara care primește toate amprentele puternice și nu păstrează nici una. Sunt cu toții un Proteu ce se metamorfozează în orice, un cameleon care ia
La o aniversare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8172_a_9497]