49 matches
-
de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2005, și alocarea acesteia bugetului propriu al comunei Berchișești, județul Suceava, pentru achiziționarea și modernizarea spațiului destinat Primăriei Comunei Berchișești și pentru construirea unui pod peste râul Corlății în satul Corlata, comuna Berchișești. Articolul 2 Utilizarea sumei prevăzute la art. 1 se face de către ordonatorul principal de credite, potrivit dispozițiilor legale. Articolul 3 Ministerul Finanțelor Publice este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în volumul și în structura bugetului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167909_a_169238]
-
la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2005, și alocarea acesteia bugetului propriu al comunei Berchișești, județul Suceava, pentru achiziționarea și modernizarea spațiului destinat Primăriei Comunei Berchișești și pentru construirea unui pod peste râul Corlății în satul Corlata, comuna Berchișești. Articolul 2 Utilizarea sumei prevăzute la art. 1 se face de către ordonatorul principal de credite, potrivit dispozițiilor legale. Articolul 3 Ministerul Finanțelor Publice este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în volumul și în structura bugetului de stat pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167909_a_169238]
-
Centru de recuperare și reabilitare Localitatea Gură neuropsihiatrica Ocnitei-Ochiuri Centru de recuperare și reabilitare a persoanelor cu handicap Localitatea Moreni-Tuicani 16. Județul Dolj Centru de recuperare și reabilitare persoane cu handicap Localitatea Craiova Centru de integrare prin terapie ocupaționala Localitatea Corlate 17. Județul Galați Centru de îngrijire și asistența Localitatea Galați Centru de îngrijire și asistența Localitatea Galați 18. Județul Giurgiu Centru de recuperare și reabilitare neuropsihiatrica Localitatea Carpenis-Gaiseni Centru de recuperare și reabilitare neuropsihiatrica Localitatea Bolintin Vale Centru de integrare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152377_a_153706]
-
Sate: Cioroiași, Cetățuia, Cioroiu Nou Comuna Drănic Sate: Drănic, Booveni, Foișor, Padea Comuna Galicea Mare Sat: Galicea Mare Comuna Galiciuica Sat: Galiciuica Comuna Giubega Sat: Giubega Comuna Giurgița Sate: Giurgița, Curmătura, Filaret Comuna Goicea Sat: Goicea Comuna Izvoare Sate: Izvoare, Corlate, Domnu Tudor Comuna Întorsura Sat: Întorsura Comuna Lipovu Sate: Lipovu, Lipovu de Sus Comuna Măceșu de Sus Sat: Măceșu de Sus Comuna Perișor Sate: Perișor, Mărăcinele Comuna Radovan Sate: Radovan, Fântânele, Târnava Comuna Siliștea Crucii Sat: Siliștea Crucii Colegiul uninominal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
comuna Peștișani, județul Gorj. Este clasificată ca monument istoric, cu , sub denumirea de "Casa-Muzeu "Constantin Brâncuși"". Din pridvor se intră în cele trei încăperi ale casei: odaia de dormit, cunia și celarul. Cunia e bucătăria, locul unde era vatra cu corlată, unde se gătea mâncarea și unde se adunau la masă toți ai casei. Celarul e cămara și e singura încăpere care nu are tavanul drept. De aici se poate urca în pod. Casa este compusă din două odăi (vatră, sobă
Casa memorială Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/327388_a_328717]
-
() este un actor român de teatru și film. A jucat dramă, comedie, tragedie, figuri istorice, haiduci. Născut din părinți bucovineni (mama originară din Valea Seacă, tatăl, medic veterinar, originar din Corlata), și-a petrecut copilăria în Corlata, Pojorâta și Cajvana, apoi în Cernăuți și, ulterior, la Cluj, unde a urmat Liceul de băieți nr. 3 (azi, Colegiul Național Emil Racoviță). A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București (IATC
Florin Piersic () [Corola-website/Science/300147_a_301476]
-
() este un actor român de teatru și film. A jucat dramă, comedie, tragedie, figuri istorice, haiduci. Născut din părinți bucovineni (mama originară din Valea Seacă, tatăl, medic veterinar, originar din Corlata), și-a petrecut copilăria în Corlata, Pojorâta și Cajvana, apoi în Cernăuți și, ulterior, la Cluj, unde a urmat Liceul de băieți nr. 3 (azi, Colegiul Național Emil Racoviță). A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București (IATC, astăzi UNATC), promoția 1957. La doi
Florin Piersic () [Corola-website/Science/300147_a_301476]
-
Paris, au avut trei copii : Tretie Stan Dragoses, Preda Varlam Calomfir si Dyspré Henry Theodore. Vasile Georgescu Paleolog s-a stins la Craiova în 1979 și este înmormantat în biserica familiei din 'Cimitirul Sineasca'. Traiectoria lui V. G. Paleolog de la Corlate ... <br> Viața lui V. G. Paleolog pare a fi rezultatul unui arunc de zaruri, un spectacol miraculos al întâmplărilor și întâmplării, numai că sub acest rostogol al zarurilor se află necesitatea ca poveste a omului și operei acestuia. Numai că
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
este peștera situată la cea mai mare altitudine din Munții Trascău, situată pe vârful cu acelaș nume din județul Alba. Poartă și numele de Prștera-aven Dâmbău, Peștra din Hula Dâmbăului sau Peștera de sub Corlată Peștera se află pe teritoriul orașului Zlatna, județul Alba, în partea de sud-vest a Munților Trascăului. Peștera s-a format într-un masiv izolat de calcare tithonice care alcătuiesc partea superioară a vârfului Dâmbău. Acest vârf de 1369 m este
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
să țină cont și de nemulțumirea neascunsă a autorităților țariste față de caracterul de masă al mișcării inițiate în Oltenia. Declanșarea pe 22 februarie/6 martie 1821 a mișcării eteriste, ale căror forțe au traversat granițele Moldovei cu aprobarea autotităților țariste, corlată cu ridicarea la luptă a grecilor din Peloponez, coraborată cu declarația riscantă a lui Alexandru Ipsilanti (24 februarie/8 martie), care afirma că se bucură de sprijinul țarului , au dus la precipitarea evenimentelor și complicarea situației mișcării revoluționare roe. Prin
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
împrejurări deictice, în care interlocutorul cunoaște detaliile, deci acestea pot fi neglijate. Multe cuvinte moștenite sau împrumutate cu sens specializat vor fi fost surprinse și preluate izolat în astfel de circumstanțe, și nu în urma unei condensări propriu-zise, de exemplu rom. corlată, crilă, cuvânt, dric etc. (v. Suciu, CLS, pp. 21-22), care, la fel ca și culot < fr. culot sau driver < engl. driver, au fost adoptate cu un sens particular, nu cu cel general al etimonului. Condensarea nu trebuie confundată, așa cum am
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
dădea în pârg” și se cocea, se recolta uneori cu ajutorul unei coase care avea la capătul toporâei 1 o mică greblă numită „hreaplă” ce culca uniform firele cosite, căratul acestora la arie făcându-se cu ajutorul căruțelor pe care erau montate corlate cu țepușe. În mod „clasic”, grâul se secera cu ajutorul secerilor confecționate și zimțuite periodic de către fierarii satului. Seceratul se executa de către fiecare familie în parte, iar când grâul era în pericol să se scuture, datorită coacerii prea puternice, se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pricepere uși și ferestre, scaune și mese, rotari și butnari 4, meseriași care știau să folosească proprietăților diferitelor esențe lemnoase. Din alun și frasin făceau cuie de lemn pentru cizmărie, din corn confecționau resteie 5 și țepușe pentru drugii de la corlatele pentru căratul snopilor, fânului sau paielor, cuie și cârlige rezistente, iar din trunchiurile golite ale copacilor făceau buduroaie pentru familiile de albine, vase pentru bătut știuleții de porumb sau recipiente pentru păstrarea cerealelor. Din salcâm se ciopleau țăruși pentru porți
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
bucuros că mai sunt și alți copii care să învețe. Mijlocul de transport era, după anotimp, carul sau sania cu boi cel mai adaptat reliefului deluros al regiunii. Fiecare transport respecta un ritual: carul sau sania erau prevăzute cu o corlată largă și înaltă, ce se umplea cu fân sau strujeni, drept hrană a boilor pentru două nopți și o zi cât dura deplasarea; deasupra urmau pături și perne pe care erau culcați copiii, picioare la picioare, câte 3-4 de-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
prin acceptarea numai a formei în -i (DOOM2 recomandă duști, foarfeci 18, gogoși, poieni, modificând normarea din DOOM1: duște, foarfece, gogoașe/gogoși, poieni/poiene), sau prin acceptarea de noi variații literare libere (căpșuni/căpșune, cireși/cireșe, coarde/corzi, coperți/coperte, corlate/corlăți, găluște/găluști, râpe/râpi, rumeneli/rumenele). În ciuda "neliniștilor" recente privind statutul literar sau încă neliterar al noilor variante, este mai presus de orice îndoială că noile forme sunt frecvente în uzul actual și că aparțin fondului vechi al limbii
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
acceptarea numai a formei în -i (DOOM2 recomandă duști, foarfeci 18, gogoși, poieni, modificând normarea din DOOM1: duște, foarfece, gogoașe/gogoși, poieni/poiene), sau prin acceptarea de noi variații literare libere (căpșuni/căpșune, cireși/cireșe, coarde/corzi, coperți/coperte, corlate/corlăți, găluște/găluști, râpe/râpi, rumeneli/rumenele). În ciuda "neliniștilor" recente privind statutul literar sau încă neliterar al noilor variante, este mai presus de orice îndoială că noile forme sunt frecvente în uzul actual și că aparțin fondului vechi al limbii. (ii
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
terminate în -că, indiferent de vechimea bazei, își păstrează alternanța consonantică (c/č), dar au tratament oscilant în ce privește alternanțele vocalice (c). Alte baze neologice recente continuă procesul de pierdere a alternanțelor vocalice (d): (a) coardă - corzi [oa/o, d/z], corlată - corlăți [a/ă, t/ț], cireașă - cireși [ea/e[, rumeneală - rumeneli [ea/e] etc; (b) lichiditate - lichidități, lejeritate - lejerități [a/ă, t/ț] etc.; (c) geacă - geci [ea/e, c/č], dar remarcă - remarci, fără alternanță vocalică, în ciuda existenței în
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
în -că, indiferent de vechimea bazei, își păstrează alternanța consonantică (c/č), dar au tratament oscilant în ce privește alternanțele vocalice (c). Alte baze neologice recente continuă procesul de pierdere a alternanțelor vocalice (d): (a) coardă - corzi [oa/o, d/z], corlată - corlăți [a/ă, t/ț], cireașă - cireși [ea/e[, rumeneală - rumeneli [ea/e] etc; (b) lichiditate - lichidități, lejeritate - lejerități [a/ă, t/ț] etc.; (c) geacă - geci [ea/e, c/č], dar remarcă - remarci, fără alternanță vocalică, în ciuda existenței în limbă
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
Mironescu 8 și Panait Istrati. Câteva cuvinte ale plutașilor: sălcier: un fel de cârlig pe care pune plutașul tarhatul; corcie, târșoiu, un fel de aparat sanie, cu care se cară fânul din poieni; jneamăt, închisoare; șprangă, otgon de ancorat pluta. corlată așezată pe căruță, ca o podină, pe care stau zece, doisprezece oameni. Plutașul spune: buza și curu plutei. Mi-am adus aminte iar de romanul nemțesc, găsit în tranșee, la Mărăști. În acest cas, musicalitatea poesiei englese este ilusorie, pentru că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
treceau prin centrul bordeiului. Accesul se făcea printr-un gârlici, o scară acoperită, săpată înclinat, cu treptele întărite cu țăruși de lemn, situată de obicei în față, pe latura mică. Pe partea opusă intrării se găsea căminetele, adică vatra cu corlata și coșul larg, pentru fum. Acesta era chiar un coș din nuiele, de formă tronconică, tencuit cu lut, să reziste la foc. Corlata este polița din jurul coșului. De-a curmezișul coșului era zălarul, un lemn solid de care se atârna
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
de obicei în față, pe latura mică. Pe partea opusă intrării se găsea căminetele, adică vatra cu corlata și coșul larg, pentru fum. Acesta era chiar un coș din nuiele, de formă tronconică, tencuit cu lut, să reziste la foc. Corlata este polița din jurul coșului. De-a curmezișul coșului era zălarul, un lemn solid de care se atârna lanțul pentru ceaun sau țest. Prin coșul larg se arunca în bordei combustibilul, lemne de foc, vreascuri, sau coceni. Pe peretele lateral era
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
La asta s-a adăugat și faptul că țăranii din acel sat, care nu mai văzuseră zmeul, au venit toți la curte, ca la o întîmplare extravagantă și necurată. Multă poezie îmi aduce aminte grădina noastră, în care era o corlată (un chioșc făcut din haragi de fasole) bătută cu flori delicate de tot felul de fasole, pârâul din grădină, pe care făceam mori, și balconul casei, care suna a metal când umblam pe el cu pași apăsați. De la moșiile celelalte
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
Bistrețu Nou Apele Vii Booveni Bodăiești Baltă Verde Bucovicior Bodăieștii de Sus Bădoși �� Busu Bojoiu Barcă Busulețu Botoșești Paia Beharca Buzduc Brabova Beloț C��ciulatu Braloștița Boureni Călugărei Brădeștii Bătrâni Brabeți Câmpeni Bulzești Braniște-Daneți Ciocanele Bușteni Braniște-Podari Comănicea Caraula Bratovoești Corlate Carpen Brădești Cornu Călărași Breasta �� Domnu Tudor Cernătești Bucovăț Drăgoaia Cetate Calopăr Fântânele-Teslui Cetățuia-Cioroiași Castranova Foișor Ciocănești Castrele Traiane Frățila Cioroiași Cătane Gabru Cioroiu Nou Căciulătești Georocu Mare Ciupercenii Noi Cârcea �� Gogoșita Ciutura Cârna Golumbu Cleanov Celaru Gubaucea Covei Cerat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
de Jos Holdița Brădățel Burla Badragi Broșteni-Drăgușeni Budeni Capu Câmpului Baia Catrinari Bursuceni Călinești- Calafindaști Bădeuți Chiril Cacica Ciomărtan Băișești Ciumărna Călinești Vasilache Comănești Bălăceana Climăuți Cărlibaba Costâna Bălcăuți Codru Căsoi Coșna Bărăști Costileva Cojoci Cotu Băii Berchișești Cotu Dobei Corlata Deia Bilca Coverca Corocăiești Dumbrava Grănicești Bivolărie Cununschi Cotărgași Dumbrăveni-Rășca Bogată Dărmoxa Crucea Dumbrăvița Bogdănești Deleni Delnița Fântână Mare Boroaia Deluț Dumbrava-Cornu- Luncii Forăști Bosanci Demăcușa Fetești Giulești Botoșenița Mare Dornișoara Frasin-Broșteni Gulia Botuș-Fundu Moldovei Drăgoiasa Gară Leu Gură Putnei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]