52 matches
-
nr. 4 Orașul COSTEȘTI Localitate componentă: Costești Sate ce aparțin orașului: Broșteni, Lăceni, Pârvu Roșu, Podu Broșteni, Smei, Stârci Comuna Bârla Sate: Bârla, Afrimești, Brabeți, Bădești, Ciocești, Malu, Mozăceni-Vale, Mândra, Podișoru, Șelăreasca, Urlueni, Zuvelcați Comuna Buzoești Sate: Vulpești, Bujoreni, Buzoești, Cornățel, Curteanca, Ionești, Podeni, Redea, Șerboeni, Tomșanca, Vlăduța Comuna Căldăraru Sate: Căldăraru, Burdea, Strâmbeni Comuna Ciomăgești Sate: Răduțești, Seculești, Bratia, Ciomăgești, Cungrea, Dogari, Fedeleșoiu, Giuclani, Păunești Comuna Cocu Sate: Răchitele de Jos, Bărbătești, Cocu, Crucișoara, Făcălețești, Greabănu, Popești, Răchițele de Sus
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Comuna Răcăciuni Sate: Răcăciuni, Ciucani, Fundu Răcăciuni, Gheorghe Doja, Gâșteni, Răstoaca Comuna Sascut Sate: Sascut, Berești, Contești, Pâncești Sascut-Sat, Schineni, Valea Nacului Comuna Tătărăști Sate: Tătărăști, Cornii de Jos, Cornii de Sus, Drăgești, Gherdana, Giurgeni, Ungureni Comuna Urechești Sate: Urechești, Cornățel, Lunca Dochiei, Satu Nou, Slobozia Comuna Valea Seacă Sate: Valea Seacă, Cucova B. Colegii uninominale pentru alegerea Senatului Colegiul uninominal pentru alegerea Senatului nr. 1 Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 1 Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
blocurile 14 și 15 Str. Cireșoaia Int. Clăbucet Str. Clopoței Int. Clubului Str. Clujului Str. Colonia Teleajen blocuri și vile, inclusiv 241F Str. Colței Str. Concordiei Str. Constantin Stere (fosta Pionierilor) Str. Constructorilor inclusiv blocurile Str. Corăbiei Str. Corlătești Str. Cornățel (inclusiv blocurile 1A, 1B. 7 (cu scările A, B, C, D), 60 C, 60 D, 60 E și 60 F) Str. Cosînzeana Str. Cosmești Int. Cosmos Str. Costache Negri Str. Coșarilor Str. Coșna Str. Coștilei Str. Covurlui Str. Cozia Str.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Sate: Boița, Lazaret, Lotrioara, Paltin Comuna Cârța Sate: Cârța, Poienița Comuna Cârțișoara Sat: Cârțișoara Comuna Porumbacu de Jos Sate: Porumbacu de Jos, Colun, Porumbacu de Sus, Scoreiu, Sărată Comuna Racovița Sate: Racovița, Sebeșu de Sus Comuna Roșia Sate: Roșia, Cașolț, Cornățel, Daia, Nou, Nucet Comuna Sadu Sat: Sadu Comuna Șelimbăr Sate: Șelimbăr, Bungard, Mohu, Veștem Comuna Turnu Roșu Sate: Turnu Roșu, Sebeșu de Jos Comuna Vurpăr Sat: Vurpăr Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 6 Orașul MIERCUREA SIBIULUI Localitate componentă
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Ilinca Marin Str. Caransebeș Str. Căiuți Str. Cecilia Cuțescu Ștorck Str. Ceremușului Str. Cernești Str. Ciacova Int. Cireșoaia Str. Cireșoaia Int. Ciucului Str. Clăbucet Drm. Codrii Vlăsiei Str. Constantin Dobrogeanu Gherea Ale. Constantin Sandu-Aldea Str. Constantin Sandu-Aldea Str. Coralilor Str. Cornățel Drm. Costești Str. Cpt. Mircea Petre Str. Cpt. Nicolae Drossu Drm. Cristești Str. Crivești Str. Dakar Str. Dăeni Str. Dărmănești Str. Dej Str. Diaconu Coresi Str. Dornei Int. Dragomirna Int. Dridu - nr. 2 - 8; 1 - 15 Str. Dridu - nr. 2
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
se practică de asemenea pescuitul sportiv. La 15 km N de Scornicești este pădurea Seaca - rezervație de vânătoare, care ofera posibilități de cazare în fosta cabana de protocol. Tot în zona pădurii Seaca se află bisericile de lemn Seaca și Cornățel, monumente istorice din secolele 15-16.
Scornicești () [Corola-website/Science/297043_a_298372]
-
Stelea, apoi la locul lui Stoica, până la drumul Icoanei”. Un alt document, din 28 noiembrie 1579, menționează drumul peștelui, care trece prin aceasta zonă și se explică de ce s-a înființat un sat pe malul Mostiștei, în apropierea vechiului târg Cornățel, atestat documentar în 1526. Localitatea Vutești a reprezentat loc de trecere, de odihnă și de popas pentru negustorii români, greci și sârbi care preluau peștele de la Dunăre, de la Cornățel și îl transportau spre București și alte orașe ale țării pentru
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
a înființat un sat pe malul Mostiștei, în apropierea vechiului târg Cornățel, atestat documentar în 1526. Localitatea Vutești a reprezentat loc de trecere, de odihnă și de popas pentru negustorii români, greci și sârbi care preluau peștele de la Dunăre, de la Cornățel și îl transportau spre București și alte orașe ale țării pentru a fi comercializat. Datorită acestei intense activități, zona respectivă și satul Vutești, încep a fi locuite de o populație de origine diferite. Un document din 10 mai 1623 face
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
menționează și o altă posibilă sursă de proveniență a lor. Este un document prin care Radu Mihnea dăruiește lui Dumitrachi Cantacuzino satul Frăsinetul, învecinat cu Vutești, fost sat domnesc, cumpărat de Mihai Viteazul. Satul Vutești aflându-se în vecinătatea orașului Cornățel, unde principala ocupație era negusoria, de pe urma căreia oamenii strângeau averi frumoase, a fost cumpărat de „Ianiu, feciorul Cornei de oraș de Cornățel”. Documentele menționează faptul că, Ianiu cumpară, la 16 decembrie 1631, de la Despina jupâneasa Vladului biv logofat Rudeanul și
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
Frăsinetul, învecinat cu Vutești, fost sat domnesc, cumpărat de Mihai Viteazul. Satul Vutești aflându-se în vecinătatea orașului Cornățel, unde principala ocupație era negusoria, de pe urma căreia oamenii strângeau averi frumoase, a fost cumpărat de „Ianiu, feciorul Cornei de oraș de Cornățel”. Documentele menționează faptul că, Ianiu cumpară, la 16 decembrie 1631, de la Despina jupâneasa Vladului biv logofat Rudeanul și de la coconii ei Radu și Vladul „satul Vutești de pe apa Mostiștei ot sudstvo elhov, tot satul cu tot hotarul și cu toți
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
de nume de acest fel din județele Ilfov și Ialomița. Ianiul n-a putut să stăpânească netulburat mult timp satul pe care-l cumpărase. Abia trecuseră 3 ani și se ridică asupra lui Gheorghe vistierul, viitorul ispravnic al zidirii din Cornățel și bunicul cronicarului Radu Popescu. spunând că el avea mai mult drept să cumpere decât Ianiul , deoarece era vecin de moșie cu satul respectiv. În cele din urmă cei doi ajung la o înțelegere și anume să stăpânească fiecare câte
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
la o înțelegere și anume să stăpânească fiecare câte o jumătate din acel sat, împărțindu-și între ei și rumânii. Actul de înțelegere sau zapisul poartă data de 3 martie 1634. După anul 1648, când a fost zidită biserica de la Cornățel, Matei Basarab a cumpărat satul Vutești, două treimi de la Dimitrașco, clucerul ot Spineni și o treime de la Dumitru, vistierul Dudescu, dăruind apoi satul, mânăstirii sale Căldărușani. În secolul al XVIII-lea, documentele menționează ca Rosețeștii stăpâneau în Ilfov și moșia
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
satul Vutești, două treimi de la Dimitrașco, clucerul ot Spineni și o treime de la Dumitru, vistierul Dudescu, dăruind apoi satul, mânăstirii sale Căldărușani. În secolul al XVIII-lea, documentele menționează ca Rosețeștii stăpâneau în Ilfov și moșia Tăriceni, de la nord de Cornățel și moșia Careda. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, moșia Tăriceni este cumpărată de morari greci, care aveau legături cu egumenii greci din partea locului. În 1828, vrednicul de pomenire negustor, de neam grec, Hristofor Guva, ridică din temelii această biserică
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
Buzoești este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Bujoreni, Buzoești, Cornățel, Curteanca, Ionești, Podeni, Redea, Șerboeni, Tomșanca, Vlăduța și Vulpești (reședința). Comuna se află în sudul județului, în Câmpia Găvanu-Burdea, pe malurile Teleormanului. Este străbătută de șoseaua națională DN65A, care leagă Piteștiul de Roșiorii de Vede. La Vulpești, din acest drum
Comuna Buzoești, Argeș () [Corola-website/Science/300611_a_301940]
-
la județul Argeș, reînființat, iar comuna Ionești a fost desființată și satele ei au trecut la comuna Buzoești. În comuna Buzoești se află crucea de piatră de la cotul Troianului (1733), monument memorial sau funerar de interes național, aflată în satul Cornățel. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca monumente de arhitectură: casa Gheorghița Sandu (1937) aflată pe DJ504 (numărul 190) în satul Cornățel
Comuna Buzoești, Argeș () [Corola-website/Science/300611_a_301940]
-
Cornățel. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca monumente de arhitectură: casa Gheorghița Sandu (1937) aflată pe DJ504 (numărul 190) în satul Cornățel; și biserica „Sfântul Teodor Tiron” (1823) din satul Vlăduța.
Comuna Buzoești, Argeș () [Corola-website/Science/300611_a_301940]
-
abundent. Lunca acestui parau este numită de localnici Valea Săracului. Se învecinează cu următoarele comune: Buzoești la nord, Negrași la est, Izvoru la sud și Ungheni la vest. Comună este străbătuta de următoarele căi rutiere:DJ 504 Vulpești-Alexandria,DC 122 Cornățel -Deaguri, DC 123 Deagu de Sus - Bârlogu (comună Negrasi), DC 126 Orodelu -Goia (comună Ungheni). Sursa principala de venit este agricultură. Este cunoscută ca și comuna cu cele mai multe fântâni din Argeș. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Recea se
Comuna Recea, Argeș () [Corola-website/Science/300640_a_301969]
-
Urechești este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Cornățel, Lunca Dochiei, Satu Nou, Slobozia și Urechești (reședința). Comuna se află în extremitatea sudică a județului, la limita cu județul Vrancea, pe malurile Trotușului. Este străbătută de șoseaua națională DN11A, care leagă Oneștiul de Adjud. La Cornățel, din acest drum
Comuna Urechești, Bacău () [Corola-website/Science/300708_a_302037]
-
formată din satele Cornățel, Lunca Dochiei, Satu Nou, Slobozia și Urechești (reședința). Comuna se află în extremitatea sudică a județului, la limita cu județul Vrancea, pe malurile Trotușului. Este străbătută de șoseaua națională DN11A, care leagă Oneștiul de Adjud. La Cornățel, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ119C, care duce spre sud în județul Vrancea la Ruginești și Pufești (unde se termină în DN2). Tot din DN11A, la Urechești se ramifică șoseaua județeană DJ119A care duce spre nord-est la Sascut
Comuna Urechești, Bacău () [Corola-website/Science/300708_a_302037]
-
unde se intersectează cu DN2) și mai departe spre sud-est în județul Vrancea la Homocea (unde se termină tot în DN11A). Prin comună trece și calea ferată Adjud-Comănești-Siculeni, pe care este deservită de stația Urechești și de halta de călători Cornățel Moldova. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Urechești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,75%). Pentru 3,98% din populație, apartenența etnică nu
Comuna Urechești, Bacău () [Corola-website/Science/300708_a_302037]
-
era formată din satele Urecheștii de Jos și Urecheștii de Sus, cu o populație de 543 de locuitori; ea avea o școală și o biserică. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Cornățel, alcătuită din satele Cornățel, Lunca Dochiei și Satu Nou, având în total 694 de locuitori ce trăiau în 166 de case. Aici exista doar o biserică ortodoxă, primăria cofinanțând școala din Coțofănești. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceleași
Comuna Urechești, Bacău () [Corola-website/Science/300708_a_302037]
-
Urecheștii de Jos și Urecheștii de Sus, cu o populație de 543 de locuitori; ea avea o școală și o biserică. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Cornățel, alcătuită din satele Cornățel, Lunca Dochiei și Satu Nou, având în total 694 de locuitori ce trăiau în 166 de case. Aici exista doar o biserică ortodoxă, primăria cofinanțând școala din Coțofănești. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceleași alcătuiri, ele făcând parte
Comuna Urechești, Bacău () [Corola-website/Science/300708_a_302037]
-
166 de case. Aici exista doar o biserică ortodoxă, primăria cofinanțând școala din Coțofănești. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceleași alcătuiri, ele făcând parte din plasa Trotuș a aceluiași județ. Comuna Urechești avea 1323 de locuitori, iar comuna Cornățel 932. În 1950, comunele au trecut în administrarea raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău; în timp, comuna Cornățel a fost desființată și inclusă în comuna Urechești, care a preluat
Comuna Urechești, Bacău () [Corola-website/Science/300708_a_302037]
-
a aceluiași județ. Comuna Urechești avea 1323 de locuitori, iar comuna Cornățel 932. În 1950, comunele au trecut în administrarea raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău; în timp, comuna Cornățel a fost desființată și inclusă în comuna Urechești, care a preluat și satul Slobozia de la comuna Coțofănești, desființată și ea. În 1968, comuna Urechești, în alcătuirea actuală, a trecut la județul Bacău.
Comuna Urechești, Bacău () [Corola-website/Science/300708_a_302037]
-
multă ușurință. Muntele Vâlcan oferă excelente condiții pentru practicarea alpinismului. Partea să estică, în zona stâncăriilor, are trasee pitonate. De pe vârfurile "Căprăreasa" și "Caprifoiul" se văd: culmea teșita de origine calcaroasa a "Brădișorului", casele răzlețe ale cătunelor sau satelor Grohotele, Cornățel, Serbaia, Porcurea și Tarnița, coloanele poliedrice de bazalt ale Detunatelor, Dealu Mare, peste care trece șoseaua Zlatna - Abrud, Roșia Montană, Abrudul, Câmpeniul, chiar cetatea Devei spre sud și culmile Masivului Retezat.
Muntele Vulcan (arie protejată) () [Corola-website/Science/314550_a_315879]