52 matches
-
la județul Argeș, reînființat, iar comuna Ionești a fost desființată și satele ei au trecut la comuna Buzoești. În comuna Buzoești se află crucea de piatră de la cotul Troianului (1733), monument memorial sau funerar de interes național, aflată în satul Cornățel. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca monumente de arhitectură: casa Gheorghița Sandu (1937) aflată pe DJ504 (numărul 190) în satul Cornățel
Comuna Buzoești, Argeș () [Corola-website/Science/300611_a_301940]
-
Cornățel. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca monumente de arhitectură: casa Gheorghița Sandu (1937) aflată pe DJ504 (numărul 190) în satul Cornățel; și biserica „Sfântul Teodor Tiron” (1823) din satul Vlăduța.
Comuna Buzoești, Argeș () [Corola-website/Science/300611_a_301940]
-
Stelea, apoi la locul lui Stoica, până la drumul Icoanei”. Un alt document, din 28 noiembrie 1579, menționează drumul peștelui, care trece prin aceasta zonă și se explică de ce s-a înființat un sat pe malul Mostiștei, în apropierea vechiului târg Cornățel, atestat documentar în 1526. Localitatea Vutești a reprezentat loc de trecere, de odihnă și de popas pentru negustorii români, greci și sârbi care preluau peștele de la Dunăre, de la Cornățel și îl transportau spre București și alte orașe ale țării pentru
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
a înființat un sat pe malul Mostiștei, în apropierea vechiului târg Cornățel, atestat documentar în 1526. Localitatea Vutești a reprezentat loc de trecere, de odihnă și de popas pentru negustorii români, greci și sârbi care preluau peștele de la Dunăre, de la Cornățel și îl transportau spre București și alte orașe ale țării pentru a fi comercializat. Datorită acestei intense activități, zona respectivă și satul Vutești, încep a fi locuite de o populație de origine diferite. Un document din 10 mai 1623 face
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
menționează și o altă posibilă sursă de proveniență a lor. Este un document prin care Radu Mihnea dăruiește lui Dumitrachi Cantacuzino satul Frăsinetul, învecinat cu Vutești, fost sat domnesc, cumpărat de Mihai Viteazul. Satul Vutești aflându-se în vecinătatea orașului Cornățel, unde principala ocupație era negusoria, de pe urma căreia oamenii strângeau averi frumoase, a fost cumpărat de „Ianiu, feciorul Cornei de oraș de Cornățel”. Documentele menționează faptul că, Ianiu cumpară, la 16 decembrie 1631, de la Despina jupâneasa Vladului biv logofat Rudeanul și
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
Frăsinetul, învecinat cu Vutești, fost sat domnesc, cumpărat de Mihai Viteazul. Satul Vutești aflându-se în vecinătatea orașului Cornățel, unde principala ocupație era negusoria, de pe urma căreia oamenii strângeau averi frumoase, a fost cumpărat de „Ianiu, feciorul Cornei de oraș de Cornățel”. Documentele menționează faptul că, Ianiu cumpară, la 16 decembrie 1631, de la Despina jupâneasa Vladului biv logofat Rudeanul și de la coconii ei Radu și Vladul „satul Vutești de pe apa Mostiștei ot sudstvo elhov, tot satul cu tot hotarul și cu toți
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
de nume de acest fel din județele Ilfov și Ialomița. Ianiul n-a putut să stăpânească netulburat mult timp satul pe care-l cumpărase. Abia trecuseră 3 ani și se ridică asupra lui Gheorghe vistierul, viitorul ispravnic al zidirii din Cornățel și bunicul cronicarului Radu Popescu. spunând că el avea mai mult drept să cumpere decât Ianiul , deoarece era vecin de moșie cu satul respectiv. În cele din urmă cei doi ajung la o înțelegere și anume să stăpânească fiecare câte
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
la o înțelegere și anume să stăpânească fiecare câte o jumătate din acel sat, împărțindu-și între ei și rumânii. Actul de înțelegere sau zapisul poartă data de 3 martie 1634. După anul 1648, când a fost zidită biserica de la Cornățel, Matei Basarab a cumpărat satul Vutești, două treimi de la Dimitrașco, clucerul ot Spineni și o treime de la Dumitru, vistierul Dudescu, dăruind apoi satul, mânăstirii sale Căldărușani. În secolul al XVIII-lea, documentele menționează ca Rosețeștii stăpâneau în Ilfov și moșia
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
satul Vutești, două treimi de la Dimitrașco, clucerul ot Spineni și o treime de la Dumitru, vistierul Dudescu, dăruind apoi satul, mânăstirii sale Căldărușani. În secolul al XVIII-lea, documentele menționează ca Rosețeștii stăpâneau în Ilfov și moșia Tăriceni, de la nord de Cornățel și moșia Careda. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, moșia Tăriceni este cumpărată de morari greci, care aveau legături cu egumenii greci din partea locului. În 1828, vrednicul de pomenire negustor, de neam grec, Hristofor Guva, ridică din temelii această biserică
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
de la Pogonești-Ivești s-a găsit în asociere cu câteva fragmente ceramice, specifice prin caracteristicile pastei și decorurilor intervalului de timp al secolelor VIII-IX. Acest exemplar este apropiat celor de formă simetrică, de dimensiuni relativ mari, de la Mănăstirea, Grumezoaia, Giurcani (Vaslui), Cornățel (Bacău), Răducăneni (Iași) și Bârlogu (Argeș). Amnarul din fier de la Tăcuta este dreptunghiular în secțiune, ușor rupt la unul din capete, iar la celălalt este prevăzut cu o perforație, necesară agățării obiectului. Piesa este asemănătoare, din punct de vedere al
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Arțarul, Cleanov (sl. klĕnov, „de arțar“), Brazi, Brădești, Smida (< smidă, „loc cu pădure tînără“), Cărpiniș, Gabrovița (< sl. gabrov, „de carpen“ + sufixul -ița), Gherțeniș (magh. gyertyàn, „carpen“); Căliniș, Cătiniș, Cireși, Cornu, Cornetul, Cornișor (< cornișor, „un arbore numit și brădișor, ploșnicar“), Cornu, Cornățel, Dranov (< sl. dren, „corn“), Drencova, Drincea, Făget, Bucov, (< sl. buc, „stejar“), Bucovăț, Bichiș (< magh. bükkös, „făget“), Frăsinei, Isnovăț (cf. bg. jasen, „frasin“), Gorunul, Bunget (cf. alb. bunk, „stejar“), Cașolț (< germ. Kastenholz, „pădure de stejari“), Cerăt, Dîmbovița (< sl. dabu „stejar“), Gîrnetul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
valea strâmtă și strâns între două dealuri. La dreapta, spre sud, se întindea Valea Hârtibaciului cu apa ei sărăcăcioasă ș veșnic tulbure, care se strecoară discretă printre sălcii și răchiți, în jur sunt ogoare îmbelșugate și pline de rod. Satul Cornățel se vede în jocul căldurii de amiază cu casele lui apropiate și lipsite de umbra pomilor. În locul unde e așezat Cornățelul, Hârtibaciul formează o vatră frumoasă, dându-i satului un aer de comoditate și bună stare. Ce frumoase sunt colinele
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
tulbure, care se strecoară discretă printre sălcii și răchiți, în jur sunt ogoare îmbelșugate și pline de rod. Satul Cornățel se vede în jocul căldurii de amiază cu casele lui apropiate și lipsite de umbra pomilor. În locul unde e așezat Cornățelul, Hârtibaciul formează o vatră frumoasă, dându-i satului un aer de comoditate și bună stare. Ce frumoase sunt colinele din jur, privite din vârful dealului de la Daia. Pante domoale și linii ondulate, îmbrăcate de verdeața vegetației de vară, îți aduc
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ani dintr-o comună de lîngă Titu. Autor de schițe orale. Făcea cronica întîmplărilor din comuna lui și a celor din triajul de vagoane. Ascultătorii cunoșteau întîmplările, erau consătenii lui, ceferiști și ei. Le plăcea însă cum le povestea omul, Cornățel îl chema. Cînd n-avea nimic nou - erau și asemenea zile - îl puneau să povestească vreuna mai veche, ceea ce nu accepta totdeauna. Nu-i plăcea să se repete. Mai ușor începea o povestire nouă decît una dintre cele vechi. Dacă
De ce povestim? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8253_a_9578]
-
vină. Dacă citesc sau aud mărturii scriitoricește care complică acest imbold elementar, pentru a-l face mai interesant, îmi vine să casc. Cînd Homer zice: "Cîntă, zeiță, mînia ce-aprinse pe-Ahil Peleianul" el așteaptă să-i vină, cum ar zice Cornățel, știind că are ce-i veni. Nu invoci zeița, în fața celor care te ascultă, ca și cum ai da întîlnire, la noroc, unei necunoscute, ci pentru că ea te-a mai vizitat și înainte. Totuși dacă nu începi să povestești fără a-i
De ce povestim? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8253_a_9578]
-
vraja poveștii și după ce Șeherezada ajunge la capătul ei. Doniazada are grijă ca inspirația surorii sale să nu sece. Ea e zeița în carne și oase care o ajută pe Șeherezada să o ia de la capăt. Sau cum spunea ceferistul Cornățel: "Trag oamenii ăștia de mine, să ne treacă timpul."
De ce povestim? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8253_a_9578]
-
aflat mulțime Ne vorbește zi și noapte... Cand de rău și când de bine”, „Dacă ea nu mă iubește”, „Dragostea e că și-o râie”, „Cocoșel cu două crește”, „Foaie verde spic de grâu”, „Mărie și Marioara”, „Pe deal pe la Cornățel”. „Cântecul lui Zavaidoc”. Dar să revin în timpul Primului Război Mondial, cănd Zavaidoc se înrolează voluntar, fiind chemat de Societatea Artiștilor, si cutreiera spitalele de campanie împreună cu George Enescu și Elenă Zămora (viitoarea prim-solistă la Teatrul de Opereta Regina Maria, cea care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
aflat mulțime Ne vorbește zi și noapte... Cand de rău și când de bine”, „Dacă ea nu mă iubește”, „Dragostea e că și-o râie”, „Cocoșel cu două crește”, „Foaie verde spic de grâu”, „Mărie și Marioara”, „Pe deal pe la Cornățel”. „Cântecul lui Zavaidoc”. Dar să revin în timpul Primului Război Mondial, cănd Zavaidoc se înrolează voluntar, fiind chemat de Societatea Artiștilor, si cutreiera spitalele de campanie împreună cu George Enescu și Elenă Zămora (viitoarea prim-solistă la Teatrul de Opereta Regina Maria, cea care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
aflat mulțime Ne vorbește zi și noapte... Cand de rău și când de bine”, „Dacă ea nu mă iubește”, „Dragostea e că și-o râie”, „Cocoșel cu două crește”, „Foaie verde spic de grâu”, „Mărie și Marioara”, „Pe deal pe la Cornățel”. „Cântecul lui Zavaidoc”. Dar să revin în timpul Primului Război Mondial, cănd Zavaidoc se înrolează voluntar, fiind chemat de Societatea Artiștilor, si cutreiera spitalele de campanie împreună cu George Enescu și Elenă Zămora (viitoarea prim-solistă la Teatrul de Opereta Regina Maria, cea care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Aș fi un președinte bun, trebuie să recunosc cu toată sinceritatea, modest fiind eu din fire... Ochei, Înțeleg, nu am fost la anver ca Băsescu și nici ambasador În țara tuturor posibilităților, precum Geoană. Nu m-am dus decât pe la Cornățel, la târg, dar acolo am fost ambasadorul nevesti-mii, că vroia oale și ulcele de lut și alte alea. N-am o fată europarlamentar ca Băse și nici soacră atacată de presă, precum Geoană. Pe soacră-mea nu o mai atacă
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
nu uite de mujdei și de mămăliguță, iar când toate au fost așezate pe o fața de masă cu carouri roșii pe un fond fost alb, Victor i-a tăiat fleica fierbinte În bucăți mici, a turnat din vinul de Cornățel, a arătat către mâncare și bragă rece și l-a invitat pe Va să mănânce pentru că mai era drum lung până acasă. Vreme de câteva zile, Va a resimțit din greu despărțirea de „neamurili di la Bacău”, așa cum spunea bunica
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Suseni Reabilitare 4 182 79 Grădinița PN com. Berevoiești Reabilitare 200 183 80 Școala cls. I-VIII sat Vulpești, com. Buzoiești Reabilitare 30 184 81 Școala cls. I-VIII com. Buzoiești Reabilitare 30 185 82 Școala cls. I-VIII sat Cornățel, com. Buzoiești Reabilitare 30 186 83 Școala cls. I-VIII sat Tomșanca, com. Buzoiești Reabilitare 30 187 84 Grădinița PN sat Ionești, com. Buzoiești Reabilitare 30 188 85 Grădinița PN sat Șerboieni, com. Buzoiești Reabilitare 30 189 86 Școala cls
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
Târgu Trotuș Reparații capitale 35 405 165 Școala cls. I-VIII sat Ungureni, comuna Ungureni Reparații capitale 60 406 166 Școala cls. I-VIII sat Viforeni, comuna Ungureni Reparații capitale 60 407 167 Școala cls. I-VIII și Grădinița sat Cornățel, comuna Urechești Reparații capitale 60 408 168 Școala cls. I-VIII și Grădinița sat Urechești, comuna Urechești Reparații capitale 80 409 169 Școala cls. I-VIII nr. 1 sat Valea Seacă, comuna Valea Seacă Reparații capitale 60 410 170 Școala
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
111. Rucar 32. Cicanesti │112. Salatrucu 33. Ciocesti 113. Săliștea 34. Ciofringeni │114. Samara 35. Ciomăgești │115. Săpata de Jos 36. Ciupa │116. Săpata de Sus 37. Colibași │117. Schitu Golești 38. Corbeni │118. Siliștea 39. Corbi │119. Silisteni 40. Cornățel │120. Slatioarele 41. Costești │121. Slobozia (de Costești) 42. Cosești │122. Slobozia (de Găești) 43. Cotmeana │123. Smeura 44. Crîngurile │124. Stanesti 45. Cuca │125. Stilpeni 46. Davidesti │126. Stolnici 47. Dărmănești │127. Stoenesti 48. Deagurile │128. Strimbeni 49. Dedulesti
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
57. Racoviță 15. Blajel │58. Rășinari 16. Boian │59. Rîu Sadului 17. Brateiu │60. Roșia 18. Bradeni │61. Ruși 19. Brosteni │62. Sadu 20. Bruiu │63. Sacadate 21. Buia │64. Sacel 22. Chirpar │65. Săliște 23. Cirta │66. Scoreiu 24. Cornățel │67. Sibiel 25. Cristian │68. Slimnic 26. Dirlos │69. Streza-Cirtisoara 27. Ghijasa de Sus │70. Seica Mare 28. Gură Rîului │71. Seica Mică 29. Hoghilag │72. Selimbar 30. Hosman │73. Sorostin 31. Iacobeni │74. Sura Mare 32. Ighisul Nou │75
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]