244 matches
-
înger ca mata să se întorloace cu Satana? A devenit și el un înger, ai să vezi. Aneta privea atent uneori la fostul ei soț, care o copleșea cu bunătate. Și atunci vedea cînd o aură de sfînt, cînd două cornițe de Ucigă-l Toaca. CAPITOLUL V Mostre din malaxorul vieții Individ și gloată În zadar se vor face încercări de a se modela matematic comportamentul uman. Putem reuși să dibuim un model privind mulțimea de indivizi și să apreciem destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cer. — Ce formă are lacul? am Întrebat-o Încercînd să mi conturez o imagine. — E ca un... ca un melc fără casă În spinare, mai Îngroșat spre coadă, așa, tîrÎndu-se pe pămînt de la sud-est către nord-vest, Încet-Încet, Înaintează cu cornițele, două golfuri prelungi, da, cred că spre nord-vest, e foarte frumos. Văd și o insuliță! Nu putea fi decît lacul Constanța sau Bodensee, zis și Schwabisches Meer (Marea Șvabă). Pe țărmurile sale de mia zănoapte se Întinde Suabia Superioară, azi
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Weingarten, nu departe de Marea Șvabă. — Are Într-adevăr formă de melc, marea asta interioară? mă mir eu În avionul de Paris. — Poate unul nemaivăzut, preistoric - crede Nicole nedezlipită de hublou -, se termină În partea de vest prin cele două cornițe, cum ți-am spus. O lăsăm În urmă. Nu mai văd nici avionul care urcă, nici coada de fum și nu zăresc nici Dunărea. Trebuie să fie și ea prin părțile astea, un rîuleț Încă, un „rivulus“, cum tot spui
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Dar uite: cornul din stînga al melcului e despicat spre capăt! Poate că am o iluzie optică, dar să știi că așezările de pe maluri și coli nele Înlănțuie strîns marea asta și parcă o ridică În brațe... Dacă În vîrful cornițelor ar avea ca melcii niște bobițe de ochi, s-ar uita acum În urma noastră... Îți imaginezi? Mireasa poetului, statuia episcopului și stafia prințesei M-am născut la Ardud, la 14 octombrie 1954. Mama Își amintește că era către amiază, la
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de el, se va căsători cu un ofițer onest, Stephano. Înarmați acum cu toate aceste informații, nu mai este greu să identificăm cele trei personaje din argint, reprezentate pe Sigiliul lui Paolo Taglioni. Personajul feminin, cu părul scurt și două cornițe ca de țap, este Satanella. Cu mâna stângă îndoită pe lângă talie și dreapta lăsată în jos, ea pare a ieși din cadrul nișei în care a fost așezată, pășind ușor cu stângul înainte. Poartă o rochie cu corsaj decoltat, mânecuțe scurte
Sigiliul lui Paolo Taglioni - O piesă prețioasă păstrată la București by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5773_a_7098]
-
încetă cu foitul până nu mă lipi de matahala de urs. Lângă urs se așeză un purcel ce mânca semințe de dovleac și arunca peste tot cojile. Apoi, lângă purcel se așeză un vițel cu freza linsă, cu cărare între cornițe și, culmea, pufăia dintr-o țigară de foi (probabil foi de porumb). Mai pe urmă veni și o veveriță, ținând codița cât mai sus ca să n-o murdărească, țopăind prin fața noastră de vreo câteva ori, nervoasă că nu mai găsea
CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382849_a_384178]
-
arunce peste noi cu beteală. Râdea cu hohote dolofana și arunca cu beteală, încât toți pomii, florile și viețuitoarele sclipeau sub încărcătura de fire lucitoare. Ba câteva fire ne-au agățat unul de altul încât, atunci când se scărpina vițelul între cornițe, cădeam buluc peste el și nu ne reveneam până nu ciulea urechile iepurașul. Si râdeau în hohote cu toții, iar dolofana arunca mereu cu beteală. Mai apăru și domnul Leo cu doamna Leona, cu nasurile pe sus. Iar în urma lor, țopa
CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382849_a_384178]
-
de multe ori le-au fost potrivnice, au dăinuit până astăzi. Spre deosebire de vechile familii răzășești din Filipeni care s-au pierdut, ajungând în starea de dependență, obștea Frunteștilor s-a ținut tare, ajungând, prin urmași, pân la noi. Familiile Ciuchi, Corniță, Bârgu, Vârlan, Oprișan, Ciută, Huțu, Perju au o vechime de câteva sute de ani, au dat naștere la spițe de neam „s-au lățit” prin căsătorii și încuscriri, urmașii lor păstrând conștiința că se trag din neam nare, boieresc. în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în numele comunității în relațiile cu autoritățile și boierii. Din rândul acestor familii sau desprins Ion Ciuchi, cel care i-a dus pe bejenarii bucovineni pe moșia lui Ștefan Rosetti și care lasă mărturie despre aceasta într-o carte bisericească, Dumitru Corniță care lasă însemnări despre bejenarii veniți în 1784 și despre stabilirea lor în lunca Dunavățului. Procesul de sărăcire a unor familii răzășești s-a accentuat în secolul al XIXlea, când o mare parte din satele răzășești din Moldova au fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui Ștefan cel Mare, mulți ardeleni români s-au așezat în Moldova, unele familii ajungând la ranguri înalte de boieri în sfatul domnesc. Ion Ciuchi, răzeșul din Fruntești, nu era singurul din sat care știa carte: Pisarul satului, Ion Dumitru Corniță, lasă mărturie despre bejenarii veniți din Bucovina, așa cum a aflat de la conducătorul bejenarilor, Petru Furcaru, și de la oamenii mai în vârstă din ceata bejenarilor. însemnările lui Ion Ciuchi s-au pierdut și pierdute ar fi rămas dacă n-ar fi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de tot, boierul a zis că să-i așeze în lunca Dunavățului, sau în curmătura Beșicatei. Și a rămas vorba așa și ne-am întors noi în sat la Fruntești cu pitac di la boier către fruntașii satului: Oprișan, Perju, Corniță, Ciuchi, și Bârgu pe care boierul îi ruga să facă cum or putea să rămână la noi acești creștini pentru a ierna. Și după ce ne-am adunat cu toți, am hotărât noi toți să-i găzduim pe toți la noi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
hotărât noi toți să-i găzduim pe toți la noi în sat și să li dăm cele trebuincioase până s-or așeza.” Cunoștințele noastre despre bejenarii ajunși la Fruntești în iarna anilor 1784-1785, se lărgesc cu însemnările pisarului Ion Dumitru Corniță, care arată condițiile grele în care s-au așezat pe moșia Filipeni a boierului Ștefan Roset: „în leat 1784, luna noiembrie, în 8 zile, fiind hramul Sfinților Voievozi, au tăbărât la noi mare bejenie de 72 de oameni venind din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care roduri și adunături le-au pus în chivnițele (beciuri) gazdelor de-au avut ei a face din ele borș aproape toată iarna, chiuau (băteau în piuă!) produsele și din zeama lor făceau și mâncare.” Importanța însemnărilor lui Ion Dumitru Corniță constă în aceea că ne spune că bejenarii așezați în lunca Dunavățului sunt veniți în grupuri, în perioade de timp diferite, dintr-o arie largă a Bucovinei, atât din satele de pe valea râului Suceava, cât și de pe valea Bistriței, din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Bistriței, din zona vechiului ocol al Câmpulungului Moldovenesc care includea și satele de pe valea râului Dorna. Totuși, trebuie făcută precizarea că bejenarii veniți din zona Dornelor sunt mult mai puțini față de cei veniți din zona Sucevei. De asemenea, însemnările pisarului Corniță dau numele unor familii și locurile lor de pornire în 1789. Aceste familii nu se regăsescă între cele înregistrate în Consignațiunea lui Enzenberg din 1778, de unde se poate trage concluzia fie că sunt venite din Ardeal după anul înscrierii, fie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în cea mai mare parte, au îngroșat rândurile analfabeților. Cele 6 posturi de la Școala Lunca erau ocupate de învățătorii: Ilie Pintilescu, Dumitru Arbureanu, Elena Pintilescu, Maria Păvăluță, Vasile Niță și Elena Verman. La școala din Fruntești funcționau N. Lăzărescu, Anton Corniță, Victor Grosu și Luța Grosu, iar la Școala Slobozia funcționau soții Virgil și Eleonora Cernat. Procesele-verbale de inspecție din această perioadă consemnează frecvența elevilor la cursul complementar (clasele V-VII, școală primară). La 6 mai 1938 (începuseră muncile agricole!) inspectorul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Vasile 14. Goleru Romiu 15. Stănică I. Gheorghe 16. Cristea Dumitru 17. Ene Dumitru 18. Ursu Gh. Constantin 19. Bîrgu Toader 20. Mihalache C. Vasile 21. Năstase Constantin 22. Platon C. Ion 23. Platon I. Vasile 399 19411945 1. Anton Corniță - ofițer 2. Savin Gh. Neculai 3. Popa Vasile - sergent 4. Popa Vasile Gheorghe 5. Corniță Gh. Gheorghe 6. Corniță V. Vasile 7. Buganu I. Gheorghe 8. Alexa Gr. Ion 9. Elisei Gh. Dumitru 10. Galeru Gh. Gheorghe 11. Bîrgu I.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ursu Gh. Constantin 19. Bîrgu Toader 20. Mihalache C. Vasile 21. Năstase Constantin 22. Platon C. Ion 23. Platon I. Vasile 399 19411945 1. Anton Corniță - ofițer 2. Savin Gh. Neculai 3. Popa Vasile - sergent 4. Popa Vasile Gheorghe 5. Corniță Gh. Gheorghe 6. Corniță V. Vasile 7. Buganu I. Gheorghe 8. Alexa Gr. Ion 9. Elisei Gh. Dumitru 10. Galeru Gh. Gheorghe 11. Bîrgu I. Vasile 12. Bîrgu I. Neculai 13. Ursu Gh. Toader 14. Rebegea Victor 15. Lăcătușu Gh.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Bîrgu Toader 20. Mihalache C. Vasile 21. Năstase Constantin 22. Platon C. Ion 23. Platon I. Vasile 399 19411945 1. Anton Corniță - ofițer 2. Savin Gh. Neculai 3. Popa Vasile - sergent 4. Popa Vasile Gheorghe 5. Corniță Gh. Gheorghe 6. Corniță V. Vasile 7. Buganu I. Gheorghe 8. Alexa Gr. Ion 9. Elisei Gh. Dumitru 10. Galeru Gh. Gheorghe 11. Bîrgu I. Vasile 12. Bîrgu I. Neculai 13. Ursu Gh. Toader 14. Rebegea Victor 15. Lăcătușu Gh. Gheorghe 16. Perju Gh.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
18. Găiceanu V. Neculai 19. Platon V. Victor 20. Oprișan C. Constantin 21. Oprișan Vasile 22. Ciuchi Gr. Ion 23. Ciuchi Vasile 24. Filipescu I. Mihai 25. Crăciun Victor 26. Platon T. Victor 27. Ciuchi Dionisie 28. Dănilă Neculai 29. Corniță Vasile 30. Bîrgu N. Vasile 400 *** Până după primul război mondial, potrivit legislației de atunci, țăranii nu votau direct. Votul era cenzitar, aveau drept de vot cei care aveau un venit și plăteau un anumit impozit. Electoratul era împărțit în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
scutiți pentru slujbele îndeplinite. și pentru bejenarii bucovineni stabiliți pe moșia boierilor Rosetti exista un vornică în persoana lui Furcaru, feciorul popei Andrei din Udești - Suceava. Fruntașii satului Fruntești care i-au găzduit pe bejenari în iarna anului 1784-1785, Ciuchi, Corniță, Bârgu, care apar ca răzeși, dar în legătură directă cu boierul Rosetti din Filipeni, trebuie să fi îndeplinit anumite sarcini administrative, fără să tim care dintre ei era vornică sau vataman. Așa cum am arătat [vezi: supra], bejenarii s-au așezat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de manevră. Din comuna Filipeni au fost ridicați, interogați, judecați și condamnați pentru delicte politice, pentru acțiuni împotriva ordinei de drept, numeroși cetățeni între care amintescă pe Ioan Păvăluță, preotul din Lunca, Gheorghe Vraciu, învățător, directorul școlii din Lunca, Ion Corniță, învățător din Fruntești, Ciuchi Virgil, Eugen Pâțu, Puiu Dumitru (închisă la Gherla), Dumitru Ungureanu (Slobozia). Suferințele, închisorile și martiriul preotului Ioan Păvăluță sunt mai bine cunoscute, fiind cercetate și înscrise într-o carte dedicată celor care au suferit în temnițele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
constatarea calității de luptător în rezistența anticomunistă, prin Decizia nr. 690 din 9 mai 2002, i-a acordat preotului Ioan Păvăluță calitatea de luptător în rezistența anticomunistă, în data de 20 iulie 2005. Despre atitudinea net anticomunistă a învățătorului Ion Corniță știu de când am început a înțelege problemele politice despre care era bine să taci, să ții în tine și să mimezi adeziunea la „cauză”. Unii n-au știut să tacă și de aceea Ion Corni i-a expusă „programul politic
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și să mimezi adeziunea la „cauză”. Unii n-au știut să tacă și de aceea Ion Corni i-a expusă „programul politic” tatălui meu, de la care l-am aflat și eu: Punctul I: „Dacă pune mâna pe putere, zicea Ion Corniță, îi voi omorî pe toți membrii de partid.” N-a spusă că numai pe cei din comună sau pe toți din țară. S punem acest avânt pe seama tinereții anticomunistului Ion Corniță, numai că, după evenimentele din 1989, un alt reprezentant
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Punctul I: „Dacă pune mâna pe putere, zicea Ion Corniță, îi voi omorî pe toți membrii de partid.” N-a spusă că numai pe cei din comună sau pe toți din țară. S punem acest avânt pe seama tinereții anticomunistului Ion Corniță, numai că, după evenimentele din 1989, un alt reprezentant al rezistenței anticomuniste și al foștilor deținuți politici, l-am numit pe Ticu Dumitrescu, rostea aceeași sentință, de unde se vede că spiritul de călău al lui Stalin, Hitler, Pol-Pot și Pinochet
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
anticomuniste și al foștilor deținuți politici, l-am numit pe Ticu Dumitrescu, rostea aceeași sentință, de unde se vede că spiritul de călău al lui Stalin, Hitler, Pol-Pot și Pinochet era viu în capetele înfierbântate de ură și de neputință. Ion Corniță și-a luat revanșa, a ajunsă prin Parlamentul post decembrist, însă nu l-am văzut să fi făcut mare lucru acolo. Celălalt, Ciuchi Virgil, a făcut ani grei de pușcărie, a venit acasă, dar n-a mai trăit mult. Mi-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]