143 matches
-
mai fac.. dar au repugnie cam deșterbă... Spun de dreptate doar când o văd pe a lor, Toți așteptând-o ca în ‘acceptarea ielelor, Căci acei ce-o promit dupa un timp - uită, Ades o ascund între țepele lor de cornută... Poți spera dreptate de la cine nu-i uman? De sentimente-n valori nimic nu au habar, Ci de cuvinte mari pentru campanii slute, Impunând prin ostentații agresive și mute. Observând numai cum vor sa se impună, Uitând că sunt tot
CE E UN DREPT... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350552_a_351881]
-
detașamentului Păuliș. Vlădicii, au folosit și dânșii un șireltic și l-au mutat în poarta pe părintele Patru, pardon Patru (bată-le norocu’ de diacritice!), deoarece era mare și mai dezvoltat... vorba aia, ș-avea oi mai multe, mandre și cornute! Niște draci de copii, ai nu știu cui, îl tot tracasau pe bietul nostru rasputin, cântând în cor: “La popa la poartă, șade-o mata moartă...”. Părintele nu se putea concentra la apărarea porții și era cât pe ce să încaseze niscaiva
PICNIC LA SYDNEY (POVESTIRE UMORISTICĂ) de RALUCA BOGDAN în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368920_a_370249]
-
TELEGRAMĂ DE LA MADRID (1) - D’ALE LU’ MOȘ NICIOLAE, de Camelia Stoian, publicat în Ediția nr. 1816 din 21 decembrie 2015. „(...) Ei se sfătuiră Pe l-apus de soare Ca să mi-l omoare ............................... C-are oi mai multe, Mândre și cornute, Și cai învățați, Și câni mai bărbați” (Balada populară Miorița) Abia începură sărbătorile de iarnă și iată că politicienii de la București îi schimbară numele lui Moș Nicolae în Moș Niciolae! „Nicio Laie, niciun Câine, doar ciobanii fără pâine!” Asta da
CAMELIA STOIAN [Corola-blog/BlogPost/354539_a_355868]
-
au luat drumul pribegiei! Ce transhumanță? Exil curat-murdar nenicule! Bacii noștri pasc oile prin Alpi, prin Pirinei, prin Pind... Citește mai mult „(...) Ei se sfătuirăPe l-apus de soareCa să mi-l omoare............................... C-are oi mai multe,Mândre și cornute,Și cai învățați,Și câni mai bărbați”(Balada populară Miorița)Abia începură sărbătorile de iarnă și iată că politicienii de la București îi schimbară numele lui Moș Nicolae în Moș Niciolae! „Nicio Laie, niciun Câine, doar ciobanii fără pâine!” Asta da
CAMELIA STOIAN [Corola-blog/BlogPost/354539_a_355868]
-
1) - D’ALE LU’ MOȘ NICIOLAE Autor: Camelia Stoian Publicat în: Ediția nr. 1816 din 21 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ei se sfătuiră Pe l-apus de soare Ca să mi-l omoare ............................... C-are oi mai multe, Mândre și cornute, Și cai învățați, Și câni mai bărbați” (Balada populară Miorița) Abia începură sărbătorile de iarnă și iată că politicienii de la București îi schimbară numele lui Moș Nicolae în Moș Niciolae! „Nicio Laie, niciun Câine, doar ciobanii fără pâine!” Asta da
TELEGRAMĂ DE LA MADRID (1) – D’ALE LU’ MOŞ NICIOLAE de CAMELIA STOIAN în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354541_a_355870]
-
care țăranii, cum sunt ei așaa, mai hâtri, îl numeau Colțan și spuneau despre el că pe unde calcă nu mai cresc nici mărăcinii. Era desigur o exagerare! Mărăcinii creșteau în voia lor, peste tot. Prin urmare, în grajdul numit: Cornute Mari, tov Jugănaru strecura printre dinții îngălbeniți de tutun lapte proaspăt muls, iar în fața sa stătea smirnă tov Iftode, șeful sectorului, împreună cu tovărășica Arghirița, tânăra mulgătoare-șefă, care stătea și ea dar, tămâie. Era însă cea care îi adusese, în
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353024_a_354353]
-
care țăranii, cum sunt ei așaa, mai hâtri, îl numeau Colțan și spuneau despre el că pe unde calcă nu mai cresc nici mărăcinii. Era desigur o exagerare! Mărăcinii creșteau în voia lor peste tot. Prin urmare, în grajdul numit: Cornute Mari, tov Jugănaru strecura printre dinții îngălbeniți de tutun lapte proaspăt muls, iar în fața sa stătea smirnă tov Iftode, șeful sectorului, împreună cu tovărășica Arghirița, tânăra mulgătoare-șefă, care stătea și ea dar numai tămâie. Era însă cea care îi adusese
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357448_a_358777]
-
alte motive egoiste, subiective sau personale. Receptarea acestui imperativ patriotic s-a produs în sufletul aerisit de fluturi al profesorului Cezar Dunăreanu, care își luase rolul în serios, notînd, pe lîngă membrii fiecărei familii, în catastiful său ofical, și numărul cornutelor și al porcinelor, pentru că, așa cum suna ordonanța aleșilor neamului, numai găinile nu intrau în atenția guvernanților, pentru că nu erau în stare, dacă ne gîndim bine, decît să facă un ou și să cîrîie de parcă ar fi produs o perlă. Umblînd
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
contră. Și spun ”din contră” având în vedere identitatea ciobănașului. Caracterizarea ciobănașului mioritic o aflăm, mai întâi, în raport cu cei doi tovarăși de transhumanță. Aceștia pun la cale să îl asasineze pentru că e destoinic, voinic, are oi mai multe, mândre și cornute, cai învățați și câini mai bărbați. Mobilul crimei nu este economic (însușirea avuției celui ucis), ci social. Prestigiul ciobănașului, statura sa, statutul social, îl fac de invidiat. Pe ceilalți doi nu îi oprește nimeni să țină mai multe oi, mai
Miorița. Despre luptă între complot și resemnare () [Corola-blog/BlogPost/338601_a_339930]
-
oameni îi face egali, Prietenia-i în toți acei ce-s solidari! Prietenul atunci când cazi te mai susține Nu cere cadouri, dar promite nu puține, Fără furori și far’de câștig să te ajute, Și nu-și preamărește orgolii de cornute! Căci nu-i doar o prealungare a singurătății Și nu se menține prin adaosul plurarității, Prietenia-i o stare interioară salvgardantă, Preventivă cam pentru orice stare alarmantă! C-apoi mai sunt și perfizi cu multe daruri, De nu prevezi că
PRIETENIA... O ALINARE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1219 din 03 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/343240_a_344569]
-
îl definește, satul Stânișoara este recunoscut din vechime că locuitorii lui, munteni neaoși, așezați de-a lungul pârâului râului Doruleț, s-au îndeletnicit cu păstoritul și, fiind o zonă colinară cu păduri și locuri pentru pășunat, la ei predomină crescutul cornutelor mici, în mod special, caprinele. Un verișor de-al meu, care locuiește în cătunul Coasta Dealului a trăit o adevărată dramă anul trecut spre sfârșitul toamnei când începuse să se lase frigul. Se afla în pădurea din Corbu cu cele
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378826_a_380155]
-
Mariana Stoica Publicat în: Ediția nr. 2082 din 12 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Astrul luminii coboară sfios Palid, obosit cu raze adormite, Mângâie câmpul c-un cântecel tors Din ale stelelor cosițe împletite.. Sus pe-ale dealurilor platouri Câteva cornute pășesc agale Rumegând stingher sub surii nouri, Se opresc tăcute și privesc în vale. Trase de boi slabi, care cu coceni Trec prin peisajul jalnic, coșcovit Fapte care toamna se succed în vremi Ca un stol de grauri pe-un
PEISAJ de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381412_a_382741]
-
o copită micuță dar fermă. Jertfa pe care o considerau necesară, nu stoarse nici o lacrimă micilor eroi. Doar câteva lamentări firești, imprecații involuntare și amenințări fioroase elaborate mai ales de micul viteaz, dar care nu avură nici un efect asupra micilor cornute. Consolarea veni tot din cuptorul fermecat, până la urmă. Parfumul amețitor al cozonacilor fu eclipsat cu șiretenie de turtițele coapte pe vatră, rumene și parfumate, care atraseră ca un magnet pe nepoți cu bunic cu tot. La aceeași masă joasă și
ÎN OGRADA BUNICILOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374073_a_375402]
-
meseriașii se întreceau în îndeletnicire. Grădinile, ce se întindeau atât în fața caselor cu câte două și mai rar cu trei camere, continuau, dacă spațiul le permitea în lateral și chiar în spatele gospodăriilor, unde se rânduiau cotețele cu păsări, porci sau cornute. Erau oameni gospodari. Cei care, atunci, în anul 1989, erau oameni în puterea cuvântului astăzi nu mai sunt, au rămas puțini dintre urmașii lor, însumând circa 50 de familii în tot satul. Mulți dintre ei au plecat spre marile orașe
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
că, tot cu vrajă păcălește, ascunsă în raze de soare. Și Dochia a fost vrăjită în primăvară timpurie, de vreme caldă, însorită. Ce-a transformat-o în statuie. Plecând cu oile la munte, nouă cojoace a îmbrăcat. Dar alergând după cornute, pe drum, la toate a renunțat. Prin vremuri, legendă se cerne cu Dochia prizonieră, ce vine din vremuri eterne și din polară emisferă. Iar feciorul său, Dragobete, din mit în primăveri transpare. Să își aleagă dintre fete, o noră pentru
MITUL DRAGOBETE ȘI LEGENDA DOCHIEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377844_a_379173]
-
și legarea rănii. În mintea lui Bebe stăruia administrarea unui vaccin antitetanos, dar... de unde să-l găsești în sălbăticia în care erau? Trecuse bine de orele amiezii. Cu piciorul bandajat, mergând agale, Violeta venea spre casă în urma cioporului ei de cornute, unde era așteptată cu masa de prânz de Mama mare, mama soacrei ei. Târziu și greu ajunsese acasă. După ce băgă vitele în oborul lor, închise bine porțile și șchiopătând merse la Vale, la bunica, să mănânce de prânz. Văzând-o
PARTEA TREIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372060_a_373389]
-
-i plăcu ajunsa în pășune.. Pășunea cea fără iarbă, hâdă și stearpă, Pe frunza cea crudă o mai și ceartă, Că n-are loc pentru ea, cumva să stea, Că-i doar pentru orcii ce râmă alăturea.. Apare și-o cornută din ea să se-nfrupte, În cornu-i se apleacă s-o străpungă, Dar un vânt ușor iar o ia ca s-o ducă, Până ce pe-un cap de orc o urcă.. Arătarea o scutură și ce-o mai strivește, O
FRUNZA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378662_a_379991]
-
ea acasă a pus taxă pe palavre, de vin mai scumpe decât ale noastre, dar încolo ne vine cu de toate celea la noi, până și cu făină, pe când noi cată să ne mărginim la grâne, piei brute, lână, vite cornute etc. Ce se-ntîmplă însă? Frații maghiari sânt asemenea tari în palavre patriotice și slabi în puntul dantelelor. Există într-adevăr o brumă de industrie prin Ardeal între sași și români, cari, neavând atâta râvnă patriotică la funcții și advocatură, se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
diferitele lui forme-precum transhumanța. Păstoritul sedentar era larg practicat în gospodăria țărănească, de pildă, creșterea oilor. Păstoritul itinerant practicat exclusiv de păstori însemna pendularea turmelor pentru pășune și în vreme de iarnă. Pentru istoria agriculturii, avea însemnătate creșterea sedentară a cornutelor mici (oilor), specifică majorității populației și care depindea în mare măsură de cultivarea cerealelor și furajelor. În urma cercetărilor arheologice, s-au descoperit oase dar și obiecte și instrumente din practica creșterii animalelor: clopote (tălăngi) de oi, țesale pentru vite, construcții
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
datorită unei concepții greșite că este dificil de obținut, de transformat în armă și de diseminat patogenii agricoli. Și totuși, un eveniment de agroterorism a avut loc în anul 1952, în Kenya, unde luptătorii pentru libertate ,,Mau-Mau" au răspândit asupra cornutelor, toxine de plante (lapte de plante african). În 1979, teroriștii palestinieni au otrăvit portocalele israeliene pentru a sabota economia Israelului.28 În anii 1980, Irakul a cercetat grâul acoperit cu tăciune și variola cămilei pentru a produce arme biologice.29
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
Gymnopteris heudelotti, dar în 1934 Alston a trecuto ca făcând parte din specia Bolbitis. Are un rizom lung, aproape lemnos, pe care cresc frunze de-o parte și de alta. Lungimea rizomului este de 30 cm, având numeroase rădăcini. Ceratopteris cornuta Face parte din familia Ceratopteridaceae, fiind una dintre cele mai frecvente plante din acvariile noastre. Este răspândită peste tot în zona tropicală. Frunzele sunt mari, cărnoase, cu aspect buretos, dar foarte fragile. Marginea frunzelor este puternic decupată. Au culoare verde
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
ar fi stârnit eventuale animozități. În baladă conflictul este declanșat de hotărârea luată de ungurean și vrâncean de a-și ucide tovarășul de drum. Ciobanul moldovean trebuie să moară fiindcă e „mai ortoman / Și-are oi mai multe, / Mândre și cornute”. În varianta Alecsandri cauza omorului o constituie invidia celor doi păstori, provocată de averea celui de-al treilea. Variantele presupuse a fi arhaice cuprind ideea judecării ciobanului pentru abateri de la îndatoririle păstorești. O categorie aparte o alcătuiesc variantele de dată
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
o lumânărică. Pestrița asta e măsălariță, faci fum ca să cadă viermii din măsele. Și iarba de cositor e bună de usturime la stomag ori pentru soroc. Când te-năduși în chept, fac fum cu bolândari ; mama le zicea alaur și cornută, dar oamenii care nu știu spun ciumăfai. Pentru pureci și înțepătură de țânțar nimica nu-i mai potrivit decât pelinul. îți face poftă de mâncare și dai și la copii când au limbrici. Tufa aceea de pojarniță e pentru dinți
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
pardon, pe uger. Vrei s-o cumperi? X Vreau. Dar aș fi vrut s-o văd pe natural, pe componentele enunțate. Y Pe componente o vezi matale dacă vii la sediu firmei pe care o reprezint în calitate de crescător autorizat de cornute pentru lapte cu diplomă de manager rustic. Mai am o diplomă și ca cultivator de elită a căpșunelor timpurii plus una ca absolvent european al turismului pe jos... X Deci ...să viu la țară... Y Da. Cu 200.000 cât
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
Ca un câine-i dar nu latră. Prin desișuri ziua toată Hoinărește după hrană, Iepurașu-l ia la goană, Mai poftește și cornute, Cele de pe vârf de munte. Vara păru-și înegrește Iar în iarnă și-l albește, Nu e greu noi să ghicim Cum îl cheamă, oare știm?!
Lupul by Alin Gabriel Caras () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83637_a_84962]