4,463 matches
-
un lot de 111 pacienți hipertensivi fără evenimente cardiovasculare majore precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral, cu vârsta între 48 și 83 de ani, la care am evaluat procesul de ateroscleroză prin ecografie carotidiană și am determinat prevalența bolii coronariene ischemice și a bolii arteriale periferice în funcție de gradul de ateroscleroză, precum și relația dintre factorii de risc cardiovascular și grosimea intimă medie carotidiană. Din studiu a rezultat că rolul ecografiei carotidiene în predicția riscului de boală coronariană ischemică la pacienții hipertensivi
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
am determinat prevalența bolii coronariene ischemice și a bolii arteriale periferice în funcție de gradul de ateroscleroză, precum și relația dintre factorii de risc cardiovascular și grosimea intimă medie carotidiană. Din studiu a rezultat că rolul ecografiei carotidiene în predicția riscului de boală coronariană ischemică la pacienții hipertensivi este superioară criteriului NICE de probabilitate a bolii coronariene ischemice doar în cazul pacienților cu vârsta sub 65 de ani și doar dacă în calculul riscului, pe lângă grosimea intimă medie carotidiană, se ține cont și de
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
de ateroscleroză, precum și relația dintre factorii de risc cardiovascular și grosimea intimă medie carotidiană. Din studiu a rezultat că rolul ecografiei carotidiene în predicția riscului de boală coronariană ischemică la pacienții hipertensivi este superioară criteriului NICE de probabilitate a bolii coronariene ischemice doar în cazul pacienților cu vârsta sub 65 de ani și doar dacă în calculul riscului, pe lângă grosimea intimă medie carotidiană, se ține cont și de prezența placilor de aterom de la nivelul arterei carotide interne. Bolile cardiovasculare care au
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
se ține cont și de prezența placilor de aterom de la nivelul arterei carotide interne. Bolile cardiovasculare care au drept cauză ateroscleroza reprezintă principala cauză de morbiditate și mortalitate la nivel mondial. Previziunile Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată că boala coronariană va rămâne în continuare una dintre principalele cauze de deces pentru următorii 20 de ani, reprezentând 12,2% din mortalitatea generală, depășind-o pe cea din cazul cancerului, accidentelor rutiere, HIV/SIDA sau bolilor hepatice. Numai în Statele Unite ale Americii
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
pentru următorii 20 de ani, reprezentând 12,2% din mortalitatea generală, depășind-o pe cea din cazul cancerului, accidentelor rutiere, HIV/SIDA sau bolilor hepatice. Numai în Statele Unite ale Americii, la fiecare 26 de secunde cineva suferă de un eveniment coronarian precum infarctul miocardic și la fiecare minut cineva moare din această cauză. Unul dintre cinci pacienți care suferă un infarct miocardic acut decedează în timpul drumului spre spital. În România, datele statistice arată că la sfârșitul anului 2006 erau înregistrați aproape
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
minut cineva moare din această cauză. Unul dintre cinci pacienți care suferă un infarct miocardic acut decedează în timpul drumului spre spital. În România, datele statistice arată că la sfârșitul anului 2006 erau înregistrați aproape un milion de pacienți cu boală coronariană ischemică. Natura comună aterosclerotică a acestor afecțiuni este dovedită de coexistența acestor boli cardiovasculare. Procesul de ateroscleroză afectează întregul aparat cardiovascular astfel încât frecvent boala coronariană coexistă cu boala arterială periferică și afectarea renală sau cerebrală. Într-un studiu efectuat pe
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
arată că la sfârșitul anului 2006 erau înregistrați aproape un milion de pacienți cu boală coronariană ischemică. Natura comună aterosclerotică a acestor afecțiuni este dovedită de coexistența acestor boli cardiovasculare. Procesul de ateroscleroză afectează întregul aparat cardiovascular astfel încât frecvent boala coronariană coexistă cu boala arterială periferică și afectarea renală sau cerebrală. Într-un studiu efectuat pe 6.979 de pacienți cu vârsta peste 70 de ani sau între 50 și 69 de ani, dar care asociau un istoric de fumători sau
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
sau cerebrală. Într-un studiu efectuat pe 6.979 de pacienți cu vârsta peste 70 de ani sau între 50 și 69 de ani, dar care asociau un istoric de fumători sau diabet zaharat, 2 din 5 pacienți cu boală coronariană au asociat și boala arterială periferică, evident în contextul procesului de ateroscleroză. Boala coronariană ischemică și boala arterială periferică, pe lângă riscul vital pentru pacient, au drept rezultat scăderea speranței de viață și a calității vieții ca urmare a anginei pectorale
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
70 de ani sau între 50 și 69 de ani, dar care asociau un istoric de fumători sau diabet zaharat, 2 din 5 pacienți cu boală coronariană au asociat și boala arterială periferică, evident în contextul procesului de ateroscleroză. Boala coronariană ischemică și boala arterială periferică, pe lângă riscul vital pentru pacient, au drept rezultat scăderea speranței de viață și a calității vieții ca urmare a anginei pectorale ce limitează capacitatea de efort sau a claudicației intermitente ce reduce gradul de mobilitate
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
viață și a calității vieții ca urmare a anginei pectorale ce limitează capacitatea de efort sau a claudicației intermitente ce reduce gradul de mobilitate a pacientului. Mi-am propus să demonstrez importanța ecografiei Doppler carotidiene în estimarea riscului de boală coronariană cronică sau de boală arterială periferică. De asemenea, un alt obiectiv al studiului a fost compararea puterii de predicție a bolii coronariene ischemice prin ecografia carotidiană comparativ cu criteriile ghidului NICE de probabilitate a bolii coronariene ischemice. Pe parcursul anilor 2013-2014
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
de mobilitate a pacientului. Mi-am propus să demonstrez importanța ecografiei Doppler carotidiene în estimarea riscului de boală coronariană cronică sau de boală arterială periferică. De asemenea, un alt obiectiv al studiului a fost compararea puterii de predicție a bolii coronariene ischemice prin ecografia carotidiană comparativ cu criteriile ghidului NICE de probabilitate a bolii coronariene ischemice. Pe parcursul anilor 2013-2014 am efectuat un studiu observațional pe un lot de 111 pacienți din mediul urban București, dispensarizați hipertensiv în asistența medicală primară, fără
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
estimarea riscului de boală coronariană cronică sau de boală arterială periferică. De asemenea, un alt obiectiv al studiului a fost compararea puterii de predicție a bolii coronariene ischemice prin ecografia carotidiană comparativ cu criteriile ghidului NICE de probabilitate a bolii coronariene ischemice. Pe parcursul anilor 2013-2014 am efectuat un studiu observațional pe un lot de 111 pacienți din mediul urban București, dispensarizați hipertensiv în asistența medicală primară, fără evenimente majore cardiovasculare precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral, recrutați pe bază de
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
Pacienții incluși în cele două studii erau dispensarizați din punct de vedere al hipertensiunii arteriale și al factorilor de risc cardiovascular asociați, fiind sub tratament antihipertensiv, antiischemic, hipolipemiant, antiagregant plachetar sau al diabetului zaharat cu antidiabetice orale sau insulină. Boala coronariană cronică a fost diagnosticată pe baza electrocardiogramei prin modificărilor de repolarizare cu subdenivelare de segment ST sau unde T ascuțite, simetrice, înalte, negative, aplatizate sau pe criteriile clinice precum crizele anginoase precordiale ce apare la efort cu iradiere în membrul
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
de segment ST sau unde T ascuțite, simetrice, înalte, negative, aplatizate sau pe criteriile clinice precum crizele anginoase precordiale ce apare la efort cu iradiere în membrul superior stâng, gât sau mandibulă, și confirmată de medicul cardiolog. Riscul de boală coronariană cronică a fost determinat conform ghidului NICE pe criterii clinice crize anginoase precordiale ce apare la efort, cu iradiere în membrul superior stâng, gât sau mandibulă și pe prezența factorilor de risc cardiovascular clasici, fumat, hipercolesterolemie, diabet zaharat raportat la
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
teritorii precum bifurcația carotidiană sau la nivelul arterei carotide interne, deoarece prezența plăcii de aterom reprezintă un factor de risc tromboemboligen important. În decursul activității de cercetare mi-am propus să dovedesc corelația dintre leziunile ateromatoase carotidiene și prezența bolii coronariene cronice aterosclerotice sau arteriale periferice, precum și ponderea factorilor de risc cardiovascular implicați în procesul de ateroscleroză. Am determinat riscul de boală coronariană conform ghidului NICE exprimat în procente și l-am comparat cu riscul relativ de boală coronariană la pacienții
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
În decursul activității de cercetare mi-am propus să dovedesc corelația dintre leziunile ateromatoase carotidiene și prezența bolii coronariene cronice aterosclerotice sau arteriale periferice, precum și ponderea factorilor de risc cardiovascular implicați în procesul de ateroscleroză. Am determinat riscul de boală coronariană conform ghidului NICE exprimat în procente și l-am comparat cu riscul relativ de boală coronariană la pacienții ce asociau și modificări de ateromatoză carotidiană la ecografia Doppler carotidiană. Mi-am propus să demonstrez importanța ecografiei carotidiene în determinarea riscului
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
prezența bolii coronariene cronice aterosclerotice sau arteriale periferice, precum și ponderea factorilor de risc cardiovascular implicați în procesul de ateroscleroză. Am determinat riscul de boală coronariană conform ghidului NICE exprimat în procente și l-am comparat cu riscul relativ de boală coronariană la pacienții ce asociau și modificări de ateromatoză carotidiană la ecografia Doppler carotidiană. Mi-am propus să demonstrez importanța ecografiei carotidiene în determinarea riscului de boală coronariană față de estimarea acestuia conform ghidului NICE și, de asemenea, rolul ecografiei carotidiene în
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
NICE exprimat în procente și l-am comparat cu riscul relativ de boală coronariană la pacienții ce asociau și modificări de ateromatoză carotidiană la ecografia Doppler carotidiană. Mi-am propus să demonstrez importanța ecografiei carotidiene în determinarea riscului de boală coronariană față de estimarea acestuia conform ghidului NICE și, de asemenea, rolul ecografiei carotidiene în evaluarea riscului de boală arterială periferică. În acest sens am evaluat corelația dintre grosimea intimă-medie a peretelui carotidian și prezența modificărilor de repolarizare pe electrocardiogramă și am
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
și, de asemenea, rolul ecografiei carotidiene în evaluarea riscului de boală arterială periferică. În acest sens am evaluat corelația dintre grosimea intimă-medie a peretelui carotidian și prezența modificărilor de repolarizare pe electrocardiogramă și am comparat-o cu riscul de boală coronariană determinat conform criteriilor ghidului NICE. Evaluarea probabilității de boală coronariană conform ghidului NICE la pacienții cu sau fără simptome de angină stabilă de efort se va face pe criterii clinice sau pe baza factorilor de risc clasici: diabet zaharat, fumat
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
boală arterială periferică. În acest sens am evaluat corelația dintre grosimea intimă-medie a peretelui carotidian și prezența modificărilor de repolarizare pe electrocardiogramă și am comparat-o cu riscul de boală coronariană determinat conform criteriilor ghidului NICE. Evaluarea probabilității de boală coronariană conform ghidului NICE la pacienții cu sau fără simptome de angină stabilă de efort se va face pe criterii clinice sau pe baza factorilor de risc clasici: diabet zaharat, fumat și hipercolesterolemie (colesterol total > 250 mg/dl). Durerea de tip
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
a efectuat o electrocardiogramă cu un aparatat EKG Delta 1 & 3 Plus Cardioline. Pacienții cu angină pectorală la efort prezentă dar cu electrocardiogramă normală vor fi trimiși la medicul cardiolog pentru investigații suplimentare (EKG efort) și confirmarea diagnosticului de boală coronariană cronică, cei cu modificări de repolarizare pe electrocardiogramă au fost diagnosticați cu boală arterială cronică, iar cei cu electrocar diogramă normală și fără crize anginoase au fost considerați fără boală coronariană cronică Pacienții cu indicele gleznă-braț mai mic de 0
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
investigații suplimentare (EKG efort) și confirmarea diagnosticului de boală coronariană cronică, cei cu modificări de repolarizare pe electrocardiogramă au fost diagnosticați cu boală arterială cronică, iar cei cu electrocar diogramă normală și fără crize anginoase au fost considerați fără boală coronariană cronică Pacienții cu indicele gleznă-braț mai mic de 0,9 au fost diagnosticați cu arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare și au fost trimiși la medicul cardiolog pentru confirmarea diagnosticului și stabilirea planului terapeutic de urmat. La fi nalul primei vizite
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
din sânge și a proteinelor urinare s-a realizat cu analizorul Architect c8000 prin metoda turbimetrie, iar insulinemia cu analizorul Immulite prin metoda de chemiluminiscență în cadrul laboratorului de analize medicale AUSTROMED. În cadrul vizitei a treia am calculat riscul de boală coronariană conform criteriilor ghidului NICE pentru angina stabilă. În cadrul lotului de studiu am descoperit prezența procesului de ateroscleroză evidențiată prin valori crescute ale IMT de peste 0,9 mm la 35,14% dintre pacienți, iar restul de 64,86% de pacienți la
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
televizor (r 0,37 și p 0), cu consumul de alcool (r 0,19 și p 0,04), cu riscul de evenimente cardiovasculare fatale în următorii 10 ani evaluat prin riscograma SCORE (r 0,6 și p 0), cu boala coronariană ischemică (r 0,303 și p 0,001), cu probabilitatea de boală coronariană conform criteriilor NICE (r 0,405 și p 0), și cu arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare (r 0,342 și p 0); s-a corelat negativ cu
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
19 și p 0,04), cu riscul de evenimente cardiovasculare fatale în următorii 10 ani evaluat prin riscograma SCORE (r 0,6 și p 0), cu boala coronariană ischemică (r 0,303 și p 0,001), cu probabilitatea de boală coronariană conform criteriilor NICE (r 0,405 și p 0), și cu arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare (r 0,342 și p 0); s-a corelat negativ cu cantitatea de fructe și legume consumate zilnic (r - 0,4 și p 0
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]