711 matches
-
este imortalizat permanent în materiale durabile cum ar fi marmura sau bronzul. Dacă în Răsărit prevalează cultul cristic sau, mai exact, natura divină și mîntuitoare a lui Iisus, în Apus accentul cade, cel puțin la fel de puternic, pe cultul marial, pe corporalitatea cristică, pe natura umană a Mîntuitorului, pe ființa lui zămislită mistic, dar născută în conformitate cu scenariul cel mai previzibil al speciei. Așa poate fi înțeles și interesul atît de puternic, unul care implică o devoțiune aproape senzorială, pentru viața Fecioarei în
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
îl constituie o lucrare aparent minoră și circumstanțială, mai curînd o comandă practică decît o realizare artistică, și anume Ecorșeul. Prin această lucrare, Brâncuși ia în stăpînire o întreagă civilizație a statuarului, îi comprimă istoria printr-o analiză halucinantă a corporalității, a anatomismului, a obiectualității exterioare și lăuntrice a ființei umane, ducînd ideea construcției antropomorfe pînă la eviscerare și pînă în proximitatea ideii de cadavru. Încă înaintea oricărui război declarat, Ecorșeul este un fel de testament al întregului statuar de pînă
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
Dumnezeu): ei nu sînt nici mari, nici mici, nici frumoși, nici urîți, nici ai tăi, nici străini ție etc. Ceea ce-i face însă mai accesibili este polul uman al drumului lor de intermediere. Îngerul se deosebește de om prin lipsa corporalității, iar omul “are în plus minusurile”, adică dramaticele aspecte ale vieții “spiritului întrupat”. Poate că nimic nu-l umanizează mai mult pe înger decît faptul că e și el vulnerabil și poate să-și piardă condiția angelică, poate să cadă
Îngerii domnului Pleșu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13359_a_14684]
-
pe care-l iradiază tinerele fete debile mintal. Nu este vorba de comportamentul erotic al acestor fete ci de înrîurirea intensă pe care o au asupra bărbaților, de atracția pe care o exercită. La ele, totul e corporal, dispare spiritualizarea corporalității dată de rațiune, au tendința de a se lipi de celălalt. R: Vă confirmă din plin Tolstoi în "Părintele Serghi". M.T.: Pe de altă parte, aici, la cinci minute de casa mea, trăiesc din cînd în cînd o experiență teribilă
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
și nu întotdeauna la vedere. În Gesturi avem câteva dintre temele "grele" ale literaturii abordate frontal într-un monolog la persoana a III-a, când limpede reflexiv, când abscons, încifrat prin întrepătrunderea de simboluri din sfere culturale variate. Androginia, dublul, corporalitatea, identitatea, fragilitatea și inconsistența eului, existența, religia (trădarea, supliciul, Înălțarea) și scrisul sunt sâmburii tari în jurul cărora se dezvoltă, parcă de la sine, acest text foarte dens, hermeneutic vorbind, extrem de generos, un text fluid în eclectismul lui, pendulând între confesiv și
Proză cât o bibliotecă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12419_a_13744]
-
pe S. Ca în Urmuz (sau, cum spune Paul Cernat, ca în Daniil Harms), S. e mai întâi o cagulă neagră. După care apar, la fel ca în celebrul film cu omul invizibil, nervii, arterele, mușchii și pielea. Bineînțeles, textuale. Corporalitatea, cu tot cu cele 10 kilograme în plus ale ei (ale lui S.), e difuză, împrăștiată printre caracterele negre, tipografice, ține de livresc. Senzația de viață, de lume vorbită, pipăită și simțită, iluzia de frescă socială văzută de la geamul autobuzului suburban induc
Autoficțiune cu paralele inegale by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12400_a_13725]
-
apucă multe fire și puține sînt conduse pînă la capăt. E o filozofie întreagă pe scenă, simbolistica oglindirii și a oglinzii, sufletul vîndut în schimbul iluziei că tinerețea este veșnică, budoarele luxoase ale plăcerii și voluptăților, rama aurie, prețioasă care închide corporalitatea poleită a adorației, halatele ŕ la japonaise, opulente, purtate în intimitatea locuințelor. La fiecare palier al spectacolului se adaugă, nu se simplifică. Luate în sine, elementele de decor ale scenografului Andrei Both sau unele dintre costumele Doinei Levința sînt extraordinare
De ce nu vorbeste Dorian Gray? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12433_a_13758]
-
contrară, a lepădării de făptura carnală imperfectă și perisabilă ("mlaștină unde mi se-mpotmolesc zodiile"), incongruentă cu identitatea sa profundă, esențială. "Boala este eliberarea de ceva străin", scria Rainer Maria Rilke, și poetul nostru pare a realiza acest îndemn exorcistic. Corporalitatea informă e dată la o parte în favoarea geometriei a cărei natură strictă e incoruptibilă. E o dematerializare sui generis, salvatoare. Orfismul pitagoreic al lui Ion Barbu apare tratat într-o manieră liberă: După încă o lectură a poemului Falduri de
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
îl constituie o lucrare aparent minoră și circumstanțială, mai curînd o comandă practică decît o realizare artistică, și anume Ecorșeul. Prin această lucrare Brâncuși ia în stăpînire o întreagă civilizație a statuarului, îi comprimă istoria printr-o analiză halucinantă a corporalității, a anatomismului, a obiectalității exterioare și lăuntrice a ființei umane, ducînd ideea construcției antropomorfe pînă la eviscerare și pînă în proximitatea ideii de cadavru. Încă înaintea oricărui război declarat, Ecorșeul devine un fel de testament al întregului statuar de pînă
Brâncuși și Paciurea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11506_a_12831]
-
despre tremurul aerului, cam la un metru deasupra pămîntului, în amiezile toride, despre vocația halucinogenă a zăpezii sau despre măreția apelor înghețate decît despre ritmurile încărcate de lumină ale unui panou care se revarsă dincolo de orice margine a propriei sale corporalități ori despre țesătura barocă, ea însăși un fel de capcană a privirii mult mai posesivă decît o pînză de păianjen, din arabescurile unei ornamentici inextricabile și nepămîntene. Cînd tocmai era pe cale să găsesc o ieșire salvatoare și confortabilă din această
O poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11776_a_13101]
-
lumi deja constituite, a unui univers bine articulat, ci ordinea superioară a unei geometrii transcendente. Încorporată în lucruri sau presimțită dincolo de configurația lor, această geometrie este în mîna artistului elementul primar al unei adevărate geneze. Prin ea, Paul Neagu dă corporalitate abstracțiilor și abstrage din determinările lor imediate formele preexistente în realitatea frustă sau în convenția culturală. Pentru că sfera sa de acțiune și de referință nu se limitează la o singură dimensiune a lumii, ci încearcă să cuprindă întreaga ei manifestare
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
viscerelor sale geometrice. Dacă pictura suferă un proces de abstractizare în sensul desprinderii sale de orice exterioritate, dar și unul de aducere în concret prin individualizarea componentelor, sculptura este supusă unei acțiuni similare, însă în sens invers. Geometria pură capătă corporalitate, abstracția iese din spațiul ei imponderabil și devine tactilă ca orice obiect al lumii nemijlocite. Lemnul și metalul, adică suporturile materiale cel mai des folosite, ajung indiferente ca substanță și se preschimbă în simple vehicule pentru energia mentală căreia li
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
inegale pot fi considerate doar exerciții de scriitură care se vor concretiza în Frumoasa fără corp, Pupa russa, în care se simte așezarea și libertatea scriitorului în propria ficțiune. ELIBERAREA DE O FRAGMENTARITATE EXCESIVĂ A TEXTULUI, UN ACCENT PUS PE CORPORALITATEA CUVINTELOR, ASA CUM AUTORUL ÎNSUSI O AFIRMĂ ÎN TEXTELE TEORETICE, VOR FI ÎNLOCUITE DE ÎNTOARCEREA LA PLĂCEREA POVESTIRII. Trebuie precizat de asemenea faptul că în majoritatea cazurilor acestor scriitori activitatea de romancier este dublată de cea a teoreticianului literar. În
ALECART, nr. 11 by Anamaria Blanaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92899]
-
fie cuprinsă generic toată OS, în continuitatea sa. Aceasta poate implica uneori și un aspect de redundanță, atunci când OS este forțat categorisită, doar printr-o clasă/paradigmă de pulsație. Pe de altă parte, orice fapt de instrumentalizare induce condiția de corporalitate, respectiv a unui suport (de orice natură - conceptuală/teoretică ori concretă/materială), prin/din care OS să se poată afla ca posibilitate (de redare). Analogăm acestui suport instrumental conceptul de volum. În general, volumul de pulsație se cuantifică prin mărimi
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
o generalizare a datelor particulare, o nivelare". Foamea de real s-a volatilizat, proza rămâne fără subiect, ochiul auctorului s-a întors cu totul înspre interior pentru a-și surprinde și înțelege ipseitatea, pentru a aborda cu alte instrumente "ficțiunea corporalității sale reflexive", cum ar spune Carmen Mușat. Dacă romanul optzecist avea la bază concepția inutilității prerogativelor autorului și a actului demiurgic de a mai construi lumi, Gh. Crăciun încearcă acum să analizeze mai îndeaproape înseși motivele eșecului de a scrie
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
al acestei cărți cu bibliografie) numite Grandangulare (căci volumul cuprinde contrapunctic și proză - cam naivă, cum altfel - nepublicată în anii '80) sunt excelente, chiar rafinate considerații teoretice despre noile crize ale scrisului. Găsim aici problematizate cam toate provocările prozei postmoderne: corporalitatea textului, teoria limbajului, raportul autenticitate " ficțiune, text - imagine ș.a., pornind de la Wittgenstein până la Steiner și Barthes. E-adevărat, teoria scindează scrisul explicitându-l, dar îl și provoacă îndeaproape: "Limbajul ajunge cu adevărat să te comunice abia atunci când ai ajuns să accepți
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
cere ingrediente lexicale vulgare, garnitură de sex, etc.? Pizdeț-ul lui Alexandru Vakulovski nu e o autoficțiune pentru că înjurăturile acoperă un sfert din text; e drept că recursul la sex este privilegiat de autoficționari, în măsura în care, odată cu Ťmoartea sufletuluiť și cu ofensiva corporalității în literatura modernă și recentă, nimic altceva decît sexul nu poate fi mai intim într-o ființă umană. Dar, în felul acesta, vom ajunge să numim autoficțiune pînă și un peep-show. Două exemple Să încercăm analiza a două fragmente de
Autoficționarii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10604_a_11929]
-
fiind identificate cu: trupurile muritoare și diferențiate sexual (Filon, Origen după Epifanie, Didim, Ambrozie); hainele propriu-zise (Irineu, toți antiohienii); semnul corupției și mortalității (lpolit, Origen, Augustin). Dintre toate aceste păreri Sfântul Grigorie de Nyssa oscilează pe urmele lui Origen între corporalitatea animală (Filon) și mortalitatea corpului (Metodiu)<footnote Ibidem. . footnote>. De la textele lui Origen, care ne stau la dispoziție, este dificil a spune cu siguranță că el a identificat aceste haine cu trupurile în sine deși el accentuează că au fost
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Sfânt; Muzeul Viorii: Vioara - o pasiune de o viață, Cornel Suboni (9-16); Secția de Artă a BJT: Albume de artă europeană (9-18); Vaporul Pelican: Om la apă dulce, portrete-infografii Traian Abruda; Aquatim: Cornelia Rusu Lăboșan, pictură (9-16); Art Club: Dincolo de corporalitate, pictură Raluca Golgoțiu (9-22); Galeria Helios: Pictură Dana Mercea Miclăuș (9-18); Galeria Pro Armia: Pictură Alexandrina Giosan (9-16); Casa Tineretului: Până în India și înapoi, fotografie de Florin Chețan (9-18); Galeria Triade: Obiect și sculptură - expoziția artistului Kocsis Rudolf; Apa și
Agenda2004-30-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282697_a_284026]
-
Cornel Suboni (9-16); Galeria Helios: Călin Beloescu și Daniela Orăvițan, pictură; Secția de Artă a B.J.T.: Albume de artă europeană (9-18); Vaporul Pelican: Om la apă dulce, portrete-infografii de Traian Abruda; Aquatim: Cornelia Rusu Lăboșan, pictură (9-16); Art Club: Dincolo de corporalitate, pictură Raluca Golgoțiu (9-22); Galeria Pro Armia: Pictură Alexandrina Giosan (9-16); Casa Tineretului: Până în India și înapoi, fotografie Florin Chețan (9-18); Galeria Triade: Obiect și sculptură - expoziția artistului Kocsis Rudolf; Apa și formele spațiale, expoziție de proiecte participante la concursul
Agenda2004-31-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282724_a_284053]
-
Artă a BJT: Albume de artă europeană; Expoziție de colaje a elevilor de la Liceul de Arte (9-18); Vaporul Pelican: Om la apă dulce, expoziție de portrete-infografii de Traian Abruda; Aquatim: Cornelia Rusu Lăboșan, expoziție de pictură (9-16); Art Club: Dincolo de corporalitate, expoziție de pictură de Raluca Golgoțiu (9-22); Galeria Helios: Expoziție de sculptură de Denisa Curte, Nada Stojici și Tomas Attila (9-18); Casa A.M.G.: Grațian Păsăraru, Török János și Tar Béla, expoziție de grafică și pictură (9-18); Casa Tineretului: Până în
Agenda2004-26-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282592_a_283921]
-
Sfânt (9-16); Secția de Artă a BJT: Albume de artă europeană; Expoziție de colaje a elevilor de la Liceul de Arte (9-18); Vaporul Pelican: Om la apă dulce, portrete-infografii de Traian Abruda; Aquatim: Cornelia Rusu Lăboșan, pictură (9-16); Art Club: Dincolo de corporalitate, pictură de Raluca Golgoțiu (9-22); Galeria Helios: Denisa Curte, Nada Stojici și Tomas Attila, sculptură (9-18); Casa AMG: Grațian Păsăraru, Török János și Tar Béla, grafică și pictură (9-18); Casa Tineretului: Până în India și înapoi, fotografie de Florin Chețan (9-18
Agenda2004-27-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282617_a_283946]
-
Banat; (9-16); Secția de Artă a BJT: Albume de artă europeană; Expoziție de colaje a elevilor de la Liceul de Arte (9-18); Vaporul Pelican: Om la apă dulce, portrete-infografii de Traian Abruda; Aquatim: Cornelia Rusu Lăboșan, pictură (9-16); Art Club: Dincolo de corporalitate, pictură de Raluca Golgoțiu (9-22); Galeria Helios: Dana Mercea Miclăuș, expoziție de pictură (9-18); Galeria Pro Armia: Alexandrina Giosan, pictură (9-16); Casa AMG: Grațian Păsăraru, Török János și Tar Béla, grafică și pictură (9-18); Casa Tineretului: Până în India și înapoi
Agenda2004-28-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282642_a_283971]
-
9-16); Secția de Artă a B.J.T.: Albume de artă europeană; Expoziție de colaje a elevilor de la Liceul de Arte (9-18); Vaporul Pelican: Om la apă dulce, portrete - infografii de Traian Abruda; Aquatim: Cornelia Rusu Lăboșan, pictură (9-16); Art Club: Dincolo de corporalitate, pictură de Raluca Golgoțiu (9-22); Galeria Helios: Denisa Curte, Nada Stojici și Tomas Attila, sculptură (9-18); Galeria Pro Armia: Alexandrina Giosan, pictură (9-16); Casa A.M.G.: Grațian Păsăraru, Török János și Tar Béla, grafică și pictură (9-18); Casa Tineretului: Până în
Agenda2004-29-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282670_a_283999]
-
apărut, afirmă Roșe, odată cu testul de inteligență. Un asemenea test reprezintă, crede autorul, o formă de a vizualiza, disciplina și prescrie diferența, renunțînd totodată la mai vechile criterii care apelau la corpul uman ca reper diagnostic. La originile disciplinelor psy corporalitatea a jucat un rol extrem de important, căci în ea se localizau simptomele. Pentru a se alătura celorlalte științe ale vremii (ne aflăm la sfîrșit de secol XVIII și început de secol XIX), psihanaliza, de pildă, avea nevoie de un inventar
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]