192 matches
-
Robles, auzi; fiindcă e bună de nu se mai poate. Eu, În locul dumitale, n-aș lăsa să-mi scape ocazia. Bea are deja logodnic. Un sublocotenent care face serviciul militar. Fermín suspină, iritat. — Ah, armata, racilă și redută tribală a corporatismului maimuțăresc. E și mai bine, fiindcă, astfel, dumneata Îi poți pune coarne fără remușcări. — Delirezi, Fermín. Bea o să se mărite cînd sublocotenentul va termina serviciul. Fermín Îmi zîmbi, pișicher. — Păi, să vedeți cum stă treaba: mie Îmi miroase că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
antisemit că Céline, alții susținând pur și simplu o apropiere de dictaturi dintr-o pasiune pentru ordine și pentru anticomunism (acesta este cazul majorității reprezentanților intelectualității tradiționale), în sfârșit alții dornici să introducă în Hexagon unele elemente de inspirație fascista (corporatismul pentru extremă dreaptă, clericala, un executiv forțe și un patriotism trufaș pentru majoritatea membrilor din Ligi etc.). În sfârșit, în jurul acestui nucleu închegat pentru care Italia și Germania constituie până la urmă un model, există o întreagă gamă de atitudini individuale
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ ACCIDENTAL VALOAREA ARTISTICĂ SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369772_a_371101]
-
periplu dominat de adeziuni și deziluzii care l-au condus de la iorghism și țărănism, trecând prin carlism și gardism (legionarism) - la formula „Programului Statului Etnocratic” (publicat inițial în anul 1937 în Sfarmă-Piatră). În esență, acesta este o variantă ortodoxă a corporatismului fascist italian, discipolii directorului Gândirii văzând în acest program „doctrina salvării și misiunii noastre” (Pan M. Vizirescu). Punctul de plecare al acestuia este România ca națiune creștină, a cărei expresie socială organizată trebuie să fie un stat național și confesional-ortodox
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
respective. Află mai mult: O nouă religie își propune să vindece boala corporatistului român: despre șarlatanie și coaching Îți e necesară nu doar o bună cunoaștere din interior a felului cum funcționează snobismul la nivelul cel mai de sus al corporatismului autohton, dar îți trebuie multă îndrăzneală (și relații, bănuiesc) spre a supralicita nevoia multora de a-și confirma statutul intelectual prin participări la cursuri care, cu cât mai scumpe (și, implicit, adresate unui auditoriu mai exclusivist), cu atât mai mult
În pelerinaj la Arsenie Boca al corporatiștilor () [Corola-blog/BlogPost/338409_a_339738]
-
cu promisiunea ținută, iar etica în orice business ar trebui să aibă, dincolo de semnături, cuvântul dat și apoi respectat. Îți recomandăm 6 angajați supracalificați în jurul unui fax, șefii toxici și managerii schimbării. Cum am trecut prin prima restructurare, în zorii corporatismului din România Articolul face parte din cadrul campaniei România asigurată, sprijinită de Metropolitan Life, parte a MetLife Inc., una dintre cele mai mari companii de asigurări de viață din lume. Înființată în 1868, MetLife are, la nivel global, 100 de milioane
În câte persoane cu care intri în contact într-o zi ai încredere și ce legătura are asta cu nivelul de dezvoltare al țării () [Corola-blog/BlogPost/338019_a_339348]
-
periplu dominat de adeziuni și deziluzii care l-au condus de la iorghism și țărănism, trecând prin carlism și gardism (legionarism) - la formula „Programului Statului Etnocratic” (publicat inițial în anul 1937 în Sfarmă-Piatră). În esență, acesta este o variantă ortodoxă a corporatismului fascist italian, discipolii directorului Gândirii văzând în acest program „doctrina salvării și misiunii noastre” (Pan M. Vizirescu). Punctul de plecare al acestuia este România ca națiune creștină, a cărei expresie socială organizată trebuie să fie un stat național și confesional-ortodox
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
aceasta ar însemna că vor funcționa de facto două structuri de tip CSM - una pentru judecători și una pentru procurori -, ceea ce ar nega rolul constituțional stabilit de constituant pentru CSM ca unică autoritate reprezentativă pentru magistrați, ar accentua semnificativ „corporatismul“ decizional al secțiilor și ar afecta principiul independenței justiției și al cooperării loiale în cadrul autorității judecătorești. Se precizează că în alte sisteme constituționale, acolo unde constituantul a intenționat să marcheze o distincție clară între corpul profesional al judecătorilor și
DECIZIA nr. 520 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277174]
-
legătură cu acest subiect, un aviz prin care Comisia de la Veneția subliniază importanța participării reprezentanților societății civile sau a unor persoane din afara sistemului judiciar la activitatea și deciziile luate de aceste consilii judiciare, scopul fiind evitarea percepției de corporatism și a autoguvernării judecătorilor, precum și creșterea încrederii cetățenilor în justiție. ... 12. Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 33^1 din Legea nr. 303/2004 este întemeiată, fără a-și motiva
DECIZIA nr. 520 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277174]
-
Céline, alții susținând pur și simplu o apropiere de dictaturi dintr-o pasiune pentru ordine și pentru anticomunism (acesta este cazul majorității reprezentanților intelectualității tradițio¬nale), în sfârșit alții dornici să introducă în Hexagon unele ele¬mente de inspirație fascista (corporatismul pentru extremă dreaptă, clericala, un executiv forțe și un patriotism trufaș pen¬tru majoritatea membrilor din Ligi etc.). În sfârșit, în jurul acestui nucleu închegat pentru care Italia și Germania constituie până la urmă un model, există o întreagă gamă de atitudini
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ, ACCIDENTAL, VALOAREA ARTISTICĂ, SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371531_a_372860]
-
a încredința redresarea bugetului unei misiuni trimisă de Franța. Va plăti însă scump această contradicție identitară între recursul la Vest și afirmarea sentimentală a specificității țărănești și agrare. Curînd, partidul va suferi împărțirea între o dreaptă ce va evolua spre corporatism, o stîngă adunată în jurul lui Mihalache și un mic grup de intelectuali concentrați în jurul revistei Viața Românească. Misiunea franceză, condusă de Charles Rist, subguvernatorul Băncii Franței, și de colaboratorul său, Roger Auboin, vine la București în 1929. În concepție, programul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
statul este monarhic de-a lungul întregii istorii naționale. Politica etnică presupune creșterea numărului românilor din teritoriul țării, prin schimbul de populații cu țările vecine, prin repatrierea românilor din America și prin colonizarea pămînturilor retrase evreilor. Desprinderea de capitalism și corporatism definește orientările economice. Crainic refuză utopia comunistă și păstrează proprietatea privată care stimulează inițiativa individuală. Respingînd liberalismul, el devine avocatul încadrării acestei inițiative într-un sistem profesional. Programul, care se deschide cu legea lui Hristos, se încheie cu reafirmarea legii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
antiliberale provin din medii intelectuale și politice care trec dincolo de rîndurile extremiștilor. Reflecția asupra crizei societății și a sistemului politic al anilor '30 aparține eseiștilor politici, apropiați de Carol II, care se străduiesc să gîndească adaptarea la spațiul românesc a corporatismelor fasciste și național-socialiste. Lucrarea lui Mihail Manoilescu, Rolul și destinul burgheziei române (București, 1942), oferă o sinteză a curentelor de gîndire. În centrul acestei reflecții se situează concepția organică și caracterul ierarhic al tradiției românești. Autorul se așază sub semnul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în sensul utilizat de alți gânditori. Referindu-se la bazele societății feudale, el vorbea de fapt despre familie, ocupații, caste, ghilde, neconforme cu ceea ce se aștepta în noile condiții. Acest dezgust al lui Marx pentru toate formele de comunitarism și corporatism l-a făcut să se refere aprobativ la Revoluția Franceză, care a trimis acestea la lada de gunoi a istoriei. În 1875, Engels prevedea posibilitatea unei revoluții socialiste care să lucreze pe baza acestor grupuri, mai degrabă decât pe distrugerea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
organizare socială, Încercând, de fapt, să le reorganizeze Într-un mod adecvat problemelor și obiectivelor celor mai potrivite epocii moderne. Sinteza propusă astfel se apropie, de fapt, cel mai mult de o doctrină formulată În România cam În același timp - corporatismul 67. Accentul pus de Moldovan pe necesitatea ca instituțiile statului să controleze accesul la resurse și procesele de modernizare, În același timp În care competiția pentru putere politică era eliminată din sfera publică este o poziție afină cu viziunea lui
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
adaugă Însă că „noțiunea de stat etnocratic este spiritualistă” și că legile sale trebuie să se bazeze pe principiile creștine fundamentale, așa cum sunt ele interpretate de teologia ortodoxă 70. În acest sens, principiile fondatoare ale lui Crainic diferă esențial de corporatismul științific care stă la baza viziunii lui Moldovan. În plus, limbajul lui Crainic și măsurile specifice de „purificare” propuse erau explicit antisemite și xenofobe, În timp ce teama lui Moldovan de revizionismul maghiar este doar o componentă implicită a lucrării sale. Evoluția
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
detaliată pe această temă a avut loc În 1923, În contextul unei serii de prelegeri publice sponsorizată de Institutul Social Român, intitulată „Doctrine politice”. Pe lângă liberalism, conservatorism, țărănism și naționalism, unii vorbitori au pus, de asemenea, În discuție „solidarismul” și „corporatismul”. Vezi Institutul Social Român, Doctrinele partidelor politice, București, 1923. Unul dintre vorbitori, Mihail Manoilescu, cea mai importantă voce a corporatismului În România, a devenit ulterior bine cunoscut la nivel mondial prin analiza pe care o face economiilor subdezvoltate din țările
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Român, intitulată „Doctrine politice”. Pe lângă liberalism, conservatorism, țărănism și naționalism, unii vorbitori au pus, de asemenea, În discuție „solidarismul” și „corporatismul”. Vezi Institutul Social Român, Doctrinele partidelor politice, București, 1923. Unul dintre vorbitori, Mihail Manoilescu, cea mai importantă voce a corporatismului În România, a devenit ulterior bine cunoscut la nivel mondial prin analiza pe care o face economiilor subdezvoltate din țările aflate la periferie. Vezi Love, Crafting the Third World. 68. Mșihailț Mșanoilescuț, „Date rasiale românești”, Lumea nouă, vol. 10, nr.
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
poluare, se poate implica, prin intermediul unui p. cu instituțiile publice din domeniul protecției mediului și cu alți actori ai comunității în care-și desfășoară activitatea, într-un proiect de responsabilitate socială (vezi responsabilitatea socială a corporațiilor). P. local poate limita corporatismul în creștere al unor organizații mari, care tind să-și dezvolte și să-și protejeze propriile interese, determinându-le să stabilească relații solide și convenții sau acorduri care pot avea efecte pozitive pe plan local. Autoritățile locale au cea mai
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a schimba radical societatea în multe privințe, dar nu în toate. Principala sa direcție a fost industrializarea socialistă și dezvoltarea urbană, de asemenea socialistă. Ea a tranșat dezbaterile principale ale perioadei interbelice - orașul sau satul, industria sau agricultura, capitalismul sau corporatismul, democrația sau dictatura -, optând politic pentru o combinație inedită, care nu ținea cont de corelațiile tradiționale de până atunci. Alegerile au fost făcute în favoarea orașului, industriei, proprietății de stat și a dictaturii. Tranziția socialistă a creat o societate sui-generis care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
instituise în acea perioadă în universitățile americane și mai timid în cele germane și în altele din Europa a ajuns astăzi să ia asemenea proporții, încât instituțiile universitare nu numai că s-au ancorat puternic în relațiile pieței, comerțului și corporatismului, dar și discursul despre ele și mai ales managementul și guvernarea lor s-au schimbat în mod radical. La granița dintre milenii, universitatea europeană, ca și cele mai puternice universități din lume tind să se transforme în corporații comerciale de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tabelul 5.5.g. prezentăm schematic variațiile opționale ale universității tranzitorii, odată cu instanțele lor de referință. Tabelul 5.5.g. Zig-zagul devenirii universității reflexive ca universitate tranzitorie Instanțe Stat Piață Societate civilă Cunoaștere și inovație Universitari Studenți Transformări Etatism destructurat Corporatism emergent Civism global, regional, național sau local Antreprenoriat academic Organizare disciplinară și mai ales interdisciplinară pe problematici a instruirii și a cercetării Rețele transinstituționale Diversificare pe vârstă și performanțe a populației studențești dintr-o universitate Opțiuni Profilare instituțională Statul va
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
rădăcinilor comunitare printr-o privire îndreptată înainte, nu îndărăt (cum li s-a reproșat). Victoria liberalismului „la orașe și sate”, nesigură și incompletă chiar la începutul secolului XXI, a rămas puțin plauzibilă până la jumătatea secolului precedent: organicismele radicale de dreapta (corporatismele, autoritarismele, populismele, fascismele și nazismul), ca și mesianismul de stânga (leninism-stalinismul), precum și derapajele sistemice ale puținelor democrații parlamentare funcționale din perioada interbelică, lăsau puțin loc pentru speranță. Din păcate, partizanii liberalismului și, cu o retorică net mai inflamată, adversarii săi
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ceea ce trăim În prezent, Vadim Tudor este exponentul continuității radicale cu ce a fost comunismul În România În faza ultimă: o combinație barocă de leninism tehnic, mișcare partinică ultracentralizată, lider providențial (aici leninismul se continuă În mod categoric cu fascismul), corporatism, autoritarism, suprematism etnic, machism, cult falic al eroilor naționali, marea majoritate „bărbați de seamă” și generatori de „pui-de-lei”. Am tot respectul pentru cântecul respectiv și pentru cine l-a scris, dar a fost transformat Într-un instrument pur propagandistic, așa cum
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
tinerei generații dezorientate și nemulțumite, anunță „falimentul statului, provocat de democrația conducătoare”. În același articol, intitulat Spre stânga sau spre dreapta?, sunt condamnate „nulitatea de creație și fabuloasa capacitate de consumație parazitară” și se propune, ca soluție, doctrina așa-zisului corporatism social, „întemeiat pe cultul competențelor, pe concepția morală a muncii, pe individualismul organizat în categorii sociale, pe dreapta autoritate”. Tot aici, într-un articol programatic (Predoslovie), Ioan Victor Vojen subliniază și el existența unei „crize de ideal” a tinerilor și
AXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285508_a_286837]
-
Milano, 1941; excelentă culegere de texte, traduse și comentate); Michael Derrick, The Portugal of Salazar (London, 1938); Joao Ameal, A revoluçao da ordem (Lisabona, 1932); P. Descamps, Le Portugal. La vie sociale actuelle (Paris, 1935); Mihail Manoilescu, Le siécle du corporatism (Paris, 1936; notăm în treacăt că lucrările profesorului Manoilescu sunt frecvent citate. În literatura corporatistă portugheză precum și în cărțile scris de străini asupra corporatismului portughez - de ex. Femand Campos, Paginas corporativas, Freppel Cotta, Economic Planing in Corporative Portugal, Londra, 1937
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]