197 matches
-
obiectă că miza filmului nu sunt personajele locale, și că este nejustificată pretenția de a fi subiect central într-un film cu alta tematica. Însă aici intervine problema principală - de ce a fost aleasă România că decor pentru dramele occidentale? Oare corporatismul transnațional nu dezumanizează în egală măsură peste tot? Expații germani care lucrează în centrul politico-economic al lumii, la Londra sau New York, nu sunt la fel de carieriști și obsedați de succes? Răspunsul vine din declarațiile regizoarei Maren Ade: </p> „Apoi, o știam
Toni Erdmann – perspectiva sălbaticului () [Corola-website/Science/296145_a_297474]
-
influențele steampunk din romanele anterioare, "" are și elemente de literatură western. "Consiliul de Fier" este romanul probabil cel mai evident politic al lui China Miéville de până acum, fiind puternic inspirat de mișcarea de anti-globalizare, și atinge subiecte ca imperialismul, corporatismul, terorismul, ura de rasă, homosexualitatea, șocul cultural, drepturile de muncă și războiul. "Consiliul de Fier" urmează trei fire narative majore care se întâlnesc în momentul crucial al acțiunii. Deși Miéville nu folosește o metodă liniară a descrierii acțiunilor, acest sumar
Consiliul de Fier () [Corola-website/Science/322905_a_324234]
-
Montană din București și a unor poziții din ce in ce mai vocale din gamă „dacă suntem împotriva imnului național, dacă suntem împotriva credinței majoritare din această țară, daca nu credem în națiuni și nu ne pasă de acestea, înseamnă că dăm frâu liber corporatismului și globalizării !”, publicam mai jos comunicatul celor din grupul „Niște anticapitaliști din stanga pieței”. Problemele cu șpârle că cea de mai sus băgate aparent nevinovat și cu un aparent entuziasm scuzabil prin toate grupurile de facebook au fost abordate parțial de
Comunicat în urma evenimentelor de duminică: Niște anticapitaliști din stânga pieței () [Corola-website/Science/295689_a_297018]
-
anticapitaliști din stanga pieței”. Problemele cu șpârle că cea de mai sus băgate aparent nevinovat și cu un aparent entuziasm scuzabil prin toate grupurile de facebook au fost abordate parțial de comunicatul emis ieri de cei de la Niște anticapitaliști din stanga pieței: corporatismul și globalizarea șterg granițele doar pentru marele capital, nu și pentru oameni, nimeni nu e „împotriva” imnului, ci a impunerii conceptului etnic de națiune pe care el îl implică că normalitate etc.Aici aș rosti un „Atenție, se normalizează!” Nu
Comunicat în urma evenimentelor de duminică: Niște anticapitaliști din stânga pieței () [Corola-website/Science/295689_a_297018]
-
puteri, deoarece nu sunt supuși disciplinei pieței. Rothbard considera că serviciile guvernamentale sunt ineficiente și susținea că disciplina pieței le-ar elimina, dacă s-ar permite furnizarea lor de către concurența din sectorul privat. Rothbard a condamnat în egală măsură și corporatismul de stat. El a criticat multe cazuri în care elitele de afaceri au cooptat monopolul de putere al statului, pentru a influența legislația și politica de reglementare într-o manieră benefică pentru ei, în detrimentul competitorilor. El a argumentat că impozitarea
Murray Rothbard () [Corola-website/Science/308525_a_309854]
-
constituția României care a fost în vigoare pe timpul dictaturii regale a lui Carol al II-lea. A fost elaborată de Istrate Micescu, reputat jurist al perioadei interbelice. Constituția din 1938 se întemeia pe critica regimului de partide și pe doctrina corporatismului. După moartea regelui Ferdinand, sub domnia căruia fusese promulgată Constituția democratică din 1923, noul monarh a devenit Regele Mihai, minor la acea vreme. Astfel, funcția de șef al statului era îndeplinită în numele său de o regență, care nu a reușit
Constituția României din 1938 () [Corola-website/Science/306177_a_307506]
-
și feminism 16:45 - 17:15 - Manuel Manu: Criminalizarea activismului de mediu 17:15 - 17:30 Pauză de cafea Panel 3 - Ecologie în acțiune Moderator: Coști Rogozanu 17:30 - 18:00 - Mihai Goțiu: Beneficiile economice ale ecologiei. Economie locală vs. corporatism. Studiu de caz Roșia Montană. 18:00 - 18:30 - Asociația Viră: Campania Anti-Fracking 18:30 - 19:00 - Discuții Friday May 16 [Sessions în English] 13:30 - 14:45 - Local struggles, global articulations I Jana Tsoneva, Bulgaria Emin Eminagic, Bosnia Andreja
CRITICFEST: 15-17 MAI 2014 () [Corola-website/Science/295763_a_297092]
-
pentru a se auto-organiza o fac în disperare de cauză, ca ultimă, singură formă de supraviețuire în arta asta contemporană. NOI vă formăm. Pentru că NOI existăm voi existați, ar trebui să fiți formule instituționale DE SPRIJIN nu de piedică. Mentalitățile corporatismului de stat - în care dacă superi chiar și un pic uite ușa! că așteaptă la ea 100 să îți ia locul - nu ar trebui să își aibă locul. Dacă puteți ajuta, ajutați. Dacă nu, UAP, respectați munca donată măcar cât
Atelier 35. Între model de autogestiune și brand. O discuție cu Xandra Popescu, Larisa Crunțeanu și Veda Popovici () [Corola-website/Science/295806_a_297135]
-
relația tată-fiică și pretenția de universalitate pe care Ade încearcă să i-o confere, fiind poate cea mai reușită producție de masă pe care am văzut-o în ultima vreme care critica alienarea și dezumanizarea produsă de cultură dominantă a corporatismului global. 1 ”Am decis demult, să nu merg în umbră nimănui/ Dacă decad, dacă reușesc/ Cel putin trăiesc cum cred./ Orice mi-ar lua/ Nu-mi pot lua demnitatea”
Elefantul din cameră. Scurtă cronică a filmului Toni Erdmann, de Maren Ade () [Corola-website/Science/296144_a_297473]
-
-i poate salva pe cei care urmează să-și piardă locul de muncă într-un viitor apropiat, iar simpla sugestie că așa ceva ar fi posibil nu este decât cinism. Dacă problema muncitorilor nu este de interes pentru regizoare, carierismul și corporatismul sunt luate în vizor, iar tipologiile persoanelor dependente de muncă deconstruite glumă cu glumă. Bula de bunăstare materială și stres profesional în care s-a izolat Ines este deconspirată în tot ridicolul ei de alter ego-ul tatălui. Prin impersonările sale
Cronică - Toni Erdmann, regia Maren Ade () [Corola-website/Science/296116_a_297445]
-
vitalității naționale, și, în timpul Invaziei Poloniei, și-a exprimat solidaritatea față de Polonia — polonofilia lui Iorga a fost remarcată și de naziști ducând la relații tensionate între Berlin și București. Conservatorul Iorga înclina să simpatizeze cu alte forme de totalitarism sau corporatism, și, din anii '20, vedea cu respect fascismul italian. Și-a exprimat dezamăgirea față de regimul italian care era aliat al Ungariei, dar a aplaudat invazia Etiopiei din 1935, și considera că o alianță cu Italia era una mai sigură decât
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
politicii italiene: popularitatea lui creștea neîncetat datorită talentului oratoric, a mitelor și a acțiunilor de intimidare. Câțiva urmași ai revoluționarilor lui Garibaldi, care se distinseseră în lupta pentru unificarea Italiei, au fost cuceriți de idealurile fasciste. Mussolini, care era promotorul corporatismului, a reușit să atragă simpatiile celor care erau în căutarea „celei de-a treia căi”. Dar, poate mai mult decât orice, Mussolini a câștigat prin inacțiunea unor politicieni precum Facta sau Giolitti, care nu au condamnat atacurile „cămășilor negre” împotriva
Regatul Italiei (1861-1946) () [Corola-website/Science/310881_a_312210]
-
au slăbit Mafia, dar nu au distrus-o. Din 1929 până în 1943, regimul fascist a abandonat treptat măsurile antimafia, iar Mafia și-a continuat relativ nederanjată afacerile ilegale. Mussolini și Partidul Fascist au promis italienilor un nou sistem economic numit „corporatism”. Acesta ar fi trebuit să fie o fuziune a capitalismului și socialismului într-un nou sistem economic, care ar fi păstrat ierarhia socială și de clasă, dar ar fi permis muncitorilor să fie capabili să negocieze pe baze egale cu
Regatul Italiei (1861-1946) () [Corola-website/Science/310881_a_312210]
-
sau este insuficientă, sau când sunt implicate interesele politice ale statului. această intervenție poate lua forma controlului, asistenței sau a conducerii directe”. Fasciștii au pretins că acest sistem nou va fi egalitarist și tradițional în același timp. Politica economică a corporatismului a dat rapid faliment: prevederile de stânga ale manifestului fascist au trezit opoziția industriașilor și marilor proprietari de pământ, care îl sprijiniseră pe Mussolini pentru că acesta promisese că va apăra Italia de socialism și comunism. Ca urmare, sistemul corporatist a
Regatul Italiei (1861-1946) () [Corola-website/Science/310881_a_312210]
-
capitalism. Virgil Madgearu optează pentru creșterea productivității și prosperității, pentru transformarea funcției sociale a proprietății și pentru statul social agrar. În aceeași perioadă, Mihail Manoilescu, înțelegând imposibilitatea dezvoltării capitalismului industrial, trecea pe rând de la schimburile internaționale, protecționism și industrializare, la corporatism sub oblăduirea dirijismului și a planificării burgheze. La rândul său, Constantin Noica, optimist și încadrat în vechiul context românesc, vedea în Manuscrisele de la Câmpulung evoluția binelui românesc care "începe de la valoare; de la respectul, exercițiul și triumful "valorilor" în sânul unei
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
în competiție, este condiționată de o caracteristică culturală singulară, penetrantă: gradul de încredere inerent în societate"9. Plecând de la Hegel, Fukuyama adoptă o perspectivă conservatoare în care trecerea de la spiritul comunității de apartenență la comunitatea globală presupune transformarea liberalismului în corporatism și recursul la utopia corporatismului global. Dar încrederea pe care se bazează Fukuyama nu constituie un reper teoretic în toate teoriile liberale. Teoria lui Nozick, spre exemplu, pare să opereze cu o înțelegere a naturii umane care seamănă mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
o caracteristică culturală singulară, penetrantă: gradul de încredere inerent în societate"9. Plecând de la Hegel, Fukuyama adoptă o perspectivă conservatoare în care trecerea de la spiritul comunității de apartenență la comunitatea globală presupune transformarea liberalismului în corporatism și recursul la utopia corporatismului global. Dar încrederea pe care se bazează Fukuyama nu constituie un reper teoretic în toate teoriile liberale. Teoria lui Nozick, spre exemplu, pare să opereze cu o înțelegere a naturii umane care seamănă mai degrabă cu perspectiva hobbesiană în care
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ei sunt de acest tip, al "universalului concret". Problema este că diferitele forme de universal concret produc interpretări substanțiale care sunt în conflict, astfel încât un eventual consens universal cu privire la valorile liberale nu ar putea avea loc decât cu privire la principii formale. Corporatismul lui Fukuyama ar putea atenua conflictul dintre individ și statul universal, dar aplanarea acestui conflict se face prin producerea de viziuni parțiale despre lume care sunt în conflict unele cu altele. Într-un cuvânt, oamenii ar putea accepta democrația liberală
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
excepție de la această generalizare. Dar în timp ce corupția instituționalizată la nivelul guvernului local, cu precădere în domeniul contractării, a reprezentat o justificare principală pentru introducerea abordării centralizării, abordarea în sine a contribuit ulterior la problemele lipsei de competitivitate, moralei reduse și corporatismului care au permis în sine dezvoltarea intermitentă a corupției. În acest sens, centralismul este atât cauza, cât și efectul problemelor pe care guvernul local le-a prezentat în mod tradițional. Corupția la nivelul guvernului local a devenit o preocupare aparte
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
nevoie de resurse și variate instituții și organizații. Principalele mijloace de intervenție a statului ajung să fie un fel de holding-uri publice, formate din întreprinderile publice din energie, transport, telecomunicații și RTV, cercetare, bănci etc. În Elveția și Suedia, corporatismul a admis organizațiile muncitorești să participe la activitățile locale și ale firmelor capitaliste. (18, p. 32 ș.u) Astfel de mixaje amenințau echilibre tradiționale, precum libertatea de acțiune a indivizilor, rata consumului, rolul parlamentelor și al legii. De aceea s-
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
instituise în acea perioadă în universitățile americane și mai timid în cele germane și în altele din Europa a ajuns astăzi să ia asemenea proporții, încât instituțiile universitare nu numai că s-au ancorat puternic în relațiile pieței, comerțului și corporatismului, dar și discursul despre ele și mai ales managementul și guvernarea lor s-au schimbat în mod radical. La granița dintre milenii, universitatea europeană, ca și cele mai puternice universități din lume tind să se transforme în corporații comerciale de
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tabelul 5.5.g. prezentăm schematic variațiile opționale ale universității tranzitorii, odată cu instanțele lor de referință. Tabelul 5.5.g. Zig-zagul devenirii universității reflexive ca universitate tranzitorie Instanțe Stat Piață Societate civilă Cunoaștere și inovație Universitari Studenți Transformări Etatism destructurat Corporatism emergent Civism global, regional, național sau local Antreprenoriat academic Organizare disciplinară și mai ales interdisciplinară pe problematici a instruirii și a cercetării Rețele transinstituționale Diversificare pe vârstă și performanțe a populației studențești dintr-o universitate Opțiuni Profilare instituțională Statul va
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pentru a-și asuma scopurile societății, structura birocratică trebuie să se scindeze în unități distincte, între care se stabilesc „legături de dependență mutuală și continuă, care permit apariția alternativei la verticalitatea birocratică și feudalizare” (Massenet, 1975). În istoria evoluției societății, corporatismul reprezintă forma incipientă a structurii de rețea a sistemelor politice. În prima jumătate a secolului trecut, multe dintre statele europene au cunoscut o evoluție cu caracter bilateral, care s-a manifestat, pe de o parte, prin intervenția din ce în ce mai activă a
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
au contribuit la apariția în zona de interfață dintre guvern și societate a unor noi instituții de guvernare, ale căror funcții erau focalizate atât spre reprezentarea intereselor, cât și spre crearea consensului. În decursul ultimelor decenii, blocurile socio politice caracteristice corporatismului s-au dezintegrat aproape complet. Aceasta nu a șters, însă, șabloanele relațiilor dintre actorii politici și grupurile de interese existente în diferitele sectoare publice. Totuși, aceste relații sunt mult mai puțin bazate pe consens decât au fost relațiile corporatiste. În
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
discreție și/sau schimburi impersonale, iar rețeaua este mai difuză și mai socială. În timp ce pentru organizațiile de tip rețea, analizele comparative iau în calcul fie structura de piață, fie ierarhia, în cazul rețelelor de politici intervin conceptele de pluralism și corporatism. Aceste două concepte sunt diferite, în primul rând, din punct de vedere al modului de interacțiune a grupurilor, iar în al doilea rând, din perspectiva gradului de agregare organizațională. Pluralismul este dezagregat atât orizontal, cât și vertical și se caracterizează
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]