491 matches
-
nume familiare multora dintre noi. O evidență a anului 1966 cuprinde la capitolul cinematografe „Modern” (fostul și viitorul „Capitol”), „Parc “ ( pe care bunicii îl mai numesc și acum “Apollo”), „Studio” (un ultim avatar al „Scalei” și mai apoi „Thalia”), „Melodia” („Corso”-ul de altădată), „Arta” (în Iosefin, pe Iancu Văcărescu), „Victoria” (str. Ciprian Porumbescu) și „16 Februarie” (Clubul C.F.R. de pe str. Măceșilor). În anii următori, cinematografele timișorene cunosc o afluență de spectatori fără precedent, rămânând, alături de teatru (ce privea adeseori cu
Agenda2004-3-04-a () [Corola-journal/Journalistic/281942_a_283271]
-
prin caracterele morfologice cu câini de tipul Pit Bull, Boerbull, Bandog și metișii lor; b) categoria a II-a: câinii din rasele Staffordshire Bull Terrier, American Staffordshire Terrier, Tosa, Rottweiller, Dog Argentinian, Mastino Napolitano, Fila Brazileiro, Mastiff, Ciobănesc Caucazian, Cane Corso și metișii lor. Prin câini agresivi se înțelege: orice câine care, fără să fie provocat, mușcă sau atacă persoane ori animale domestice în locuri publice sau private, precum și orice câine care participă la lupte între câini sau care a fost
Agenda2005-02-05-dialog () [Corola-journal/Journalistic/283244_a_284573]
-
Internațional“ a deschis în cursul acestei săptămâni cel de al doilea magazin propriu din Timișoara(primul fiind situat în incinta Centrului Comercial „Kapa“), respectiv, cel de al 80-lea din țară, amplasat în Piața Victoriei nr. 8 (în spațiul fostului „Corso“). Pe o suprafață de aproximativ 400 mp, amenajat modern, magazinul expune spre vânzare o gamă diversificată de produse electronice, electrocasnice și IT, mărcile: Sony, Philips, Panasonic, Siemens, Bosch, Gorenje, Veryo, Samsung, Akay, JVC, Beko, Moulinex, Arctic, Krups, Rowenta, Braun, Revlon
Agenda2004-28-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/282622_a_283951]
-
Martin Szegedi, emigrat și el în Germania... dar despre el, am scris altădată. Richard Wagner își amintește: „Promovarea culturii naționale a însemnat, implicit, promovarea culturii minorităților naționale, iar minoritățile și-au regăsit („paradoxal, n.n.”) - conștiința originii lor” (R. W., revista Corso). Este ceea ce se petrece mai de amploare, tot „paradoxal”, cu minoritățile mari din țară, secuii și maghiarii, și altfel, romii ș.a. Dictatura a fost pentru scriitorime, un coșmar paranoi zant, care uneori a distrus destine, familii, a determinat boli psihice
Amintiri Paralele. In: Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
prin caracterele morfologice cu câini de tipul Pit Bull, Boerbull, Bandog și metișii lor; b) categoria a II-a: câinii din rasele Staffordshire Bull Terrier, American Staffordshire Terrier, Tosa, Rottweiller, Dog Argentinian, Mastino Napolitano, Fila Brazileiro, Mastiff, Ciobănesc Caucazian, Cane Corso și metișii lor. Prin câini agresivi se înțelege: a) orice câine care, fără să fie provocat, mușcă sau atacă persoane ori animale domestice în locuri publice sau private; b) orice câine care participă la lupte între câini sau care a
Agenda2004-48-04-Dialog cu cititorii () [Corola-journal/Journalistic/283093_a_284422]
-
literară. Sigur că autorul e poet prin structura, debutînd, încă în 1936, cu placheta Coloane albe (dintre multele sale volume aș aminti pe cel din 1945, Turnuri). Dar lirismul e bine controlat în aceste amintiri fericit întitulate Între Capșa și Corso, atestînd deprinderea în ale prozei, verificată și prin cele ale sale două române istorice din 1961 și 1962. De altfel, memorialistica e, prin natura ei, elegiaca și profund subiectivă, încît poezia și proza de evocare ale autorului fac casă bună
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
metal, cu zahărul cubic alături și, obligatoriu, paharul cu apă rece. Cel mai bun șvarț, mersese buhul, se servea nu la Capșa (unde, atunci, se introdusese și cafeaua filtru, pe care am mai apucat-o și eu), ci la cafeneaua Corso, ținută de un papă Finkelstein (avea și restaurant), frecventata de Eftimiu, Vinea, Cocea, Vianu, Al. Rosetti. Dar și de foarte tînărul Emil Cioran. Acesta, încă din studenție și, apoi, după absolvire, locuia la hotelul Stănescu din apropiere, toată ziua citea
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
restaurant), frecventata de Eftimiu, Vinea, Cocea, Vianu, Al. Rosetti. Dar și de foarte tînărul Emil Cioran. Acesta, încă din studenție și, apoi, după absolvire, locuia la hotelul Stănescu din apropiere, toată ziua citea la Bibliotecă Fundației, iar seara, adastă la Corso, care se află undeva printre clădirile situate peste drum de Palatul Regal, între Ateneu și Bibliotecă Fundațiilor, dărîmate, pentru amenajarea Pieții Palatului, spre sfîrșitul anilor treizeci. Cioran se instala în sala de jos, la o masă anume rezervată presei, actorilor
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
între Ateneu și Bibliotecă Fundațiilor, dărîmate, pentru amenajarea Pieții Palatului, spre sfîrșitul anilor treizeci. Cioran se instala în sala de jos, la o masă anume rezervată presei, actorilor și scriitorilor sau, de cele mai multe ori, la masa ardelenilor (era, acolo, la Corso, si o astfel de masă rezervată). Acolo, la masa ardelenilor, se află inevitabilul Crăciunel, de care Cioran își amintea nostalgic și la Paris, ca de un personaj enigmatic și înțelept. Acolo mai veneau și prietenii săi Petre Tutea și Bucur
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
ultimii ani, rămas fără marile procese și nemaifiind lăsat să publice. Bine surprinse sînt personalitățile unor H. Bonciu, Ștefan Antim, Cezar Petrescu, Al. Rosetti, Vladimir Streinu, Vasile Voiculescu și încă mulți alții. Cartea d-lui Vlaicu Barna, Între Capșa și Corso, merita citită că un bun, fermecător op de memorialistica. E și savuros și un bogat că (să spun așa) instrument de informatie în ale istoriei literare. Vlaicu Barna, Între Capșa și Corso, Editura Albatros, 1998.
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
Cartea d-lui Vlaicu Barna, Între Capșa și Corso, merita citită că un bun, fermecător op de memorialistica. E și savuros și un bogat că (să spun așa) instrument de informatie în ale istoriei literare. Vlaicu Barna, Între Capșa și Corso, Editura Albatros, 1998.
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
la Charlot. Era o deschidere extraordinară spre civilizația occidentală și nu numai.Un militantism intelectual de informare a ignoranților, care, atunci, doreau să se instruiască ascultîndu-i pe cei mai avizați. După ce se termină conferință, grupul nostru se refugia la cafeneaua "Corso" și acolo discuțiile continuau pînă tîrziu, adesea foarte aprinse. - Cum s-a desprins din Forum gruparea Criterion? Era deja o polarizare ideologică? - La început, prin ^32, prin toamnă, cînd s-a format Criterionul, încă nu începuseră "ideologiile să înlocuiască idealurile
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
a infernului căreia îi datorăm stigmate eterne", să ni se permită a preciza că, deși "eterne" în sens moral, aceste "stigmate" suferă mutații de ordin estetic. Avem în vedere aici mai puțin producția confreriei de la Șan Francisco (Lawrence Ferlinghetti, Gregory Corso etc.), care alcătuiește un fundal internațional, menționat în relație cu poezia lui Daniel Corbu, cît viziunile indigene ale unor Dimitrie Stelaru, Emil Botta, Constant Tonegaru, Ion Caraion. Posedînd aceeași grupa de sînge liric cu aceștia, desi cu o vigoare personală
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
ți lași geantă la... "creație" (acolo, la "creație" la Cumpătu, cereai, de-o viață, taximetristului să te ducă la cele cîteva vilisoare, repartizate uniunilor de creație), deci după ce-ți lași geantă, faci, cum altfel! o promenada de recunoaștere pe corso di Sinaia. Invocație de neocolit: o, unde sînt locantele din veac, în care adăstau, la un șvarț, miticii (nu chiar atît de caraghioși pe cît îi credem noi în rememorarea noastră grăbita) în care intrau, pentru cumpărături frugale, doamnele și
Istorie lungă, istorie scurtă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17621_a_18946]
-
ca Apariția scriitorului în cultura română (1976) a lui Leon Volovici decât de, să spunem, hagiografica Bohemă de altădată (1944) a lui D. Karnabatt. Titlul e desigur, de ajutor, dar n-ar trebui să ne rezumăm la el. Capșa și Corso, două cafenele precedate de o faimă inegalabilă, reprezintă numai creștetul ghețarului. Dincolo de ele și de cutumele lor se află destule alte „forme de viață”, unele îndeobște uitate. E meritul lui Bârna că le-a intuit, reparatoriu. Un asemenea caz e
Când anecdota nu primează by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2520_a_3845]
-
o fi mare pasul de la elegie la imn, ușor de făcut nu-i. În orice caz, Ana nu l-a putut face, deși s-a străduit. A rămas și ea o cîntăreață de durere. 1 Vlaicu Bârna, Între Capșa și Corso, ediția a III-a adăugită, Prefață de Z. Ornea, Notă asupra ediției de Nicolae Bârna, Edit. Polirom, Iași, 2014, pp. 189-191, passim. 2 Idem, p. 190. 3 Idem, ibidem. 4 Idem, p. 191. 5 Idem, ibidem. 6 Idem, p. 189
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
e, aici, o imagine plastică, bogată în nuanțe veridice care dă seama, bine, despre farmecul Bucureștilor de la mijlocul secolului al XIX-lea. Și mai urmează, desigur, si descrierea Șoselei și chiar, de ce nu?, a saloanelor bucureștene. Șoseaua e înfățișata drept corso-ul capitalei, firește, pentru boierime. Pentru că, socoate Kunisch, "întreaga viața socială se concentrează în saloane și pe această Șosea; iarnă se mai adaugă și frecventarea teatrului". Și e uimit să constate că orașul, unde pe vreme ploioasa nu se poate
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
1.500 lei, informează reprezentanții primăriei de sector. Potrivit actelor normative ale primăriei, sunt considerați câini periculoși cei ce aparțin următoarelor rase: Pitbull, Boerbull, Bandog, American Stafforshire Terrier, Tosa, Rottweiler, Dog Argentinian, Mastino Napoletano, Fila Brayileiro, Mastiff, Ciobănesc Caucazian, Cane Corso și metișii lor. Locuitorii sectorului 1 trebuie să depună la sediile Poliției Locale Sector 1 documentele necesare pentru înregistrare în Registrul de Evidență a câinilor periculoși: act de identitate în original și copie; adeverință eliberată de Asociația Chinologică Română, din
Stăpânii câinilor periculoşi din sectorul 1, amendaţi dacă nu-i declară () [Corola-journal/Journalistic/26561_a_27886]
-
Primăria Pitești - Prefectura Argeș, pe Strada Mare a orașului, atracția reprezentând-o carul alegoric împodobit cu aproape 3.000 de crizanteme olandeze și 600 de lalele ce formau o lalea uriașă și două dalii. Ideea a fost împrumutată de la Festivalul Corso din Tynaarlo (Olanda), localitate înfrățită cu Piteștiul, iar cele câteva mii de flori folosite provin dintr-o donație la care au contribuit toți comercianții de plante ornamentale din municipiu. La eveniment participă și delegații străine sosite din orașe înfrațite cu
Piteştenii vă invită la "Simfonia lalelelor" () [Corola-journal/Journalistic/26706_a_28031]
-
Gabriel Dimisianu Îmi făcusem câteva însemnări despre Între Capșa și Corso, cartea postumă a lui Vlaicu Bârna, publicată nu demult de Polirom, gândindu-mă că s-ar putea porni de la ea o discuție despre memorie și memorialiști. Mai iute de condei decât mine a fost însă Andreea Răsuceanu care, în ultimul
O reeditare îmbogățită by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2610_a_3935]
-
de Vlaicu Bârna, cu personalități și instituții, cu disputele dintre orientări estetice, cu luptele politice. Ornea la rândul său fusese un evocator al acestora în cărțile lui (vezi, printre altele, Anii treizeci. Extrema dreaptă românească, din 1995). Între Capșa și Corso poate lăsa impresia, cui se oprește la titlu, că este o carte despre spiritul de petrecere și taifas al Bucureștilor de odinioară, manifestat în cafenelele celebre în care se strângeau literații și artiștii pentru a sporovăi. Unii chiar pentru a
O reeditare îmbogățită by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2610_a_3935]
-
putut chema, la fel de bine, Fețele orașului. Au apărut, în ultima vreme, cel puțin două reeditări consistente - începutul seriei memorialistice a lui Bacalbașa, Bucureștii de altădată (Humanitas, 2014) și instantaneele din lumea scriitoricească bucureșteană ale lui Vlaicu Bârna, Între Capșa și Corso (Polirom, 2014) - plus alte câteva volume de memorii având orașul pe fundal. Așadar, ideea de caleidoscop cu imagini din capitală este îndreptățită. Însă privirea memorialistului, fiind una din interior este, în același timp, și una pe dos. Care sistematizează prin
Unul pe față, unul pe dos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2619_a_3944]
-
figurile ei exemplare, dar și pentru amatorii de cancanuri literare și amănunte picante din viețile scriitorilor, cartea poetului Vlaicu Bârna trage cortina lăsând la vedere unul dintre cele mai spectaculoase locuri ale lumii interbelice: cafeneaua literară. Volumul Între Capșa și Corso reunește, de fapt, două cărți: prima, purtând același titlu, a apărut în 1998, în timpul vieții autorului și îngrijită de acesta, a doua, Figuri din Parnasul interbelic, a rămas parțial inedită, doar câteva texte fiind publicate la sfârșitul anilor ’90, în
O microistorie a cafenelelor literare by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2630_a_3955]
-
Pe firul rememorării și cu evident apetit confesiv, autorul recreează, prin notații savuroase și observații atente, deseori subiective și pline de umor, atmosfera unei vremi când cafeneaua e un topos esențial pe harta bucureșteană. Imperial, Strobel, terasa Otetelișanu, Kübler, Capșa, Corso sunt doar câteva dintre numele acestor spații care-i găzduiesc pe scriitori și se află, în diferite momente, într-o competiție acerbă. Scriitorii au preferințele lor atât în ce privește localul, cât și locul pe care-l ocupă în interiorul acestuia, în funcție de opțiunea
O microistorie a cafenelelor literare by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2630_a_3955]
-
-și aici micul dejun și prânzul („la prima masă de lângă geamul ce dădea spre Calea Victoriei“), plângându-se de lipsa mijloacelor pecuniare care i-ar fi îngăduit și o cină delicioasă tot aici, sau pe Ion Barbu, care „în ciuda evadărilor spre Corso, (...) rămăsese fidel Capșei, cultul lui pentru Mateiu Caragiale implicând și acest atașament, pentru că în paginile Crailor se vorbea despre «birtul franțuzesc», cum era numită Capșa, și autorul se număra printre cei ce-l vizitaseră“. Tot pe Barbu îl vedem în mijlocul
O microistorie a cafenelelor literare by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2630_a_3955]