164 matches
-
staff, the secretary, the cafeteria workers, their peers, as well as from the deportment, conduct and attitudes expressed and modeled by their teachers. Many educators are unaware of strong lessons imparted to youth by these contacts (Wilson, op. cit.). 218. C.E. Cortes, „The Societal Curriculum: Implications for Multiethnic Education”, în J.A. Banks (ed.), Educations in the 80’s: Multiethnic Education, National Education Association, 1971. 219. W.S. Longstreet, H.G. Shane, Curriculum for a New Millennium, Allyn and Bacon, Boston, 1993. 220
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Vlad (rue Jean de Beauvais, lângă Biserică Ortodoxă Română), lucrare pe care, de asemenea, a subvenționat-o. Traduceri: Mihai Eminescu, Poesías, Salamanca, 1950; I.L. Caragiale, Cuentos rumanos, Salamanca, 1952; Antologia de la poesía popular rumâna, Salamanca, 1955 (în colaborare cu Luis Cortes); Horia Stamatu, Diálogos (Poemas), Salamanca, 1971; Mircea Eliade, El viejo y el funcionario. En la calle Mantuleasa, Barcelona, 1984. Repere bibliografice: Românii, 315; Chihaia, Mărturisiri, 157-163; Manolescu, Enciclopedia, 589-590. M.P.-C.
RAUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289148_a_290477]
-
produs în 1938, M. colaborează cu versuri și proză la „Cuvânt moldovenesc”, „Albina”, „Basarabia literară”, „Raza literară”, „Atelier literar”, „Cadran”, „Universul copiilor”, „Pogonici”, „Familia”, „România literară” ș.a. Debutează editorial cu placheta Decebal la Vadul lui Vodă (1940), semnată A.-Diana Cortes. Până în 1947 îi mai ies de sub tipar paisprezece plachete și volume de proză, unele iscălite cu pseudonimele A.-Diana Cortes, Antim Basarab Cortes, Ag al Kamun, Tytan de Kamuty. În anii ‘50-’70 izbutește să mai publice câteva cărticele de
MUNTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
Universul copiilor”, „Pogonici”, „Familia”, „România literară” ș.a. Debutează editorial cu placheta Decebal la Vadul lui Vodă (1940), semnată A.-Diana Cortes. Până în 1947 îi mai ies de sub tipar paisprezece plachete și volume de proză, unele iscălite cu pseudonimele A.-Diana Cortes, Antim Basarab Cortes, Ag al Kamun, Tytan de Kamuty. În anii ‘50-’70 izbutește să mai publice câteva cărticele de versuri pentru copii. Alte manuscrise, oferite mai multor edituri, au rămas nepublicate. Filonul principal al scrierile lui M. este cel
MUNTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
Familia”, „România literară” ș.a. Debutează editorial cu placheta Decebal la Vadul lui Vodă (1940), semnată A.-Diana Cortes. Până în 1947 îi mai ies de sub tipar paisprezece plachete și volume de proză, unele iscălite cu pseudonimele A.-Diana Cortes, Antim Basarab Cortes, Ag al Kamun, Tytan de Kamuty. În anii ‘50-’70 izbutește să mai publice câteva cărticele de versuri pentru copii. Alte manuscrise, oferite mai multor edituri, au rămas nepublicate. Filonul principal al scrierile lui M. este cel patriotic. De la primele
MUNTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
aici a izvorât ideea că o comunitate, mai degrabă decât un individ, are o anumită cantitate de capital social. Comunitățile „construiesc” capitalul social prin dezvoltarea relațiilor active, prin participare democratică, prin Întărirea proprietății comunitare și prin Încredere socială. După E. Cortes (1993), capitalul social este „măsura a cât de mult timp pentru colaborare și câtă energie au oameni, unul pentru celălalt, cât de mult timp au părinții pentru copiii lor, cât de multă atenție acordă vecinii celorlalte familii, ce tip de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
potențiale de relații În comunități”. În esență, capitalul social stochează puterea Întregii rețele sociale a comunității. El definește cu adevărat o comunitate și mărește capacitatea ei de a face față problemelor sau schimbărilor interne sau externe. În cuvintele lui E. Cortes, capitalul social implică o „bogăție și o robustețe a relațiilor dintre oameni, pe care membrii unei comunități doresc și sunt nerăbdători să le investească unul În celălalt”. Comunitățile „construiesc” capitalul social prin dezvoltarea relaționărilor active, care presupun interacțiuni repetate și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Centrul de Coordonare a Parteneriatelor Școală-Familie-Comunitate. Bibliografie Agabrian, M. (2004). Cercetarea calitativă a socialului. Design și performare. Iași: Editura Institutul European. Barnes, J.A. (1972). Social networks. Massachusetts: Addison-Wesley. Coleman, J.S. (1987). Families and Schools. Educational Research, 16, 6, 32-38. Cortes, E. Jr. (1993). Interwoven Destinies: Cities and Nation. În Henry G. Cisneros (ed.) (pp. 295-319). New York: W.W Norton & Company. Epstein, J.L. (1990). School and family connections: Theory, research, and implication for integrating sociologies of education and family. În D.G.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a spus că aici, În pofida aparențelor, se fac cele mai bune pălării din Barcelona. Se anunță o toamnă urîtă și voi avea nevoie de șase jobene, o duzină de gambete, șepci de vînătoare și ceva de purtat la Madrid, În Cortes. Dumneata Îți notezi sau aștepți să-ți repet?“. Acesta a fost Începutul unui laborios și lucrativ proces În care tatăl și fiul și-au unit eforturile spre a duce la bun sfîrșit comanda lui don Ricardo Aldaya. Julián, care citea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Secondary Schools, Madison. BUARQUE C. (2002). Os instrangeiros. A aventura da opiniăo na fronteira dos séculos, Garamond, Brazilia. CAMPOS A., BARBOSA A., POTCHMANN M., ARMORIN R., SILVA R. (ed.) (2003). Atlas da excluăo social, vol. 3: Os Ricos no Brasil, Cortes, Săo Paulo. CANADA G. (2001). États-Unis: des enfants et des armes, trad. fr. de BLAYA C. și MANCEL G., ESF, col. "Confrontations", Paris. CARON J.-C. (1996). "Les jeunes à l'école. Collégiens et lycéens en France et en Europe
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
federal și al celui regional; în Italia, un membru al parlamentului național nu poate fi și consilier regional, președinte al unei provincii sau primar al unui oraș cu mai mult de 20000 de locuitori; în Spania, a fi membru al Cortes-urilor și al unui ansamblu al comunității autonome este interzis, iar o lege din 1985 a limitat numărul funcțiilor care pot fi deținute simultan la două. 16 P. Sadran, "La Vie Politique Locale", Les Collectivités Locale en Mutation (Paris: La
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
două mari sindicate. UGT, centrala socialistă, intră cu această ocazie în conflict cu guvernul Gonzales. La alegerile legislative din 29 octombrie 1989, Stînga Unită întrunește aproape 2 milioane de voturi, atinge 9,1% dintre sufragii și cîștigă 11 locuri în Cortes. Partidul își regăsește bastioanele, cum ar fi Madridul, unde trece de la 6,2% la 15,3%, și Barcelona, unde cîștigă 100.000 de voturi. După o lungă fază de declin, PCE-ul, departe de a dispărea, a reușit deci o
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
imposibil să nu întrevezi, măcar pentru o clipă, imposibilul acestei lumi. Teotihuacán, cetatea zeilor. A patra etapă a periplului nostru este consacrată unei lumi pe care lumea creștină a ras-o de pe fața pămîntului. După victoria totală a lui Hernan Cortes asupra imperiului aztec (1521), călugări veniți din Spania încearcă să reconstituie lumea dispărută. Franciscanul Fray Bernardo de Sahagun scrie Istoria generală a lucrurilor din Noua Spanie care include codexul din Florența, ansamblu de mărturii culese de călugărul etnograf între 1550
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
care include codexul din Florența, ansamblu de mărturii culese de călugărul etnograf între 1550 și 1555. Citatul următor face parte din cartea a XII-a, consacrată povestirilor aztece despre cucerire. Pentru a situa episodul, amintim că mica armată a lui Cortes acostează, în 1519, în regiunea actualului Veracruz. Dezorientat, înspăimîntat, împăratul Moctézuma trimite mesageri pe care spaniolii țin cu orice preț să-i impresioneze. Or fi zei, or fi oameni? Istoricii nu au la dispoziție date care să le permită să
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
a pus numele de "zeii-veniți-din-cer"; iar pe negri i-au numit "zeii-murdari"92. Un alt document la fel de important, Istoria veridică a cuceririi Noii Spanii este darea de seamă a lui Bernard Díaz del Castillo, membru în mica armată condusă de Cortes. Episodul are loc în 1521, în timpul asedierii capitalei Imperiului aztec, Mexico-Tenochtitlan. Îngroziți, spaniolii asistă de departe, neputincioși, la sacrificarea tovarășilor lor capturați (pe Marele Templu, piramidă dedicată lui Huichilobos, zeul războiului): Deodată se auziră bătăile funebre ale marelui tambur al
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
face să tolereze nesupunerea republicii Tlaxcala nu puteau, evident, să o prevadă îi ajută în mod considerabil pe invadatori: chiar egali fiind, fără concursul a zeci de mii de indieni tlaxcalteci, ar fi fost imposibil ca mica armată a lui Cortes să nimicească imperiul aztec. Cucerirea ar fi putut foarte bine să nu aibă loc, spaniolii au avut mult noroc; cu toate acestea, victoria lor asupra aztecilor n-a avut nimic miraculos. Pentru azteci, este imposibil ca lumea (soarele, luna, cosmosul
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
De aici a izvorît ideea că o comunitate, mai degrabă decît un individ, are o anumită cantitate de capital social. Comunitățile "construiesc" capitalul social prin dezvoltarea relațiilor active, prin participare democratică, prin întărirea proprietății comunitare și prin încredere socială. După Cortes (1993), capitalul social este "măsura a cît de mult timp pentru colaborare și cîtă energie au oamenii unul pentru celălalt, cît de mult timp au părinții pentru copiii lor, cît de multă atenție acordă vecinii celorlalte familii, ce tip de
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
rețele potențiale de relații în comunități". În esență, capitalul social stochează puterea întregii rețele sociale a comunității. El definește cu adevărat o comunitate și exprimă capacitatea ei de a face față problemelor sau schimbărilor interne sau externe. În cuvintele lui Cortes, capitalul social implică o "bogăție și robustețe a relațiilor între oameni, pe care membrii unei comunități doresc și sînt nerăbdători să o investească unul în celălalt". Comunitățile "construiesc" capitalul social prin dezvoltarea relaționărilor active, care presupun interacțiuni repetate și semnificative
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Public Policy, CO: Pluto Press Boulder Bulai, A. (2000), Focus-grupul în investigația socială, Paideia, București Chelcea, S. (2001), Metodologia cercetării sociologice: metode calitative și cantitative, Editura Economică, București Coleman, J. S. (1987), "Families and Schools", Educational Research, 16 (6), 32-38 Cortes, E. Jr. (1993), "Interwoven Destinies: Cities and the Nation, în Henry G. Cisneros (ed.), W.W. Norton și Company, New York Cotton, K.; Wikelund, K. (1989), Parent Involvement in Education [School Improvement Research Series], Northwest Regional Educational Laboratory Potland, OR Christenson
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de Prescott, nu de Stephens. Căci am rămas un etern diletant între profesioniștii călătoriilor. Aterizăm. Peste o jumătate de oră vom pleca. peste ocean Zburăm peste oceanul pe care l-au traversat cândva căutătorii de aventuri și de aur. Un Cortes și ceilalți spanioli din Estremadura, "leagănul conchistadorilor", care recunoșteau cu insolență că n-au mers în America să are pământul. Săgeata gotică devenise catarg de corabie. Alchimiștii îi cedaseră locul lui Columb. Acum, omul nu se mai amăgea că ar
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
nu mai erau interesați de piatra filosofală, ci de ce puteau prăda. De aceea, probabil, spaniolii n-au dat nici o atenție piramidelor în Mexic. În schimb, tezaurul lui Moctezuma a devenit repede o legendă și o obsesie. Se pare că implacabilul Cortes a excelat în aventuri galante. De abia după ce zidul pe care încerca într-o noapte să se urce s-a prăbușit, rănindu-l, spre hazul concetățenilor săi, a pornit să-și caute norocul și să-și uite rușinea în aventuri
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
ele costul expediției. Alta care i-a dat lui Don Quijote doar un cal, un scutier și o iluzie. Una care a amestecat crima cu rugăciunea și n-a cunoscut mila. Alta care n-a cunoscut consolarea. Una căreia Columb și Cortes i-au adus mii de tone de aur. Alta căreia blândul, uscățivul și încăpățînatul Don Quijote i-a dat ceva care nu se poate cântări. Din păcate, multe lucruri s-au spus totdeauna în treacăt și cu jumătate de voce. Inclusiv
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
în căutarea luceafărului de dimineață; dacă acesta era vizibil, își înțepau urechea cu un spin de cactus și, cu două degete, luau două picături de sânge pe care le înălțau spre zeul astru, Quetzalcoatl. Îmi imaginez și scena întîlnirii lui Cortes cu Moctezuma petrecută într-o dimineață de noiembrie. Conchistadorul coborând de pe cal. Și împăratul aztecilor coborând din lectica de aur, în vreme ce slujitorii așterneau în calea lui țesături de bumbac, iar mulțimea se prosterna la pământ. Aceeași mulțime care, câteva luni
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
noiembrie. Conchistadorul coborând de pe cal. Și împăratul aztecilor coborând din lectica de aur, în vreme ce slujitorii așterneau în calea lui țesături de bumbac, iar mulțimea se prosterna la pământ. Aceeași mulțime care, câteva luni mai târziu, când Moctezuma, prizonier al lui Cortes, a ieșit pe zidurile palatului să liniștească revolta împotriva spaniolilor, l-a lovit cu pietre și l-a rănit de moarte; aceeași mulțime care a privit, apoi, tăcută cum Tenochtitlanul era transformat în ruine, dărâmat casă cu casă și incendiat
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
n-au fost arate și presărate cu sare. Din ea n-a mai rămas la suprafață nimic, dacă nu cumva se află în parcul Alameda, a cărui enormă pată verde se vede bine acum, vreun copac vechi de cinci secole. Cortes a urmărit, în fond, ceea ce au visat totdeauna cuceritorii. Să suprime istoria dinaintea lor, temîndu-se că, altfel, victoria le va fi mereu contestată de ceea ce rămâne. Pentru a-și atinge acest scop, el s-a războit nu numai cu armatele
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]