676 matches
-
aprindere la plămâni. Ajuns la tarlaua părintească, deshămă caii și după ce-i bușumă bine cu șomoiogul de paie, îi acoperi repede cu păturile cazone rămase de pe timpul războiului de la trupele rusești cartiruite în plevar. Le aruncă un braț de iarbă cosită în grabă de pe marginea drumului, să aibă ce ronțăi până termină el treaba cu legatul și seceratul restului de lan. Începu să smulgă cicoare de pe răzor, pentru legarea snopilor. Lua câte două-trei tulpini de cicoare și le împletea înnodându-le
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
strecurau în străfundul pământului crăpat din cauza secetei lunii iulie. Puteai foarte ușor să bagi palma printre crăpăturile apărute în pământul arid. Aici era și un teren mai slab, predomina argila roșie fiind zonă pietroasă, din această cauză nu se putea cosi cu secerătoarea mecanică, ci doar la coasă sau la seceră. În sfârșit a terminat de legat tot lotul ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
mușchii brațelor și nici amorțirile din spate, văzând că este ultima trecere și termină de secerat întregul lot. Rămânea să vină dimineața următoare să-l lege și scăpa de grija grâului, mai urma treieratul la batoză. Celelalte loturi le-a cosit cu secerătoarea mecanică în tovărășie cu unchiul său, Vasile, fratele mai mic al tatălui. Erau amplasate pe un pământ mai bun și grâul a crescut mai des și mai viguros. Acolo era toată speranța de recoltă pentru anul acesta. Avea
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
spate și în mâini și-au vândut pământurile moștenite de la părinți și au cumpărat terenul necesar. Aceasta a fost ridicată și sfințită în anul 2008, ca urmare a eforturilor făcute de neobosiții părinți care au dormit sub cerul liber, au cosit fân, au crescut animale, au ținut post și s-au rugat la Dumnezeu și la Maica Domnului pentru a face rost de bani spre a o putea construi. Și ajutorul a venit de la toți cei cu credință în Dumnezeu, trăitori
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
nu știi când ajungi la fântâna din capul locului ca să-ți umpli vasul cu apă...și pătrunzi, parcă cu teamă, în marea verde a câmpului ... și lași valurile de rouă să se spargă de țărmul picioarelor tale...” (Ioan Adrian Trifan - „Cosind iubiri...”) Fragmentele de operă de mai sus excelează prin stilul evocator, regăsindu-se aici idei ca: învingerea mentalităților, oportunitatea luptei cu sine, cântărirea alternativelor pentru bunul mers al evenimentelor, forța copleșitoare a cuvintelor, morocănoase plictiseli, gloria celui care știe să
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_1400082362.html [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
văzut odată chipul și de-atunci caii pitici îmi măsoară timpul, tropotind prin adâncuri... Ba, deseori evadează din mare și se clătesc de sare cu valuri de nori, nechezând prin înalturi... Și între ape și cer eu trudesc să le cosesc cu o coasă știrbă, fără arcer, fân de adâncuri, fân de înalturi... De aceea, oare, nechezați, tropotind mereu în jurul meu, căluți de mare - semne de-ntrebare? Îmi pare rău, dar fânul meu nu-i nici iarbă de mare nici iarbă
CĂLUŢI-DE-MARE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Caluti_de_mare_gheorghe_parlea_1334140369.html [Corola-blog/BlogPost/355378_a_356707]
-
că iubitul ei nu vrea să vorbească cu ea și orgolioasă, nici nu-l roagă. De necaz merge în livadă și roagă privighetoarea să-i spună dacă nu l-a văzut pe iubitul ei, poate acolo unde fânul a fost cosit și unde s-a dus cu caii la păscut. S-a apropiat de un râu repejor care i-a spus că iubitul ei și-a adăpat caii. „Na more răbaki” (Pescarii pe mare) are ca temă dragostea dintre un pescar
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
vuiet. Un vuiet de mare ascultat în asfințit, când începe să se lase sub nesfârșita apă soarele și tac păsările somnoroase, răzvrătite o zi întreagă și trase la țărm cu aripile îngreunate. Un vuiet de vânt venit dinspre o câmpie cosită de iarnă și învelită sub pături de zăpadă. Un vuiet ce-i auzit de fiecare dată ca întâia oară, ca o mângâiere ce nu se dăruise niciodată și nimănui până atunci și nu se uită, plăcând-o până la fericire. Cântecele
NICOLA. FRUMUSEŢE ŞI FERICIRE DIN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1397563248.html [Corola-blog/BlogPost/347823_a_349152]
-
Zăgan Publicat în: Ediția nr. 797 din 07 martie 2013 Toate Articolele Autorului Că poftesc la trupul tău și-am ieșit la drumul mare dar îți spun iubito zău am doar stele-n buzunare Am ieșit la drumul mare am cosit și-un lan de astre dar nu m-am atins de soare nici de zările albastre Am cosit și-un lan de astre dar îți spun iubito zău astea-s patimile noastre eu poftesc la trupul tău Și-am ieșit
ÎNDRĂGOSTIT LA DRUMUL MARE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 by http://confluente.ro/Indragostit_la_drumul_mare_costel_zagan_1362692066.html [Corola-blog/BlogPost/345523_a_346852]
-
și-am ieșit la drumul mare dar îți spun iubito zău am doar stele-n buzunare Am ieșit la drumul mare am cosit și-un lan de astre dar nu m-am atins de soare nici de zările albastre Am cosit și-un lan de astre dar îți spun iubito zău astea-s patimile noastre eu poftesc la trupul tău Și-am ieșit la drumul mare ca să-ți fur o sărutare Costel Zăgan, CEZEISME, 2008 Referință Bibliografică: ÎNDRĂGOSTIT LA DRUMUL MARE
ÎNDRĂGOSTIT LA DRUMUL MARE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 by http://confluente.ro/Indragostit_la_drumul_mare_costel_zagan_1362692066.html [Corola-blog/BlogPost/345523_a_346852]
-
altra. Tu șei la donna Che balla e cântă În oro e poi, În violetto! Una buon'opera Ți getta, t'immerge Nelle acque turbate E tumultuose D'altri mondi, D' altri tempi, D'altre moralità... Battere all'unisono, E cosi bello! Sentir un gesto , Una carezza, Una parolă di spirito; Arricchirsi îl cuore E l'anima; Apprendere, Creare, procreare. La prossimità Dei figli tuoi, Desiderarla Perdutamente... Godersela. Eccoti a casă, Sola, senza disturbo, Una giornata Senza rimproveri. Accada Quel che
TE LEAGĂNĂ DOMOL -(PATRU VERSIUNI: ROMÂNĂ,FRANCEZĂ,ITALIANĂ,EBRAICĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1442361046.html [Corola-blog/BlogPost/373067_a_374396]
-
viața conjugală care, spune autoarea, nu-i oferă nici o undă de mulțumire, ci „milă, teamă, prejudecăți, orgoliu” - autoarea trăiește intens o iubire sufletească ce îi oferă desfătare: „Bucuria de a merge de mână cu cineva, de a savura mirosul fânului cosit ne-a făcut un întreg și ne-a abandonat universului.” Panseurile despre poezie justifică faptul că autoarea este, în primul rând poetă și apoi prozatoare: „Poezia moare când o scrii dar reînvie atunci când o citești. E ca o resuscitare (reușită
FRAU MOVIE, DE VIOLETA DĂNĂILĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Scrisul_ca_terapie_intensiva_cezarina_adamescu_1386626266.html [Corola-blog/BlogPost/361645_a_362974]
-
scoaterea „din strofă” a candidatului este cea mai eficientă și rapidă formă de a sonda toleranța la stres și reacția candidatului în situații dificile pentru el. Deunăzi, am cerut unui posibil viitor coleg să citească următoarea încurcă-limbă: „Cosașul Sașa când cosește cât șase sași sasul cosește. Și însuși Sașa-i sas cât șase, și-n sus și-n jos la casa sa, cosește Sașa și-n șosea. Și șase case Sașa-și știe. Ce șansă, Sașa-și spuse sieși!” În text, într-adins am
Dacă un telefon costă la raft 100 de lei, cât e TVA-ul? Ce răspuns am primit de la 9 din 10 candidați pentru un job managerial by https://republica.ro/daca-un-telefon-costa-la-raft-100-de-lei-cat-e-tva-ul-ce-raspuns-am-primit-de-la-9-din-10-candidati-pentru [Corola-blog/BlogPost/338083_a_339412]
-
este cea mai eficientă și rapidă formă de a sonda toleranța la stres și reacția candidatului în situații dificile pentru el. Deunăzi, am cerut unui posibil viitor coleg să citească următoarea încurcă-limbă: „Cosașul Sașa când cosește cât șase sași sasul cosește. Și însuși Sașa-i sas cât șase, și-n sus și-n jos la casa sa, cosește Sașa și-n șosea. Și șase case Sașa-și știe. Ce șansă, Sașa-și spuse sieși!” În text, într-adins am strecurat și câteva greșeli evidente
Dacă un telefon costă la raft 100 de lei, cât e TVA-ul? Ce răspuns am primit de la 9 din 10 candidați pentru un job managerial by https://republica.ro/daca-un-telefon-costa-la-raft-100-de-lei-cat-e-tva-ul-ce-raspuns-am-primit-de-la-9-din-10-candidati-pentru [Corola-blog/BlogPost/338083_a_339412]
-
în situații dificile pentru el. Deunăzi, am cerut unui posibil viitor coleg să citească următoarea încurcă-limbă: „Cosașul Sașa când cosește cât șase sași sasul cosește. Și însuși Sașa-i sas cât șase, și-n sus și-n jos la casa sa, cosește Sașa și-n șosea. Și șase case Sașa-și știe. Ce șansă, Sașa-și spuse sieși!” În text, într-adins am strecurat și câteva greșeli evidente de ortografie. Am cerut candidatului să o citească cu voce tare de trei ori și să
Dacă un telefon costă la raft 100 de lei, cât e TVA-ul? Ce răspuns am primit de la 9 din 10 candidați pentru un job managerial by https://republica.ro/daca-un-telefon-costa-la-raft-100-de-lei-cat-e-tva-ul-ce-raspuns-am-primit-de-la-9-din-10-candidati-pentru [Corola-blog/BlogPost/338083_a_339412]
-
Autorului Atinge-mă cu sărutări de stele Să vezi cum înfloresc în ochii tăi, Nu te sfii să mă răsfeți cu ele Obrazul meu aprins e de văpăi. Atinge-mă cu petala iubirii Nu te-ntreba dacă îmi ești ursit, Cosește-mă din iarba fericirii Atinge-mi tandru sânul dezgolit. Atinge-mi buzele în sărutări aprinse Atinge-mi gura, trupul rumenit, Revarsă-mă-n refrene de iubire Chiar de îți par un biblic fruct oprit... Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Atinge-mă
ATINGE-MĂ! de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Atinge_ma_cornelia_viju_1384349217.html [Corola-blog/BlogPost/363166_a_364495]
-
MAMMA,LA GIOCONDA ED IO Autor: Adina Rosenkranz Herscovici Publicat în: Ediția nr. 1673 din 31 iulie 2015 Toate Articolele Autorului MIA MAMMA, LA GIOCONDA ED IO Mia mamma, Salomeea, Una donna notevole, graziosa, Aveva un gran nașo aquilino, Non cosi bello, posso dirlo, Mă aristocratico davvero. Quando era una bambina E poi, una giovinetta, Del suo viso non era contenta, Mă con gli anni che passavano, Cambiarono le cose, oppure lei Già le vedeva diversamente. Cosi, imparo ad apprezzare La
MIA MAMMA,LA GIOCONDA ED IO de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1438345905.html [Corola-blog/BlogPost/370336_a_371665]
-
Antonin Dvorak. Wolfgang Amadeus Mozart, muzician austriac din secolul XVIII, violonist, pianist, dirijor și compozitor austriac, reprezentant al clasicismului vienez a scris concerte pentru vioară și pentru pian, opere: La Finta Giardiniera, Răpirea din Serai, Nunta lui Figaro, Don Giovanni, Cosi fan tutte, Flautul fermecat. Dar și simfonii, cvartete de coarde, sonate pentru vioară și pian, muzică religioasă. Piesa interpretată de cei doi pianiști - Sonata în D Major - a strălucit, ca de altfel toate lucrările lui prin sentimentul pasionant al dragostei
RECITAL DE PIAN LA PATRU MAINI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 23 din 23 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Recital_de_pian_la_patru_maini.html [Corola-blog/BlogPost/344968_a_346297]
-
și după ce-i bușumă[- A freca un cal cu un șomoiog de paie.] bine cu șomoiogul de paie, îi acoperi repede cu păturile cazone rămase de pe timpul războiului, de la trupele rusești cartiruite în plevar. Le aruncă un braț de iarbă cosită în grabă de pe marginea drumului, să aibă ce ronțăi până termină el treaba cu legatul și seceratul restului de lan. Începu să smulgă cicoare de pe răzor, pentru legarea snopilor. Lua câte două-trei tulpini de cicoare și le împletea înnodându-le
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424863623.html [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
strecurau în străfundul pământului crăpat din cauza secetei lunii iulie. Puteai foarte ușor să bagi palma printre crăpăturile apărute în pământul arid. Aici era și un teren mai slab, predomina argila roșie fiind zonă pietroasă, din această cauză nu se putea cosi cu secerătoarea mecanică, ci doar la coasă sau la seceră. În sfârșit, a terminat de legat tot lotul, ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424863623.html [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
mușchii brațelor și nici amorțirile din spate, văzând că este ultima trecere și termină de secerat întregul lot. Rămânea să vină dimineața următoare să-l lege și scăpa de grija grâului, mai urma treieratul la batoză. Celelalte loturi le-a cosit cu secerătoarea mecanică în tovărășie cu unchiul său, Vasile, fratele mai mic al tatălui. Erau amplasate pe un pământ mai bun și grâul a crescut mai des și mai viguros. Acolo era toată speranța de recoltă pentru anul acesta. Avea
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424863623.html [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
procedee pentru a-i sili pe proprietarii de vii să plătească mai mult mai ales pentru viile noi717. Așa se întâmpla în anul 1845 când unii arendași ai moșiilor mănăstirești i-a obligat pe clăcași să plătească dijmă pentru fânul cosit de sub pruni, iar pe alții i-a oprit să-și pască vitele pe locurile din capul viilor (26). Asemenea practici erau determinate și de faptul că mulți clăcași nu aveau acte scrise încheiate cu proprietarii moșiilor, acte din care să
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
dincolo de Codru, de la Cuța și Soconzel, jud. Satu Mare, sub conducerea Malvinei Madar Iederan. A contribuit substanțial și cunoscutul rapsod al Țării Codrului Radu Ciordaș, respectându-se în detaliu fiecare element. S-a binecuvântat holda, s-a „târguit” plata, s-a cosit, s-au legat snopi, s-au făcut cruci și cununi, s-au horit vechile doine ale secerii, totul încheindu-se cu un „danț” codrenesc pe țarină. Lansarea cărții „Povești din Țara Codrului”, vol. II, a d-lui prof Traian Rus
ORŢENII ÎN SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 by http://confluente.ro/radu_botis_1437808957.html [Corola-blog/BlogPost/380715_a_382044]
-
Brașov și al Consiliului Local, a cuprins numeroase evenimente: Concertul Kamerata Kronstadt, dirijor: Cristian Oroșanu, solist Răzvan Stoica - vioară, spectacolele de operă „Nunta lui Figaro” (dirijor: Tiberiu Soare, regia: Carmen Dobrescu), „Don Giovanni” (dirijor: Traian Ichim, regia: Cristian Mihăilescu) și „Cosi Fan Tutte” (dirijor: Daisuke Soga - Japonia, regia: Cristian Mihăilescu); premiera de balet „Les Petits Riens”, pe muzică de W.A. Mozart, în regia și coregrafia Nerminei Damian și a Edinei Papo (Teatrul Național Sarajevo), scenografia și costumele: Rodica Garștea; recitaluri
„Traviata” închide stagiunea 2014 – 2015 la Opera Brașov! by http://www.zilesinopti.ro/articole/9485/traviata-inchide-stagiunea-2014-2015-la-opera-brasov [Corola-blog/BlogPost/99036_a_100328]
-
fiul Constantin a fost arestat de grănicerii sovietici și condamnat la 10 ani de închisoare. Apoi, la începutul lui februarie 1941, fiul cel mic, Florea, care avea doar 19 ani, pornește și el spre Lunca, cuprins de dorul libertății. Fiind cosit de mitralierele călăilor ruși, și-a găsit sfârșitul în apele Prutului, înroșit de sânge nevinovat. Ana, rămasă singură în suferință, este ridicată și dusă în Rusia, în Krasnoiarsk, unde a și decedat. Acestea sunt doar câteva din tragediile celor 602
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL by http://uzp.org.ro/memoria-celor-ce-au-facut-sa-dainuie-credinta-limba-si-neamul/ [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]