565 matches
-
respective, din hărnicia personală având ocazia de a ridica un rai minor, adică o gospodărie cum se cade. Avea timp să vadă mișcarea naturii, a cosmosului. La un asemenea rai terestru, cu mult mai înainte, râvnea Vergiliu. Când e vremea cositului, în grădina verde, sub amurg, îmi aduc aminte de sfaturile poetului latin, că iarba, înmuiată de rouă, se cosește mai bine la ultimele raze ale lunii; când pe lângă mine, în vacanțele pe care le mai petrec la sat, trece o
Despre muncă, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/despre-munca-de-dan-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339355_a_340684]
-
florile de pe răsura. Vino-n pădure să simțim natura-ncet cum prinde viață să ne cuprindă primăvară în nesfârșit-ai dimineață. RUGĂCIUNE Dă-mi, Doamne, tinerețea înapoi să merg pe deal cu mama și cu tata să simt parfumul fanului cosit și să duc apă rece cu găleată. Dă-mi, Doamne, tinerețea înapoi, să merg la scoala, iarna, în opinci, iar pe măsuța scunda din odaie să n-ai nimic să pui ca să mănânci. Dă-mi, Doamne, tinerețea înapoi ca să învăț
RUGĂCIUNI DE PRIMĂVARĂ (POEZII) de TITINA NICA ŢENE în ediţia nr. 68 din 09 martie 2011 by http://confluente.ro/Rugaciuni_de_primavara_poezii_.html [Corola-blog/BlogPost/341528_a_342857]
-
intra sărbătoarea în gospodărie. Uncheșul Iacob locuia într-un alt sat, Putna (nu acolo unde este Mănăstirea Putna). Cel puțin de trei ori pe an, venea pe dealul nostru să se ocupe de pământul lui: primăvara la pășunat, vara la cosit fân, și toamna la scos cartofi și la pășunat. Primăvara, așteptam cu multe zile înainte venirea uncheșului. Știam de unde trebuia să vină. El aduna vitele lui și pleca din satul Putna, trecea peste un munte înalt prin păduri și țarine
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1398665297.html [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
trebuia să crească în iarbă. Se lupta să nu vadă niciun mușunoi pe pajiște. Lua, toamna și primăvara, o săpăligă și nimicea orice tentativă a furnicilor de a face mușunoi. Nici cârtița nu avea ce căuta pe pământul lui. După cosit, dacă mai rămânea un smoc de iarbă în urma coasei, îl smulgea cu mâinile. Ducea orice gunoiaș pe pământul lui, îl mărunțea cu grebla până se făcea una cu pământul. Îl auzeai adesea vorbind, suduind, cu sine însuși. Blestema furnicice, viespile
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1398665297.html [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
era foarte departe. Dar când întorceai ocheanul, toate lucrurile din jur, deodată, se vedeau extrem de departe. Astea erau în zilele când nu aveam treabă. Dar, vara de exemplu, nu era timp de privit în oglindă. Uncheșul Iacob se apuca de cosit. Noi îl ajutam la împrăștiat brazdele, să se usuce iarba mai repede. Apoi, pe la prânz, după ce întorceam iarba și pe partea cealaltă, începeam să strângeam fânul în prepeleci. Uneori era vânt, amenințare de furtună, trebuia să ne luptăm cu vântul
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1398665297.html [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
palmă pe care și-o amintea cu nostalgie și recunoștință și la 85 de ani’’. A reușit la Seminarul Teologic unde a fost un elev deosebit, dar știința l-a atras mai mult decât haina preoțească. La sfârșitul verii, după cosit și secerat, mergea la Iași pentru a susține examenele de diferență la Colegiul Național de unde a obținut și diploma de bacalaureat, în 1943. Divinitatea l-a ajutat din nou și tatăl său acceptă să urmeze cursurile unei facultăți, cea de
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Academicianul_ioan_haulica_omagiat_la_el_acasa_in_comuna_ieseana_ipatele.html [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
Îți amintești iubito când coseam pe lunca, fânul mare, încâlcit? Știam că numai noi îl călcam seară, când târziu, ne-ntâlneam pentru iubit! Îți amintești iubito, cănd veneai pe la amiază, cu un coș cu mâncare? Eu, mă lăsăm atunci de la cosit, și te întâmpinam, c-o sărutare. Îți amintești iubito cum greblam, fânul uscat, ca sa il facem claie? Și uneori ne ascundeam sub car, ca să scăpăm de grindină și ploaie. Îți amintești iubito, seri de vară când te rugăm cu mine
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ioan_c%C3%A2rja/canal [Corola-blog/BlogPost/380919_a_382248]
-
ÎȚI AMINTEȘTIÎți amintești iubito când coseampe lunca, fânul mare, încâlcit? Știam că numai noi îl călcam seară,cănd târziu, ne-ntâlneam pentru iubit! Îți amintești iubito, cănd veneaipe la amiază, cu un coș cu mâncare?Eu, mă lăsăm atunci de la cosit,și te întâmpinam, c-o sărutare. Îți amintești iubito cum greblam,fânul uscat, ca sa il facem claie?Și uneori ne ascundeam sub car,ca să scăpăm de grindină și ploaie.Îți amintești iubito, seri de varăcând te rugăm cu mine să
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ioan_c%C3%A2rja/canal [Corola-blog/BlogPost/380919_a_382248]
-
-mi săruta, gurița ca zmeura... Pe brațe mă legăna, la pieptul lui mă culca. Așa-mi spune inima: „Iubește, fetița mea! Iubește, simte-te bine, post de dragoste nu ține. Bobocel de mărgărit, neicuță iubit! Dorul nu-i fân de cosit, Că l-ai luat cu tine; ascultă la mine! Te rog, fă bine...bădiță, Adu-mi-l să-i dau guriță. Te rog, fă bine...Gheorghiță, Adu-mi-l să-i dau guriță. Ochișori vei săruta, gurița ca zmeura... Pe
GHEORGHE ROŞOGA ANIVERSEAZĂ 50 DE ANI DE ACTIVITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1430783807.html [Corola-blog/BlogPost/379764_a_381093]
-
Pe Mărin, Colaie-l știa, de altfel îi știa pe toți cei din sat, ba mai cunoștea câțiva și din satele vecine. - Bună dimineața, mă Colaie! Te sculași, mă? - Aha! Acuși mă sculai. Mă duc în Săliște la Dumitru Constandi la cosit. Dar ce treabă ai cu mine așa de noapte? - Bă Colaie, poți să mă ajuți mă și pe mine săptămâna de vine la cosit vreo două, trei zile? - Te-oi ajuta Mărine. Dar nu pot luni că m-am promis
COLAIE AL LUI LIPICI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1429078587.html [Corola-blog/BlogPost/369482_a_370811]
-
și că obrajii îi iau foc. Ba parcă privirile lor se și întâlniră de câteva ori, fără ca Mărin să observe ceva. -Colaie, te strig eu dimineță. Poate mâine terminăm acolo. Ar mai fi, într-un loc de două zile de cosit, dar aș vrea să-l iau p’ăsta. Poate mă ajuți să-l și car. După masă ar fi bine dacă ai începe tu, Ioano, să-l întorci pe cel cosit azi. Îl luăm pomâine de dimineață. -Cum zici tu
COLAIE AL LUI LIPICI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1429078587.html [Corola-blog/BlogPost/369482_a_370811]
-
mai fi, într-un loc de două zile de cosit, dar aș vrea să-l iau p’ăsta. Poate mă ajuți să-l și car. După masă ar fi bine dacă ai începe tu, Ioano, să-l întorci pe cel cosit azi. Îl luăm pomâine de dimineață. -Cum zici tu, Mărine. Pe mâine dimineață, la revedere Ioano! -La revedere, Colaie! răspunde Ioana, aplecată să strângă străchinile de pe masa mică, unde mâncaseră, scăpând o privire pe sub sprâncene, fără să vadă ai ei
COLAIE AL LUI LIPICI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1429078587.html [Corola-blog/BlogPost/369482_a_370811]
-
îngerașul lui de fată, Katya, cea mai mică și mai îndrăgită din familie. Casa lor se afla într-o poiană, chiar la marginea satului. Acolo era liniște cât cuprinde. Era, în schimb, multă muncă, și vara și iarna. Vara la cosit fân, la îngrijit grădina și ogorul întins de grâu și orz. Copiii aveau datoria să pască vitele în poienile și pădurile de lângă sat. Iarna aveau de lucru destul, să hrănească vitele din gospodărie, să taie lemne și să aducă apă
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1436837333.html [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
Autor: Emil Șușnea Publicat în: Ediția nr. 1626 din 14 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Dezrădăcinare Iubito, iar am fost la țară, În Poarta Țărni la arat Pe la noi pe ulicioară Dar pe unde n-am umblat?! În Slava la cosit de fân Și în Bogheta la scăldat Și-am fost la nucul cel bătrân Și la lucernă-n sus de sat. Era frumos, era senin Și-am fost la mărul meu iubit, Treceam prin vadul lui Ciulin, Când din păcate
DEZRĂDĂCINARE de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/emil_susnea_1434289925.html [Corola-blog/BlogPost/360479_a_361808]
-
florile de tei, Curcubeu boltit, colorat în zare, Răsăritul lunii, asfințit de soare. Ploaia mănoasă căzută-n zi de vară, Macii sângerii din lanul de secară, Grâul copt în holde să-l văd aurit, Unduind ca marea, când e de cosit. Să văd pâinea bună, în spicul de grâu Și sămânța vieții în apa din râu. Pe Iisus să-l văd, răstignit pe Cruce, În prescura care la altar s-aduce. ,, - Ochiul curat - ......................................................................... Am început comentariul prin aceste versuri din ultimul
COMENTARIU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1456752169.html [Corola-blog/BlogPost/383347_a_384676]
-
să-i privesc: le vedeam creșterea foarte repede de la o zi la alta, cum se înfruptau lacomi din frunzele de dud. Tot timpul în camera viermilor se auzea un freamăt și se simțea un miros de iabă proaspătă ca după cosit: ronțăiau frunzele de dud iar găurile pe care le făceau în frunze erau dantelate. Apoi, eram impresionată și mă minunam de măiestria lor, în perioada când erau la maturitate, atunci când se închideau în gogoașa de mătase, de felul cum țeseau
TIMPUL FRUCTELOR ŞI VREMEA AMINTIRILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1465371511.html [Corola-blog/BlogPost/366146_a_367475]
-
râu minunat care șerpuiește liniștit printre arini. Ajuns cu bine aici, pentru a-mi reface forțele, ar trebui să mă așez pe covorul de iarbă mirositoare ca o cosiță de fată și să trag în coșul pieptului mireasma fânului proapăt cosit. M-aș mulțumi cu acest colțișor mirific chiar dacă nu-i o „insulă cu multă fericire" și prea depărtată de vacarmul lumii frenetice... M-aș mulțumi cu acest dar al bunului Dumnezeu fiindcă mi-aș curăța mintea și sufletul de necazuri
DE PE MARGINEA UNUI CON DE LUMINĂ PRIVESC EXTAZIAT SPRE INSULA FERICIRII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_de_pe_marin_voican_ghioroiu_1364980202.html [Corola-blog/BlogPost/346039_a_347368]
-
zăvoi -o pădure mică lângă o apă curgătoare- să le pasc, acolo îmi făcusem o colibă pentru ca să mă ascund de ploaie sau să mă joc și unde luându-mă uneori cu altele mai scăpăm vacile prin iarba care era pentru cosit. Nu-mi plăcea să stau cu vacile pentru că mă plictiseam repede și cum vedeam că nu mai stau cu botul jos în iarbă repede le duceam acasă crezând că sunt sătule iar acasă îmi auzeam vrute și nevrute. Tot cu vacile am
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 9 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odio_sorin_andreica_1368733352.html [Corola-blog/BlogPost/370962_a_372291]
-
zăvoi -o pădure mică lângă o apă curgătoare- să le pasc, acolo îmi făcusem o colibă pentru ca să mă ascund de ploaie sau să mă joc și unde luându-mă uneori cu altele mai scăpăm vacile prin iarba care era pentru cosit. Nu-mi plăcea să stau cu vacile pentru că mă plictiseam repede și cum vedeam că nu mai stau cu botul jos în iarbă repede le duceam acasă crezând că sunt sătule iar acasă îmi auzeam vrute și nevrute. Tot cu vacile am
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE V de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odioase_v.html [Corola-blog/BlogPost/370958_a_372287]
-
Robu Publicat în: Ediția nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Viața mea - bucăți de funie Aruncate prin iarbă. - Vei fi iarăși ce ai fost Și mai mult decât atât! Mi-a spus un înger care Venise la cosit. Și-a-nnodat Și-a-mpletit Până când a ostenit; Iar când obosit a stat Într-o doară m-a-ntrebat: - Ce crezi că vreau să fac din viața ta? Că nu e bună de ștreang, Are prea multe noduri... - Leagă-ți părul, te rog, - I-am
ULTIMA RUGĂMINTE de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Ultima_rugaminte_marius_robu_1383938380.html [Corola-blog/BlogPost/342064_a_343393]
-
fost decât iedu-acel Pe care tocmai l-am mâncat. / Ce Dumnezeu? M-am înșelat Pentru că foamea m-a prostit? / Nu mai sunt alți iezi, negreșit! Dar nu-i nimic. Mă odihnesc / Puțin, ‘nainte să pornesc Spre casă. Nu am de cosit, / Nici fân de strâns: deci nu-s grăbit.” Se mai învârte prin odaie, / Apoi se-oprește, se îndoaie Cu greu de șale și oftează / În timp ce pe cherșin se-așează. Nu știu, cherșinul a crăpat / Sau lupul o fi strănutat Când
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448869997.html [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
era rușine și nu îndrăzneam să îi atrag atenția că a „greșit”. Și majoritatea cumpărătorilor procedau la fel. Îmi plăcea să intru în vorbă cu țărani de oriunde, retrăind o copilărie frustrată, închipuindu-mă plecând cu tata de mână la cosit, cu mama după lemne în pădure, sau cu Joiana la păscut, fugind pe ascuns la gârlă unde era să mă înec de câteva ori sau dând o mână de ajutor pe arie la treierat sau la cazan când se făcea
AMINTIRI DIN CARTIER de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_din_cartier.html [Corola-blog/BlogPost/348952_a_350281]
-
referitoare la obligațiile iobagului, cu titlul de slujbe. Astfel, țăranii iobagi din Ulmeni erau obligați să presteze diferite lucrări în anumite locuri: în Arduzel, Chioar, Cehu, Satu Mare, Baia Mare. Muncile și activitățile la care ne referim erau cele precum aratul, seceratul, cositul, căratul fânului. Aceste obligații creșteau proporțional cu averea stăpânului feudal. Iobagii din Ulmeni, la fel ca mulți alții din alte locuri, plătesc consecvent censul (obligația în bani), de două ori pe an, având ca termene Sângeorzul și Sânmihaiu. Obligațiile financiare
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
mereu, iar în grădină mai este câte o floare, fac un buchet, pornesc spre cimitir, să îți aprind, cu lacrimi, lumânare.. Rugăciune Dă-mi, Doamne, tinerețea înapoi să merg pe deal cu mama și cu tata să simt parfumul fânului cosit și să duc apă rece cu găleata. Dă-mi, Doamne, tinerețea înapoi, să merg la școală, iarna, în opinci, iar pe măsuța scundă din odaie să n-ai nimic să pui ca să mănânci. Dă-mi, Doamne, tinerețea înapoi ca să învăț
FOTOGRAFIE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Poezii_de_titina_nica_tene.html [Corola-blog/BlogPost/366855_a_368184]
-
tot ție în cîrcă. Bine-ar fi să cadă orașul pe mana negustorilor, să nu mai pută piața atat a retorica, să vină berării, pastramagiii, lăptarii cu dialectica orzului fermentat și a brînzei închegate. Deocamdată țăranul ar cam ieși la cosit sepia verde din părul punkiștilor, deocamdată, bănuind că ești mort, noii filosofi se îmbată cu ideea că polemizează cu tine. N-au nas să simtă cum colcăie drojdia ce umflă societatea și pune în funcțiune alambicul prin care răzvrătitul Con
O betie cu Marx by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83004_a_84329]