979 matches
-
acestea, din oțel 2431 Tragere la rece a barelor 2432 Laminare la rece a benzilor înguste 2433 Producția de profile obținute la rece 2434 Trefilarea firelor la rece 2441 Producția metalelor prețioase 2442 Metalurgia aluminiului 2443 Producția plumbului, zincului și cositorului 2444 Metalurgia cuprului 2445 Producția altor metale neferoase 2446 Prelucrarea combustibililor nucleari 2451 Turnarea fontei 2452 Turnarea oțelului 2453 Turnarea metalelor neferoase ușoare 2454 Turnarea altor metale neferoase Pentru negocierea contractului colectiv la nivelul acestui sector de activitate, organizațiile patronale
HOTĂRÂRE nr. 171 din 1 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265528]
-
pe săptămână cu cositorile alea antice și de demult. Unii își atașau o funie la cositoare și o lăsau să alunece la vale huruind, după care o trăgeau înapoi. Stând la volan, Rabbit zâmbește când își aduce aminte de vechile cositori cu mânere de lemn și de vecinul lor metodist, de mult răposat, de pe Jackson Road, cu care mami se ciondănea din cauza că tundea fâșia de iarbă de jumătate de metru dintre cele două alei betonate lipite de zidurile de fundație
John Updike - Rabbit se odihnește () [Corola-journal/Journalistic/5309_a_6634]
-
pot duce la dezvoltarea de malformații ale fătului sau la alte probleme de sănătate. Specialiștii au întocmit un top în funcție de gradul de periculozitate reprezentat de respectivele aparate ale unor mărci populare, aceștia descoperind substanțe precum brom, PVC, metale grele: plumb, cositor și crom, dar și produse de ignifugare. Astfel, pe primul loc și cel mai puțin toxic telefon mobil a fost desemnat Motorola Citrus, urmat de iPhone 4S, LG Remarq și Samsung Captivate. Însă cel mai toxic telefon, potrivit specialiștilor celor
Vezi un top al celor mai toxice telefoane () [Corola-journal/Journalistic/65678_a_67003]
-
au organizat, conservatori care nu numai păstrează, dar și pun în valoare tot ceea ce am moștenit valoros de la înaintași și ale căror nume sunt adesea ignorate sau abia pomenite în treacăt. Liana Tugearu: Cum s-a născut ideea expoziției Arta Cositorului în colecțiile Muzeului Național de Artă al României? Carmen Tănăsoiu: Arta Cositorului în colecțiile MNAR s-a născut ca un proiect de cercetare, cu mulți ani în urmă, și nu a fost doar ideea mea. În cea mai mare parte
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
tot ceea ce am moștenit valoros de la înaintași și ale căror nume sunt adesea ignorate sau abia pomenite în treacăt. Liana Tugearu: Cum s-a născut ideea expoziției Arta Cositorului în colecțiile Muzeului Național de Artă al României? Carmen Tănăsoiu: Arta Cositorului în colecțiile MNAR s-a născut ca un proiect de cercetare, cu mulți ani în urmă, și nu a fost doar ideea mea. În cea mai mare parte a timpului am lucrat împreună cu doamna Adriana Adam, conservatorul colecției de argintărie
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
ideea mea. În cea mai mare parte a timpului am lucrat împreună cu doamna Adriana Adam, conservatorul colecției de argintărie din cadrul secției de Artă Decorativă. Iar ideea propriu-zisă provine din faptul că, din motive de ordin administrativ, colecția de obiecte din cositor a fost împărțită, la un moment dat, între două gestiuni diferite ale muzeului. Discutând, am descoperit că, de fapt, este o colecție unitară care nu are de ce să fie împărțită altfel decât administrativ, între Departamentul de Artă Veche Românească și
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
obiecte pe care le are, circa două treimi provin din fosta colecție regală. Așa se explică caracterul unitar și cu totul diferit față de toate celelalte colecții de acest fel din țară. Nu este cea mai mare colecție de obiecte de cositor din România; există, am impresia, una mai mare la Sibiu; însă toate celelalte colecții conțin în special obiecte religioase, mai puțin de artă decorativă. Or, la Muzeul Național de Artă al României, obiectele din cositor sunt preponderent decorative și, mai
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
mare colecție de obiecte de cositor din România; există, am impresia, una mai mare la Sibiu; însă toate celelalte colecții conțin în special obiecte religioase, mai puțin de artă decorativă. Or, la Muzeul Național de Artă al României, obiectele din cositor sunt preponderent decorative și, mai mult decât atât, multe din ele sunt obiecte ceremoniale. Cea mai mare parte au fost cumpărate de către regele Carol I și regina Elisabeta pentru a decora interioarele reședințelor regale din București și Sinaia. Astfel, colecția
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
unor colecții de artă, diverse, de către familiile princiare și regale ale Europei a fost un fenomen caracteristic secolului XIX, iar prima pereche regală a României face din această activitate un mijloc și un model de reprezentare. Colecția de obiecte din cositor a Muzeului Național de Artă al României a implicat o cercetare multidisciplinară, asta însemnând că am căutat de-a lungul anilor ce sunt obiectele respective, care a fost funcția lor originară, care sunt atelierele din care provin, cum sunt marcate
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
a lungul anilor ce sunt obiectele respective, care a fost funcția lor originară, care sunt atelierele din care provin, cum sunt marcate, și decorate, care a fost rolul lor ceremonial. Care a fost perioada de dezvoltare și înflorire a artei cositorului și cărui fapt s-a datorat ea? Am aflat multe lucruri despre tehnica turnării și decorării cositorului, ca și despre cei care lucrau aceste obiecte, meșterii. Primele bresle de cositorari au apărut în Europa în sec. al XIII-lea, îmi
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
care provin, cum sunt marcate, și decorate, care a fost rolul lor ceremonial. Care a fost perioada de dezvoltare și înflorire a artei cositorului și cărui fapt s-a datorat ea? Am aflat multe lucruri despre tehnica turnării și decorării cositorului, ca și despre cei care lucrau aceste obiecte, meșterii. Primele bresle de cositorari au apărut în Europa în sec. al XIII-lea, îmi amintesc acum de breasla cositorarilor din Nürnberg (1285), apoi de cele din Londra, Lübeck, Praga. Prin urmare
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
acum de breasla cositorarilor din Nürnberg (1285), apoi de cele din Londra, Lübeck, Praga. Prin urmare, e un meșteșug vechi; a coexistat cu cel al clopotarilor, o vreme. Pe parcursul secolelor s-a dezvoltat atât tehnica, precum și rețetele de turnare a cositorului - cu mai mult plumb, cu mai puțin plumb, cu adaos de nichel - în funcție de atelier și de epocă. S-a dezvoltat și tehnica de decorare pentru că, din cositor, s-au lucrat și obiecte de artă decorativă, nu numai cu rol funcțional
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
vreme. Pe parcursul secolelor s-a dezvoltat atât tehnica, precum și rețetele de turnare a cositorului - cu mai mult plumb, cu mai puțin plumb, cu adaos de nichel - în funcție de atelier și de epocă. S-a dezvoltat și tehnica de decorare pentru că, din cositor, s-au lucrat și obiecte de artă decorativă, nu numai cu rol funcțional. În spațiul european a existat un apogeu în sec. al XVI-lea - începutul sec. al XVII-lea, când atelierele franceze și germane au perfecționat tehnica de decorare
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
au lucrat și obiecte de artă decorativă, nu numai cu rol funcțional. În spațiul european a existat un apogeu în sec. al XVI-lea - începutul sec. al XVII-lea, când atelierele franceze și germane au perfecționat tehnica de decorare a cositorului, mai ales cea cu gravare în acid, ridicând-o la nivelul artei. Albrecht Preissensin, Salomon Wirz, Joachim Schmirer, artiști cositorari binecunoscuți în epocă, erau și gravori, medaliști care lucrau pentru elitele epocii. Apoi, în sec. al XVIII-lea, cositorul a
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
a cositorului, mai ales cea cu gravare în acid, ridicând-o la nivelul artei. Albrecht Preissensin, Salomon Wirz, Joachim Schmirer, artiști cositorari binecunoscuți în epocă, erau și gravori, medaliști care lucrau pentru elitele epocii. Apoi, în sec. al XVIII-lea, cositorul a devenit „argintăria” clasei de mijloc. Este perioada de maximă înflorire a meșteșugului. Din cositor se făceau obiecte de veselă și jucării dar și vitralii sau sicrie și, evident, obiecte de artă decorativă. La sfârșitul sec. al XVIII-lea se
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
Preissensin, Salomon Wirz, Joachim Schmirer, artiști cositorari binecunoscuți în epocă, erau și gravori, medaliști care lucrau pentru elitele epocii. Apoi, în sec. al XVIII-lea, cositorul a devenit „argintăria” clasei de mijloc. Este perioada de maximă înflorire a meșteșugului. Din cositor se făceau obiecte de veselă și jucării dar și vitralii sau sicrie și, evident, obiecte de artă decorativă. La sfârșitul sec. al XVIII-lea se dezvoltă însă producția manufacturieră și semiindustrială, apare sticla. Producția de sticlă și de porțelan face
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
și jucării dar și vitralii sau sicrie și, evident, obiecte de artă decorativă. La sfârșitul sec. al XVIII-lea se dezvoltă însă producția manufacturieră și semiindustrială, apare sticla. Producția de sticlă și de porțelan face să decadă, inevitabil, cea de cositor. Obiectele din sticlă și porțelan sunt mai ieftine, mai ușor de folosit, sunt moderne; iar cele din cositor vor dispărea - atât obiectele, cât și breslele și meșterii - într-un interval de circa 20 de ani. Meșteșugul ca atare nu va
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
-lea se dezvoltă însă producția manufacturieră și semiindustrială, apare sticla. Producția de sticlă și de porțelan face să decadă, inevitabil, cea de cositor. Obiectele din sticlă și porțelan sunt mai ieftine, mai ușor de folosit, sunt moderne; iar cele din cositor vor dispărea - atât obiectele, cât și breslele și meșterii - într-un interval de circa 20 de ani. Meșteșugul ca atare nu va mai reînvia. Există însă o revenire la tradiția cositorarilor, la sfârșitul sec. al XIX-lea, când pentru o
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
mai reînvia. Există însă o revenire la tradiția cositorarilor, la sfârșitul sec. al XIX-lea, când pentru o perioadă scurtă, de data aceasta cu procedee semiindustriale, se produc cópii după vechile modele, în maniera vechilor stiluri. Acestea sunt obiectele de cositor istoriste. Mai vreau să menționez că și la noi au existat ateliere și bresle ale cositorarilor, care au avut chiar un rol important în economia unor orașe ca Brașov, Sibiu și Sighișoara. Expoziția a fost încununată cu un premiu ICOM
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
primit acest premiu al Consiliului Internațional al Muzeelor, decernat de Comitetul Național Român. Premiul a fost acordat atât pentru expoziție, cât și pentru catalog. În privința expoziției, juriul a apreciat originalitatea expunerii, atmosfera creată pentru a pune în valoare obiectele din cositor. O expoziție de acest fel e întotdeauna o provocare: aceste obiecte nu sunt atât de spectaculoase ca cele din argint. Trebuiau deci evidențiate calitățile lor și, pe de altă parte, atuurile acestei colecții unice a muzeului: varietatea formelor, bogăția decorativă
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
timp, ca un instrument de lucru și de referință, prin indicele complet de mărci și prin publicarea integrală a colecției. Iar juriul l-a apreciat pentru toate acestea și pentru că a fost primul de o asemenea anvergură pentru obiectele din cositor. Expoziția, deja închisă la MNAR, totuși se pare că are un viitor. Care este acesta? În România, ultima expoziție de obiecte din cositor s-a făcut în 1972, la Sibiu. Cea deschisă la Muzeul Național de Artă al României în
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
a apreciat pentru toate acestea și pentru că a fost primul de o asemenea anvergură pentru obiectele din cositor. Expoziția, deja închisă la MNAR, totuși se pare că are un viitor. Care este acesta? În România, ultima expoziție de obiecte din cositor s-a făcut în 1972, la Sibiu. Cea deschisă la Muzeul Național de Artă al României în prima jumătate a anului 2012 a urmărit să prezinte integral colecția. Într-o formă diminuată, din motive care țin de conservarea obiectelor de
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
țin de conservarea obiectelor de artă, expoziția va fi itinerată la Muzeul de Artă din Timișoara. Totodată, în primele luni ale anului trecut, în același timp cu cea de la București, s-au mai deschis încă alte două importante expoziții de cositor la Brașov și Sibiu. Este interesant să constatăm faptul că lumea muzeelor a început să se preocupe de aceste obiecte și de colecțiile pe care le au și pe care nu le-au luat atât de mult timp în considerare
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
e și critic, înseamnă, e convins artistul, că a dat peste un prost care n-a înțeles nimic. În cartea tradusă de T, un evreu reușește să-i trimită nepoatei lui, din lagărul de tranzit de la Drancy, o farfurie de cositor cu un Mickey zgâriat cu un cui. „Nu poți să privești această farfurie. Are o putere infinită. O scoți din dulap și plângi.” Și, într-adevăr, plâng. Ce naivitate, să scrii o biografie conducându-te după mărturiile despre tinerețea ori
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3781_a_5106]
-
Din pajiști se înălțau aburi învăluind înălțimile ce se estompau în noapte. Eram singurii oaspeți în camera cu pereții căptușiți cu lambriuri, la masa așternută elegant, luminată de lumânări trandafirii aprinse. Vechi gravuri și acuarele, vase de aramă și de cositor, rânduite pe polițe împodobeau pereții. Toni ședea în fața Piei - o privea prin ochelarii aburiți și mi-a spus deodată: "uite-așa, când am cunsocut-o am invitat-o la masă și ea a comandat ouă pe șuncă și eu m-am
Exilul lui Mihai Fărcășanu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Memoirs/15519_a_16844]