41 matches
-
în culori acrilice, panouri cu variante la tema principală, prezentă așa cum am spus mai înainte, în singura tapiserie prezentă în expoziție. Variante care decelează structuri ale unui paradis subacvatic descărnat, simbolizat doar, ca într-un osuar de vis, peste care cosmicitatea revarsă singurătatea. Mi-ar fi plăcut să-l văd mai îndrăzneț, pentru că substanța gândirii plastice i-o permite; chiar și la gândul că într-o bună zi tiparele s-ar putea materializa în tapiserii demne de păstrat, măcar într-o
Din provincie la Paris și retur by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/4755_a_6080]
-
universului infinit". Pe de altă parte, în virtutea condiției sale cosmotice, poemul e construcție absolută:"nici un element nu poate fi deplasat sau alterat fără a atrage după sine ruina întregului edificiu de sunete". Acest edificiu e construit însă de un subiect. Cosmicitatea poemului e asigurată de coerența și unitatea acestuia, de un unic punct de fugă situat în subiect, firește. Subiectul liric își asumă o perspectivă ireductibilă, rezultat al unei selecții. El e definit ca vedere, diferită de privire. Funcția privirii e
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
lucru, mănânci, te uiți la TV, adormi, te trezești, iarăși mergi la lucru. E anost. Universul e mai vast decât atât. Privitul cerului implică poezie, pe lângă minime cunoștințe științifice. Te simți aparte, sub cerul liber, ești deosebit. Senzația de infinit, cosmicitatea sunt omniprezente“, ne-a spus timișoreanul, vânător de corpuri cerești cu telescopul și camera de fotografiat la Astroclubul Altair. Cei care doresc să se alăture echipei de astronomi amatori timișoreni sunt așteptați să o facă la adresa de e-mail laurentiu. alimpie
Agenda2005-34-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284110_a_285439]
-
liniare, muzica a părut a se naște în conformitate cu procesul construcție/deconstrucție, tipic evoluției Universului. Era ca și cum s-ar fi confruntat două epoci diametral opuse, întâlnite însă pe axa spațio-temporalității într-o simultaneitate amiabilă: preclasicismul - reprezentat de timbrul clavecinului - și era cosmicității prin excelență, reprezentată de mediul computerizat! Abia în final, după epuizarea erupțiilor ritmice se instalează repaosul, revelând, printr-o linearitate sonoră plutitoare, magia aproape esoterică a grădinii secrete. Piesa Sur les pointes (Pe vârfuri), pentru clavecin, a irlandezului Gerald Barry
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
sociale, politice, culturale, psihologice a conglomeratului. Istoria și atmosfera cotidiană, pulsația străzii, a cafenelei, vocea, valurile și vântul, pribegia și imuabilitatea, dialogul nu neapărat vorbit Între oameni, peisaje și cărți. Un mozaic de microcosmosuri care potențează, deopotrivă, concretețea terestră și cosmicitatea transcendentului. Contrazicând pe cei care considerau că „triste Trieste” nu are suflet, doar o minte germană și un stomac italian, cartea conferă locului suflet, dar și „o minte italiană și un stomac german”. Fidel nevoii omenești de a traversa spații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
și pietre creează impresia începutului de lume. Iona apare ca un schivnic, cu barba fâlfâind (marcă a trecerii timpului): Răzvrătit împotriva timpului universal ce impune o dimensiune tragică perisabilității umane, Iona are forța desprinderii de contingență, pentru a transcende în cosmicitatea ființei, în lăuntrul ascuns al subconștientului, singura soluție a libertății absolute: Superioritatea „trestiei gânditoare” constă în perseverența cu care își urmează idealul în concretizarea lui viitoare, chiar dacă aceasta ar impune sacrificiul suprem, sau ar genera o serie de transformări morfologice
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
are un fel de metafizică de poșetă. O extrage din când în când dintre un pieptene și un creion dermatograf și o folosește fără complexe, pentru a-și compune o expresie de femeie cosmică. Acest mod prozaic-dezinvolt de a realiza cosmicitatea, această familiaritate cu mari simboluri ale poeziei universale nu sunt de bun-gust. Inadecvarea strică totul. Este ca și cum cineva ar folosi sabia lui Ștefan cel Mare la bucătărie, pentru a tăia ceapa. Să o urmărim pe autoare mai îndeaproape, practicând, surâzătoare
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
soare,/ La ziua-n revărsare,/ Când pipăi sufletul meu" (Paznicii). ă...î Poezia lui Ion Barbu este o închinare la misterul care Naște și dă drumul în univers la o Bucurie exprimată prin însuși actul de contemplare poetică în perspectiva cosmicității eului. E o rugă pentru împlinire și pentru veșnica desmărginire: "La lămpi de gheață, supt zăpezi,/ Tot polul meu un vis visează./ Greu taler scump, cu margini verzi,/ De aur, visu-i cercetează" (Idem). ă...î Poezia lui Ion Barbu conjugă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
astfel încât, cultura elenă trebuie receptată în termeni de etică unită cu frumosul, baza și năzuința întregii ei gândiri și înfăptuiri. "Cunoaște-te pe tine și vei cunoaște pe zei" exprimă conștiința unității cosmice, cer-pământ. Pe de altă parte, amintim expresia cosmicității în artă: secțiunea divină sau proporțiile de aur, care realiza o formulă ideală a armoniei materiale în arhitectură, sculptură, ceramică. Prin această formulă, frumosul a devenit sublima înfăptuire, neîntrecută ulterior, a grecilor antici. Frumosul devine logosul ideal al formelor, al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
poetică este o încântare a sufletului și a spiritului. Aceasta pentru că este o meditație asupra valorii existenței, unită cu nostalgia unui alte formule de viață, așa cum apare expresiv în Melancolie. Poezia Strigoii, deși pune în temă moartea, biruitoare până la urmă, cosmicitatea viziunii, forța intelectivă a acestei viziuni: învingerea morții de către sublimitatea iubirii de dincolo, din postviață totul ne înalță emoțional, spiritual deasupra stihiei negative, Albia modelatoare a liricii lui Rabindranath Tagore a fost diada din viziunea Indiei pe de o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
invenții a dovedit-o faptul că, după aterizare, în capsula lui Robertson a fost descoperit și citit, în hazul general, un memoriu în care pilotul cerea, printre altele, ziua de lucru de trei ore, creșterea salariului cu 80%, spor de cosmicitate, dreptul de a ieși în imponderabilitate când vrea și cum vrea, oprirea emancipării femeii și piscină. Lucruri asemănătoare solicitau și cosmonauții francezi. Revendicările lui Kudașvili n-au fost date publicității. 5) Starea de revoltă este imediat urmată de un acut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
nacela vieții. Omul a dat paradisul pe cunoaștere. Îndoiala înseamnă chin. Dar și șansa profunzimii. Cele mai profunde gânduri mă năpădesc când nu am nici un creion prin preajmă. Sufletul continuă să se joace cu noi de-a v-ați ascunselea. Cosmicitatea este libertatea noastră tutelară. Plimbarea cea mai profundă este când nu vrei să ajungi nicăieri. Avem nostalgia revelațiilor din zorii omenirii. Poemele geniale surprind câte ceva din scâncetul de început al lumii. Creierul este, cu siguranță, cea mai odihnită zonă a
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
un pas. "Pentru omul religios, Natura nu este niciodată exclusiv "naturală": ea este întotdeauna încărcată cu o valoare religioasă. Lucru explicabil, deoarece Cosmosul este o creație divină: ieșită din mâinile zeilor, lumea rămâne impregnată de sacralitate"78. Arborii sunt expresia Cosmicității noastre. În numeroase tradiții religioase ei sunt socotiți "Arbori ai Vieții (de ex., Mesopotamia), ai Nemuririi (Asia, Vechiul Testament), ai Înțelepciunii (Vechiul Testament), ai Tinereții (Mesopotamia, India, Iran) etc."79 Ei sunt, pentru prezicător, reprezentanții unui destin. Se studiază forma, vigoarea, șubrezenia
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
heideggeriene - stare de neascundere, clivaj al adevărului care conține o negație, nu negarea adevărului însuși, însă - drept„depărtare”). P.-M. urmărește îndeaproape și modurile poetice ale exprimării/ transfigurării „iluminatoare” a erosului eminescian, care depășește „grația naturală” a dragostei românești prin „cosmicitatea categoriei departelui”. În secțiunea mitopoetică, dedicată Luceafărului, premisa e curioasă („ieșit din credințele populare ale patrimoniului zeiței Dochia, Zburătorul eminescian [...] se proiectează în personaje ca Sarmis legendarul ori ca istoricul Mușat”), iar excursul critic derutează nu rareori prin fuga pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288627_a_289956]
-
texte care să dea sevă teoriei, deși eseistul evită divagația sau zăbovirea în ipotetic. Materialul analitic și bibliografic din teza de doctorat este dublu valorizat, prin strategia recombinării capitolelor, în monografia Nichita Stănescu și în Viziunile „învinsului de profesie” Nichita (Cosmicitate în lirica stănesciană), ambele apărute în 2003. Cu un limbaj prețios și o hermeneutică ostentativă, S. pare să aibă în atenție, mai mult decât anterior, exercițiul diversității metodelor de interpretare - de la decriptarea, în linia Bachelard - Durand, a simbolurilor imaginarului până la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289832_a_291161]
-
Stănescu, încearcă să explice mecanismele „clasicizării premature” și ale „mitizării” poetului ori deplânge aviditatea acestuia în a-și irosi timpul în singura politică profesată, aceea a amicițiilor. SCRIERI: Cuprinderi, București, 1993; Nichita Stănescu, Brașov, 2003; Viziunile „învinsului de profesie” Nichita (Cosmicitate în lirica stănesciană), Iași, 2003. Repere bibliografice: Anton Horvath, „Cuprinderi”, ST, 1993, 12; Ioana Bot, Schimbare de voce, TR, 1994, 10; Dan Silviu Boerescu, Modelul Eugen Simion, LCF, 1994, 13; Emil Manu, „Cuprinderi” critice, VR, 1995, 3-4; Prangati, Dicț. oamenilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289832_a_291161]