8,430 matches
-
Kremlinul". Simpatia poetului pentru maghiari devine un cap de acuzare exploatat cu înverșunare: "Dar cînd se vor recapitula evenimentele politico-culturale de după război, Eugen Jebeleanu va fi în centrul lor. Omul care în 1982 și 1983 s-a așezat cot la cot cu Köteles Pál, redactor al publicației "Erdélyi Magyároszag" și alți "köteleși" ai presei din Ungaria, pentru a combate adevărurile despre Transilvania scrise de Ion Lăncrănjan, avea un trecut caracteristic, de altfel, pentru ceea ce numim "holocaustul culturii române"". Nu ținem neapărat
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15347_a_16672]
-
adevărată luptă corp la corp, celor mai mulți nefiindu-le clar cine anume cu cine se bate, iar unii săreau la bătaie numai din distracție. Cât ai clipi din ochi, piața a devenit un focar: unii se băteau, alții se împingeau cu coatele, să ajungă cât mai aproape de centrul încăierării. Agenții operativi au încasat-o bine, dar au reușit, totuși, să-i bage într-o mașină a miliției pe Șciukin și pe Osipov. Miliția și așa nu se bucura de popularitate în oraș
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
de vin în cinstea mea... A doua zi, la șapte fix, cu puteri înzecite, mă prezentam la muncă. Nu trecuseră, de la numire, nici 24 de ore. Și vine iar Breslașu la mine teribil de încurcat, și mă ia de-un cot și mă duce într-un colț pâcâind din pipă, - fuma un tutun greu care mirosea a tămâie, și-mi șoptește încet, ca la mort, când prezinți condoleanțe... Țoiule, dragă, nu-ș ce naiba, s-au răzgândit, nu te mai angajează... Cerul să
Sfinxul valah (variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14402_a_15727]
-
națiunea, moneda, știința, amorul, alimentația, totul constituie o aventură a cunoașterii de sine. Cine se mai gândește astăzi, de pildă, că datorită tratatelor europene medievale stăm la masă pe scaune, drepți, "fără a înclina capul sau trunchiul", fără a sprijini coatele pe masă (ceea ce numai unii bogătași ori insolenți își puteau îngădui?) Fața de masă, furculița (simpatică ar fi definirea europenilor ca "furciferi"), pe care se sprijină o parte din temeliile vieții de astăzi, s-au impus greu (în 1763 englezul
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
încărcau partiturile cu recolte ale unor stiluri și tehnici de compoziție muzicală din diverse epoci, și aceasta sub privirile furibunde ale avangardiștilor, ce atacau din toate părțile în numele insolitului și noutății absolute. Compozitori-peregrini, misionari, conchistadori, exploratori sau pelerini dădeau din coate, făcându-și loc într-o pădure a tendințelor și direcțiilor cu o topologie ce s-a răsfrânt totdeauna în coeficientul de primenire a limbajului muzical. Astăzi suntem martorii unei plictiseli generalizate, unui soi de je m'en fiche-ism funciar, poate
Plictiseală generalizată by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14501_a_15826]
-
și că ne-am aburcat pe șinele ce duc direct în brațele prosperității și fericirii. în plus, NATO ne lasă să ne facem de cap cu criptocomuniștii cuibăriți pe la diverse răspântii politico-financiare. Ce dăm noi, iar e limpede: dăm din coate ca să păstrăm lucrurile exact cum sunt. Când Adrian Năstase, protectorul lui Priboi, e ca și numit în fruntea echipei care va dialoga pe tema secretelor militare cu Bruxelles-ul, ce iluzii să mai nutrim? Că "amicul" brașovenilor e singurul securist
Tratament NATOrist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14509_a_15834]
-
și că ne-am aburcat pe șinele ce duc direct în brațele prosperității și fericirii. în plus, NATO ne lasă să ne facem de cap cu criptocomuniștii cuibăriți pe la diverse răspântii politico-financiare. Ce dăm noi, iar e limpede: dăm din coate ca să păstrăm lucrurile exact cum sunt. Când Adrian Năstase, protectorul lui Priboi, e ca și numit în fruntea echipei care va dialoga pe tema secretelor militare cu Bruxelles-ul, ce iluzii să mai nutrim? Că "amicul" brașovenilor e singurul securist
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
auzit-o de atîtea ori, încît ea seamănă tot mai mult cu istorioara cocoșului roșu - nici o aluzie la culoarea din opoziție a fostului PDSR. Căci apropo de schimbări de tot felul, remarcă Adevărul, președintele și regele României l-au urmărit "cot la cot" pe dirijorul Seiji Ozawa, la Ateneu. Să zici că asta e istoria e cam mult, să accepți că asta e viața poate că e cam puțin, dar mai aproape de adevăr.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]
-
de atîtea ori, încît ea seamănă tot mai mult cu istorioara cocoșului roșu - nici o aluzie la culoarea din opoziție a fostului PDSR. Căci apropo de schimbări de tot felul, remarcă Adevărul, președintele și regele României l-au urmărit "cot la cot" pe dirijorul Seiji Ozawa, la Ateneu. Să zici că asta e istoria e cam mult, să accepți că asta e viața poate că e cam puțin, dar mai aproape de adevăr.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]
-
că vorbesc cu deținuții din alte celule mîncau bătăi". În același timp, colaboraționiștii au parte de premii, decorații, tiraje de masă, un regim de clasicizare. Una din ocupațiile lor e cea de-a figura la marile festivități ale regimului comunist, cot la cot cu "conducerea superioară de partid și de stat": "La 12, 30 am trecut prin fața tribunelor. Gh. Gheorghiu-Dej se silea să facă o față veselă și făcea pa-pa! cînd cu dreapta, cînd cu stînga. Gheorghe Apostol, cu expresia mai
Mărturii nemijlocite (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14568_a_15893]
-
cu deținuții din alte celule mîncau bătăi". În același timp, colaboraționiștii au parte de premii, decorații, tiraje de masă, un regim de clasicizare. Una din ocupațiile lor e cea de-a figura la marile festivități ale regimului comunist, cot la cot cu "conducerea superioară de partid și de stat": "La 12, 30 am trecut prin fața tribunelor. Gh. Gheorghiu-Dej se silea să facă o față veselă și făcea pa-pa! cînd cu dreapta, cînd cu stînga. Gheorghe Apostol, cu expresia mai inteligentă, nu
Mărturii nemijlocite (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14568_a_15893]
-
știrea că un grup de ceceni a pătruns într-o sală de spectacol și i-a transformat în ostatetici pe actori și pe spectatori deopotrivă, mă aflam într-un magazin. O domnișorică afectată și aferată, cu mîna vîrîtă pînă la cot în raftul cu brînzeturi fine, franțuzești, a tresărit și a început să se învîrtă pe loc, zgîriindu-mi timpanele cu dansul mărunt al tocurilor cui, la modă. De îndată a apărut un domn bine, rasat, cu o sticlă de șampanie scumpă
Spectacolul morții by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14603_a_15928]
-
cu benzină care-i făceau pe toți cei de la bord să se cutremure ca scuturați de friguri. Aveau un salonaș cu stîlpi de agățat hamacuri la înălțimi diferite, și bănci de lemn unde fiecare se așeza cum putea, dînd din coate, cu bagajele exagerate, baloturi de mărfuri, coșuri cu găini și chiar porci vii. Aveau cîteva cabine sufocante cu două paturi de cazarmă, mai întotdeauna ocupate de tîrfulițe amărîte care prestau servicii de urgență cît ținea călătoria. Întrucît în ultimul moment
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]
-
convins și sincer, crescut în spiritul sindicalist-minier de la începutul secolului: n-avea nimic comun cu bolșevicii, care au sfârșit prin a-l băga la pușcărie, ca și pe toți alți oameni de stânga, după cum bine știm. Cu Doinaș am lucrat cot la cot vreme de 10-20 de ani; eu, știind multe limbi străine, îi traduceam pe loc din poezii engleze, germane; ce era interesant este că talentul lui poetic-lingvistic era atât de colosal că atunci când eu mă împiedicam, căutând cuvântul cel
Virgil Nemoianu în dialog cu Carmen Firan: Despre I. D. Sârbu și alții by Carmen Firan () [Corola-journal/Journalistic/15103_a_16428]
-
sincer, crescut în spiritul sindicalist-minier de la începutul secolului: n-avea nimic comun cu bolșevicii, care au sfârșit prin a-l băga la pușcărie, ca și pe toți alți oameni de stânga, după cum bine știm. Cu Doinaș am lucrat cot la cot vreme de 10-20 de ani; eu, știind multe limbi străine, îi traduceam pe loc din poezii engleze, germane; ce era interesant este că talentul lui poetic-lingvistic era atât de colosal că atunci când eu mă împiedicam, căutând cuvântul cel mai potrivit
Virgil Nemoianu în dialog cu Carmen Firan: Despre I. D. Sârbu și alții by Carmen Firan () [Corola-journal/Journalistic/15103_a_16428]
-
că purtau gulerele albe ale ingineriilor bancare. Documentele ieșite la iveală zilele trecute sunt doar un strop din oceanul de țesături perverse la care trudește o armată invizibilă, incontrolabilă și animată de țeluri inavuabile. Că pe securiști îi doare în cot de lege o dovedește faptul că directorul S.R.I. n-a prezentat nici până în ziua de azi în fața Parlamentului obligatoriul raport anual. Așa se comportau ieri securiștii, la fel se comportă azi sereiștii, aflați în cârdășie cu liderii politici. Spun "cârdășie
Îngerii din tura de noapte by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15102_a_16427]
-
de aceste măsuri greșite ori arbitrare răspunde lipsa de etică a diriguitorilor, preocupați exclusiv de satisfacerea clientelei politice proprii. Cauza e, cu siguranță, reală. Dar nu cred că la ea se reduce totul. E la mijloc și un flagrant neprofesionalism. Cot la cot cu incompetenții ingineri și muncitori de la Șantierul Naval din Brăila, destui dascăli cu pretenții ori șefi ai culturii bucureștene și naționale își arată nepriceperea în domeniul din care trăiesc sau pe care îl păstoresc. Directorii culturali succesivi din
Etică și profesionalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15234_a_16559]
-
măsuri greșite ori arbitrare răspunde lipsa de etică a diriguitorilor, preocupați exclusiv de satisfacerea clientelei politice proprii. Cauza e, cu siguranță, reală. Dar nu cred că la ea se reduce totul. E la mijloc și un flagrant neprofesionalism. Cot la cot cu incompetenții ingineri și muncitori de la Șantierul Naval din Brăila, destui dascăli cu pretenții ori șefi ai culturii bucureștene și naționale își arată nepriceperea în domeniul din care trăiesc sau pe care îl păstoresc. Directorii culturali succesivi din Primăria Capitalei
Etică și profesionalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15234_a_16559]
-
de praful bărăganului, cu dâre negre de păcură de pe la rafinăriile prahovene, o trecusem deseori, cu bunul meu prieten, Lică. O treceam de obicei pe la vad. Rareori înot, verile, dacă apa era mai mică, fără vârtejuri. Adâncă, Ialomița rămânea doar la Cotul țiganilor. Mai era și un Cot al românilor, dar nu se compara... Aici, vedeam țigăncile...Vara, se scăldau goale și ne lăsam pe la fund după ele, duși de curent, iar fiicele Indiei țipau de frica noastră, măcar că eram băieți mici
La gârlă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15247_a_16572]
-
de păcură de pe la rafinăriile prahovene, o trecusem deseori, cu bunul meu prieten, Lică. O treceam de obicei pe la vad. Rareori înot, verile, dacă apa era mai mică, fără vârtejuri. Adâncă, Ialomița rămânea doar la Cotul țiganilor. Mai era și un Cot al românilor, dar nu se compara... Aici, vedeam țigăncile...Vara, se scăldau goale și ne lăsam pe la fund după ele, duși de curent, iar fiicele Indiei țipau de frica noastră, măcar că eram băieți mici. De atunci privindu-le cum își
La gârlă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15247_a_16572]
-
peste podul de vase legănându-se și scârțâind ușor... De văzut, nici păduri nu mai văzusem. Eram la doi pași de Speteni. Treceam printr-o pădurice deasă, ale cărei rămurele te izbeau în trecere peste față dacă nu înaintai cu cotul în sus, cum făcea, masiv, Garabet. Era prin luna mai, de Sfântul Constantin. Țin minte că Mița mă pupase cu foc, făcându-mi urări. În sat ajungând, trăseserăm la neamurile ei. Garabet, care le adusese rahat și cafea într-o
La gârlă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15247_a_16572]
-
comun. Un izvor din care trecătorii beau apă fără să ceară voie și fără să plătească. Nici vorbă de prestigiu ori de exemplaritate. Din contra, un simplu buzunar al nimănui în care nu e interzis să vîri mîna pînă la cot. În al doilea rînd, reproducerea nedeclarată răpește textului de origine orice sacralitate. El e profanat fără scrupule morale ori profesionale. Profanatorul crede că are aceleași drepturi asupra lui ca și autorul adevărat. Nu se simte cu nimic îndatorat originalului. Mai
Despre plagiat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13476_a_14801]
-
capul locului... necavalerească, deoarece terenul pe care se desfășoară aparține mentalității demonizate, fie și printr-o vicleană nuanțare conjectural neutră: „În ceruri ca de beton bunul Dumnezeu/ își întoarce plictisit chipul. (...) Doar Satan mai dă semne de viață,/ dă din coate dirijînd coruri de muște./ Apoi scuipă și el plictisit, amețit/ de vara oltenească,/ pe asfaltul încins,/ pe versurile mele” (Craiova. 40 de grade la umbră). Pînă și-n această sferă, șansa absolutului e, în consecință, ratată. Morbul persiflării îneacă disputa
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
trimetea ocheade în înghesuiala transpirată a autobuzului 368 în timp ce îmi pipăia unul dintre buzunarele genții pe care o aveam pe umăr. Iar cînd mi-am coborît privirea, ca să nu fiu înțeles greșit, și i-am văzut brațul intrat pînă la cot în geanta mea, răscolind degeaba, m-am uitat din nou la ea. A început să rîdă, aproape neauzit, era un rîs numai pentru mine. Și-a retras mîna cu grație, ca după o mîngîiere, încît în loc să fac scandal, am început
Hoții, dintre noi și pentru noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13607_a_14932]
-
neînsemnate, secundare, desigur, puse, probabil, cum alcătuiesc zecile și zecile de foi o ceapă, miezul ei, o singură formă, compusă în mod complex. Instinctiv, ca să scap, am încercat să deviez subiectul. Arătând cu bărbia pata mare neagră de sos de lângă cotul celuilalt, am spus, făcându-mă că abia atunci observ: ce formă curioasă are pata aceea, - aț văzut? -, și am întins degetul spre ea. Personajul a privit în silă; pe urmă s-a uitat și la mine, mirat. Nu seamănă cu
Pata de sos by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13796_a_15121]