35 matches
-
ce concepuseră tezele Constituției. Așa a apărut președintele jucător, jucător de sârbă la Cireșica, dar și mai abitir jucător cu soarta oamenilor care au avut nenorocul să se nască în această țară. Așa că ieri dimineață, pedeleii, udemereii, unepereii și celelalte cotarle minoritare rătăcite pe aici, s-au adunat în ședință pentru a discuta mai știu eu ce era pe ordinea de zi. Povestea ceea cu mamele și bebelușii lor, nefiind pe ordinea de zi a discuției în Coaliție, nu mică a
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
viitorul, și nici măcar nu erau siguri, ca mine, că le-a fost spus adevărul gol-goluț. Invitația a fost o adevărată onoare pentru mine, întrucât am fost oaspetele unei case de poveste, care avea și câine de pază în curte, o cotarlă puțin mofturoasă, dar, știți cum e: cu talentul meu de depravat și pușlama am dat iute la pace. Tot în contul onoarei am trecut și faptul că au fost invitați la botez foarte mulți profesori de-ai mei, dar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
milițienii, despre care, se știe, n-au nimic în comun cu arta muzicală; sau poate că din cauza asta or fi aplaudat, săracii. Apoi am fost trecut pe pauză. Când credeam c-am fost livrat uitării, am fost luat din compania cotarlei și, invitat ceremonios, am mai cântat câte ceva, "la liber-alese", după cum s-a exprimat gazda. Numai că, fiind și un specialist de față, profesorul meu drag de muzică omul care-mi zicea mereu, la fel de drăgălaș ca și diriginta, de ce nu ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
recunoscând, cu franchețe, că nu se aștepta să cunosc și să interpretez atât de fericit această "bijuterie a spiritului mozartian". Imaginați-vă apoi ce a urmat... Nu mi s-a mai sugerat să merg în curte, să mă recreez, alături de cotarlă. Am fost admis în compania selectă a invitaților, în casă. Acolo am asistat la mai multe chestii, dintre care una mi s-a părut a fi dramatică. Am prins faza în care, făcându-i-se rău probabil dirigintei, în bucătărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
cîinele, Iordana. L'Autre de l'Autre (ca să derridăm) nu e alt om, altă ființă umană, ci una canină, un lup alsacian vorbitor: "Na că vorbesc și io, ce-i mare lucru?" Cristoase, miroși. Jos, jos de pe patul meu. Afară, cotarlă! Afară-i toamnă grea, bipedo. Am crezut că ai inimă de cîine, da' n-ai. "Miroși", auzi! Poate și mie mi-e greață de parfumul ăla nou, Dreamlife, da' am noblețea de spirit să nu ți-o trîntesc în obraz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
nimic, a vorbit numa’. Ia, pișpirică, de mănâncă... Cum Coltuc îl privea cu ochi mari și, firește, nemișcat, Costică se lovi cu palma peste frunte. — Am uitat că tu ești îngerul Domnului, doar n-o să lipăi din farfurie, ca o cotarlă. Privi prin cârciumă, într-un colț ședea o femeie cu fuste înflorate, aplecată peste o cafea și trăgând din țigară. — Tu, de colo ! strigă Ologu. Ia adu-ți țigara mai aproape ! E Panselia, le explică celorlalți, fată bună, din popor
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pe care îl încerca duioșia față de mormanul de gunoi. Numai că azi a fost o zi proastă. Au trecut de dimineață haitele de câini, nu mai rămâne nimic după ei. De când s-a închis abatoru’, nu mai ai loc de cotarle... Puțică încropiseră o grămăjoară de nuiele. Flăcările săltară cu vioiciune, alungindu-le fețele. Fiecare își căută un loc în care să se oploșească, mai aproape de foc. Mai puțin Faraon, care se temea de dogoare și prefera să stea lângă caroserie
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
a pus mămăliga pe teșitură, ai tu la știință?”. (p. 207) Dialogul dintre Stan și dracul trimis ca să-l slujească apare astfel ca firesc, efectul fiind un umor tipic scriitorului: „ Țibă, Hormuz! na, Balan! nea Zurzan! dați-vă-n lături, cotarle!... Da de unde ești tu măi țică? Și ce cauți pe aici spaima cânilor? De unde să fiu, bădică? Ia sunt și eu un băiat sărman, din toată lumea, fără tată și fără mamă, și vreu să întru la stăpân. Să intri la
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
ca o curvă! Și mai es-te faptul istoric din anul 192 î.e.n. cînd regele sirian Antioh lll a ocupat Iudeea iar ivriții l-au primit ca pe un eliberator! Dacă huzureau pe lîngă regii Ptolomei, de ce se gudurau ca niște cotarle și pe lîngă macedonenii din Siria, sau firea lor îi făcea să dea din coadă în fața oricărui stăpîn? Filon spune pe la anii 30 că în Egipt erau un milion de mozaici iar gugumănia este clocită în aceeași idee a întîietății
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de a trata fabulosul, realistic, așa cum va proceda și Caragiale în Kir Ianulea. Între dracul prefăcut în copil și Stan se încinge în poartă un dialog rupt din viața zilnică: "- Țibă! Hormuz, na! Bălan; nea! Zurzan; dați-vă-n lături (cotarle)... Da de unde ești tu, măi țică? și ce cauți pe aici, spaima cînilor? - De unde să fiu, bădică? Ia sunt și eu un băiat sărman, din toată lumea, fără tată și mamă și vreau să intru la stăpîn." Tot ce în genere
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]