69 matches
-
vinete în stadiul celei de-a treia frunze adevărate pentru fiecare proba. Plantele test nu se udă cu 24 de ore înaintea inoculării. 6.2. Se distribuie 100 мl de depozit resuspendat între plantele test. Se inoculează în tulpina între cotiledoane și în unul sau mai multe alte locuri. 6.3. Prin aceeași tehnică se inoculează 10 răsaduri cu o suspensie de 10^6 celule/ml dintr-o tulpina virulenta din biovar 2/rasă 3 de Ralstonia solanacearum drept control pozitiv
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151504_a_152833]
-
10 cm. Între tulpina vinetei și placa de polistiren expandat se introduce o folie de aluminiu sterilă pentru fiecare mostră testată. Planta este fixată în jurul plăcii cu o bandă de cauciuc. 6.2.2. Cu ajutorul unui bisturiu, se execută între cotiledoane și prima frunză o tăietură longitudinală sau ușor diagonală de 0,5 până la 1 cm lungime și cu o adâncime de aproximativ trei pătrimi din diametrul tulpinii. 6.2.3. Se ține deschisă tăietura cu vârful lamei bisturiului și cu ajutorul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152220_a_153549]
-
tăietura cu vaselină sterilă, folosind o seringă de 2 ml. 6.3. Inoculare prin tăiere II 6.3.1. Se ține planta între două degete și se pipetează o picătură (circa 5 până la 10 мl) din inocul pe tulpină, între cotiledoane și prima frunză. 6.3.2. Utilizând un bisturiu steril, se execută o tăietură în diagonală (într-un unghi de aproximativ 5°), cu o lungime de 1,0 cm și o adâncime de aproximativ 2/3 din grosimea tulpinii, tăietura
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152220_a_153549]
-
Se închide tăietura cu vaselină sterilă cu ajutorul unei seringi. 6.4. Inoculare prin seringă 6.4.1. Vinetele nu se udă cu o zi înaintea inoculării pentru a reduce turgescența. 6.4.2. Se inoculează tulpinile de vânătă exact deasupra cotiledoanelor folosind o seringă cu ac hipodermic (de minimum 23G). Se distribuie inoculul între toate plantele. 6.5. Se inoculează 25 de vinete cu o cultură cunoscută de C.m. ssp. sepedonicus și, dacă este posibil, cu un țesut de tubercul infectat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152220_a_153549]
-
x F y unde y = volumul depozitului pe godeu, unde F = factorul de diluție a depozitului. Apendicele 5 CULTURA VINETELOR Se însămânțează semințe de vânătă (Solanum melongena cv. Black Beauty) într-un compost pasteurizat pentru semințe. Se plantează plantulele cu cotiledoane complet dezvoltate (10-14 zile) într-un compost pasteurizat pentru ghivece. Se utilizează vinete în stadiu de trei frunze, atunci când cel puțin două dar nu mai mult de trei frunze sunt desfăcute complet. Vinetele trebuie să fie cultivate în seră, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152220_a_153549]
-
p. 1. 2 JO L 84, 28.03.2002, p. 1. 3 Definiția defectelor este prezentată în apendicele II la prezenta anexă. 4 Prezența alunelor cu miez brun sau brun închis, însoțită în mod normal de o ușoară separare a cotiledoanelor, care nu conduce la o alterare a mirosului sau a gustului alunei nu este considerată defect. 5 Conținutul de apă se determină prin una din metodele indicate în apendicele I la prezenta anexă. 6 Tip comercial: alunele din fiecare ambalaj
jrc5797as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90969_a_91756]
-
și are două terminații; ovulul este solitar. Amenții pistilului, fertilizați, se numesc strobil și sunt alcătuiți din două mici semințe cu aripi, îmbrăcate într-o coajă de protecție de culoare maro și cu consistență aproape lemnoasă. Semințele cresc în interior. Cotiledoanele sunt plate și cărnoase. Toate speciile cresc ușor din semințe. Mesteacanul se scutura de polen primavara iar de frunze toamna. Speciile de mesteceni din America de Nord sunt: Speciile de mesteceni din Europa și Asia sunt: Mestecenii sunt copaci multilaterali. Sucul, coaja
Mesteacăn () [Corola-website/Science/302680_a_304009]
-
solitare, cu miros de piper. Este plantă toxică, cu acțiune iritantă asupra mucoaselor. Cuprinde plante acvatice, la care tulpina are structură atactostelică (cu fascicule închise, ca la monocotilidonate). Florile sunt actinomorfe, hemiciclice, cu numeroase stamine și carpele. Embrionul are două cotiledoane concrescute (prin aceasta se aseamănă cu ordinul "Alismatales", din clasa "Liliatae"). Au flori solitare, cu peduncul lung și bogat în aerenchim. Piesele florale sunt în număr nedefinit și fructul este o pseudocapsulă. . Nymphaea alba L. (nufar alb) este o plantă
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
din vasele lemnoase ale plantei gazdă. Are frunze verzi simple, nestipelate (uneori reduse la scvame). Florile sunt unisexuate, actinomorfe, dispuse axilar în inflorescențe cimoase sau racemoase. Fructul este baciform sau drupaceu (partea cărnoasă provine din receptaculul florii). Semințele nu au cotiledoane și sunt înconjurate de o substanță vîscoasă ce ajută la diseminare. Loranthus europaeus Jacq. (vîscul de stejar) are frunze căzătoare, flori pedicelate grupate în raceme laxe, iar fructul este o bacă galbenă.Parazitează aproape exclusiv pe speciile genul Quercus. Viscum
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
3500 specii cosmopolite răspîndite mai ales în regiunile temperate. Reprezentanți: Floarea este formată din: peduncul floral, receptacul, sepale, (totalitatea lor formează caliciul), petale, (totalitatea lor formează corola), stamine, (formează androceul) și carpele, care formează împreună, gineceul. Aau sămânță cu 2 cotiledoane.
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
biologie - biom - biomecanică - biopolimer - biotehnologie - boală infecțioasă - cancer - capilar - carbohidrat - cariotip - carnivore - caroten - celulă - celulă stem - celuloză - centriol - centrozom - ciclul acidului citric - ciclul Krebs - citosol - ciuperci - cladistică - clasificare științifică - clasificarea virusurilor - clonare - clorofilă - cloroplast - cod genetic - coenzimă - colchicină - colesterol - comportament - cotiledon - cromozom - cromozomul X - cromozomul Y - cuticulă - dendrită - descompunere - diabet zaharat - dializă - diatomee - digestie - electroforeză - embrion - endemism - entomologie - enzimă - erbivor - ereditate - Escherichia coli - eucariote - eugenie - evoluție - ex vivo - extincție în masă - fagocitoză - febră aftoasă - fenotip - fetus - ficat - ficocianină - ficologie - filogenie - fiziologie
Listă de termeni din biologie () [Corola-website/Science/304578_a_305907]
-
opuse; dintr-una se dezvoltă ovulul care este împins apical, iar din cealaltă arilul), dispus terminal la vârful axului, în interiorul ovulului se află un număr de 5-8 arhegoane, dar după fecundație se dezvoltă o singură oosferă devenind embrion cu două cotiledoane. Sămânța este înconjurată la bază de un aril roșu, în formă de cupă cărnoasă. Acesta servește la diseminarea mai ales prin păsări, care consumă învelișul cărnos. Tisa este o plantă toxică, singura parte netoxică fiind arilul roșu. După modul de
Taxus baccata () [Corola-website/Science/311958_a_313287]
-
cupă cărnoasă. Acesta servește la diseminarea mai ales prin păsări, care consumă învelișul cărnos. Tisa este o plantă toxică, singura parte netoxică fiind arilul roșu. După modul de formare a seminței, tisa se aseamănă cu Cycas, iar după cele două cotiledoane din sămânță și cu dicotiledonatele. Lemnul de tisă, foarte greu și dur, elastic, compact poate fi lustruit, dar prelucrarea lui durează foarte mult. De culoare roșcată, lemnul acestui arbust este foarte prețios pentru confecționarea unor piese artistice, sculpturi în lemn
Taxus baccata () [Corola-website/Science/311958_a_313287]
-
stigmat măciucat, capituliform sau alungit cilindric. Polenizarea adesea entomogamă. Fructul drupă, bacă, achenă sau nuculă, mai rar capsulă loculicidă ("Aquilaria"), închis parțial sau total în hipantiu. Semințe cu tegument tare, subțire, cu endosperm puțin sau absent, cu embrion drept și cotiledoane groase și cărnoase. În România vegetează 5 specii spontane, ce aparțin la 2 genuri: Flora Republicii Moldova conține 2 de specii aparținând la 2 de genuri:
Timeleacee () [Corola-website/Science/335214_a_336543]
-
glabre. Florile bărbătești sunt grupate în gamenți masculi solitari sau câte doi, cilindrici, multiflori. Florile femelă sunt grupate câte 2 până la patru, uneori solitare, sesile, purpurii. Înflorește în luna mai. Fructul este drupă sferică, având o singură sămânță, cu două cotiledoane mari, zbârcite, bogate în untdelemn și numită "nucă". Se înmulțește aproape numai prin sămânță, dar cu destulă greutate. Spontan crește sporadic în păduri de amestec, mai ales la deal, în România, în special în Banat și Oltenia. Cultivat, crește în
Nuc () [Corola-website/Science/302564_a_303893]
-
eșalonat în cursul lunii mai. După copulație, femela depune ouăle pe sol sau în mici adâncituri făcute în sol. O femelă depune 50 - 60 de ouă. Incubația durează 18 - 25 zile, iar larvele care apar, pătrund în interiorul tulpinilor și al cotiledoanelor, ducând o viață minieră. Dezvoltarea larvară durează 15 - 20 de zile, iar stadiul de pupă 8 - 10 zile. Generația a doua se dezvoltă în vară, iar a treia în toamnă, pe cereale. Din cercetările făcute la S.C.D.A. Secuieni a rezultat
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
ce atacă numeroase plante legumicole, floricole, precum și cerealele. La legume atacă fasolea, castraveții, pepenii, dovleceii, tomatele, ardeiul, ceapa, varza, conopida, spanacul, sparanghelul etc. Dintre plantele floricole: gladiolele etc. Larvele rod galerii în semințele în curs de germinație, în tulpinițe și cotiledoane. Din cauza atacului, plantele nu se mai dezvoltă și în cultură apar numeroase goluri. Cele mai mari pierderi se înregistrează la generația I, la culturile de fasole și castraveți, care pot fi compromise. Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică un
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
foarte răspândită în toate zonele unde se cultivă fasolea, producând însemnate pagube cantitative și calitative, înregistrându-se uneori chiar compromiterea întregii culturi (V. Severin și col., 1985). Simptome. Boala se manifestă în tot cursul perioadei de vegetație, începând cu apariția cotiledoanelor pe care se observă pete circulare sau neregulate ca formă, brunegălbui, cu aspect apos pe vreme umedă. Pe frunze apar pete mici, de 2-3 mm, colțuroase, delimitate de nervuri, translucide, verzi-gălbui, acoperite cu exudat bacterian galben vâscos, vizibil pe fața
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de C.Oescu și I. Rădulescu. Simptome. Boala apare pe frunzele bazale ale salatei, în diferite faze de vegetație, sub forma unor pete mari, galbene-undelemnii, pete ce pot conflua, îngălbenesc și distrug toată frunza. Dacă atacul se instalează chiar pe cotiledoane, plăntuțele pier. Pe frunzele plantelor dezvoltate petele se extind între nervuri, pot avea 3-15 mm în diametru sau chiar mai mult. În dreptul petelor, pe fața inferioară a limbului apare un puf fin, albicios alcătuit din fructificațiile asexuate ale patogenului . Agentul
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
XVIII, însă acum este cunoscută peste tot unde se cultivă varza, înclusiv în România, unde a fost semnalat ă de E. Racoviță în 1947 și studiată de Vera Bontea în 1963. Simptome. Plantele tinere atacate încă din răsadnițe, prezintă pe cotiledoane, pete circulare sau neregulate, de decolorare. Pe zonele gălbui apar puncte mici negre. Dacă este atacată tulpinița, se observă în zona coletului o subțiere a sa înso țită de o înnegrire. Țesuturile putrezesc uscat, iar tinerele plante se frâng. La
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în 1928 de Tr. Săvulescu și col., în Starea fitosanitară, iar cercetările mai recente, indică prezența ei în toate zonele mai umede ale țării și în anii cu precipitații în exces. Simptome. Boala se manifestă pe organele plantei începând de la cotiledoane pe care apar pete mici, brune, punctiforme sau chiar de 2-3 mm în diametru, ovale sau circulare, ușor denivelate. Pe axa hipocotilă apar pete ruginii, alungite și ușor adâncite. Plantele tinere atacate au și rădăcinile putrezite așa încât se usucă. Pe
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
limbului foliolelor. Porțiunile de limb brunificate, necrozate se pot desprinde, așa încât frunzele apar sfâșiate. Păstăile atacate prezintă pete circulare sau eliptice, de 4-5 mm, în dreptul cărora țesuturile sunt adâncite iar pe margine se observă o zonă brun-roșiatică. În adânciturile de pe cotiledoane, tulpini sau păstăi se formează pernițe roz, mucilaginoas. Păstăile atacate rămân sterile sau formează boabe cu pete brune sau cafenii. Agentul patogen Colletotrichum lindemuthianum (Sacc. et Magn.) Br. et Cav., fam. Melanconiaceae, ord. Melanconiales, cl. Coelomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Ciuperca formează
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de plantare, după care se acoperă și se strânge bine cubul nutritiv cu pământ. Plantatul cuburilor nutritive se face puțin mai adânc față de cum au crescut în faza de răsad, de regulă cu 2 - 3 cm mai adânc, până aproape de cotiledoane. Plantatul este indicat să se facă dimineața, seara sau în zilele înnorate. Se evită soarele puternic și temperaturile ridicate. Imediat după plantare se face irigatul culturii. Această lucrare se repetă la 2 - 3 zile pentru a asigura prinderea răsadurilor. Acolo
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
inoculului. 2.1.4.Arsura aureolată a fasolei Pseudomonas syringae pv. phaseolicola Boala cunoscută încă din 1926 a fost semnalată în România în 1960 de E. Rădulescu pe arii restrânse, în zonele mai reci ale țării. Simptome. Bacteria produce pe cotiledoane, tulpini, păstăi și boabe simptome asemănătoare arsurei comune, dar exudatul care apare pe timp umed este crem-albicios, față de cel galben produs de Xanthomonas campestris pv. phaseoli. Plantele obținute din semințele infectate sunt pitice, clorotice, cu frunze ce au pete necrotice
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în 1928 de Tr. Săvulescu și col., în Starea fitosanitară, iar cercetările mai recente, indică prezența ei în toate zonele mai umede ale țării și în anii cu precipitații în exces. Simptome. Boala se manifestă pe organele plantei începând de la cotiledoane pe care apar pete mici, brune, punctiforme sau chiar de 2-3 mm în diametru, ovale sau circulare, ușor denivelate. Pe axa hipocotilă, apar pete ruginii alungite și ușor adâncite. Plantele tinere atacate au și rădăcinile putrezite, așa încât se usucă. Pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]