37 matches
-
Nelu; 2. domnului maistru militar clasa I Hristea Mitică Gigi; 3. domnului maistru militar clasa I Zanfir Alexandru Adrian-Vali; 4. domnului plutonier-adjutant Drăgan Gheorghe Nicolae; 5. domnului plutonier-adjutant Dufuor Gheorghe Cristian; 6. doamnei plutonier-adjutant Nicolăescu Gheorghe Lenuța; 7. doamnei plutonier-major Cotiugă Gheorghe Monica; 8. domnului plutonier-major Dogaru Dumitru Dumitru; 9. domnului plutonier Omeag Corneliu Adrian; 10. domnului sergent-major Firulete Nicolae Mădălin-Ion. Articolul 25 Se conferă Medalia Virtutea Militară clasa a III-a, cu însemn pentru civili: 1. doamnei Anton Dumitru Alexandrina
DECRET nr. 789 din 6 decembrie 2012 privind conferirea unor decoraţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247103_a_248432]
-
VORONA MARE (jud. Botoșani) - în 1989 a efectuat un sondaj, împreună cu Napoleon Ungureanu, într-o așezare cucuteniana. ◦TÂRGU FRUMOS-BAZA PATULE - din 1990 a început, împreună cu dr. Dumitru Boghian (din 1997 a fost cooptat în colectivul de cercetare și drd. Vasile Cotiuga), cercetări într-o vastă și bogată așezare de tip Precucuteni III, care servește și ca bază de practică pentru studenții Facultății de Istorie din Iași (din 1994 și pentru studenții de la Suceava). - cercetările întreprinse până în 2002 au dus la descoperirea
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
tronuri, 21 de idoli tip conic și 21 de bile parțial perforate, 42 pe mărgele și două piese neidentificate, toate realizate din lut ars. ◦MOVILENI (comună Helesteni, jud. Iași) - în 2001 am inițiat, împreună cu Rodolfo Striccoli (Universitatea din Bari), Vasile Cotiuga și Mădălin Valeanu, săpături într-un mare complex tumular, probabil de perioada getica. A întreprins, în cei peste 35 de ani de activitate arheologică, numeroase cercetări arheologice perighetice în localități din județele Suceava, Botoșani și Iași, în unele cazuri reușind
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Mare, în Situri arheologice cercetate în perioada 1983-1992, Comisia Națională de Arheologie, Brăila, 1996, p. 126-127 (în colaborare cu N. Ungureanu). 11.Târgu Frumos, în Cronică cercetărilor arheologice. Campania 1996, București, 1997, p. 66 (în colaborare cu D. Boghian, V. Cotiuga, O. Cotoi). 12.Isaiia, în Cronică cercetărilor arheologice. Campania 1996, București, 1997, p. 32 și pl. XXIV (în colaborare cu Vicu Merlan). 13.Prajeni, în Cronică cercetărilor arheologice. (1983-1992), București, 1997, p. 76 78 (în colaborare cu Paul Sadurschi și
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
arheologice. (1983-1992), București, 1997, p. 76 78 (în colaborare cu Paul Sadurschi și Maria Diaconescu). 14.Târgu Frumos-Baza Patule, în Cronică cercetărilor arheologice. Campania 1997, Comisia Națională de Arheologie, Călărași, 1998, p. 77-78 (în colaborare cu D. Boghian și V. Cotiuga). 15.Târgu Frumos-Baza Patule, jud. Iași, în Cronică cercetărilor arheologice din România. Campania 1998, Comisia Națională de Arheologie, București, 1999, p. 120-121 (cu D.Boghian și V.Cotiuga). 16.Târgu Frumos în Cronică cercetărilor arheologice din România. Campania 1999, București
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Arheologie, Călărași, 1998, p. 77-78 (în colaborare cu D. Boghian și V. Cotiuga). 15.Târgu Frumos-Baza Patule, jud. Iași, în Cronică cercetărilor arheologice din România. Campania 1998, Comisia Națională de Arheologie, București, 1999, p. 120-121 (cu D.Boghian și V.Cotiuga). 16.Târgu Frumos în Cronică cercetărilor arheologice din România. Campania 1999, București, 2000, p. 106-107 (în colaborare cu D.Boghian și V.Cotiuga). 17.Isaiia, comunicări Raducaneni, jud. Iași, în Cronică cercetărilor arheologice din România. Campania 2000, București, 2001, p.
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
din România. Campania 1998, Comisia Națională de Arheologie, București, 1999, p. 120-121 (cu D.Boghian și V.Cotiuga). 16.Târgu Frumos în Cronică cercetărilor arheologice din România. Campania 1999, București, 2000, p. 106-107 (în colaborare cu D.Boghian și V.Cotiuga). 17.Isaiia, comunicări Raducaneni, jud. Iași, în Cronică cercetărilor arheologice din România. Campania 2000, București, 2001, p. 110-112 și pl. 28 (în colaborare cu Vicu Merlan și Felix Tencariu). 18.Târgu Frumos, jud. Iași, în Cronică cercetărilor arheologice din România
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
2001, p. 110-112 și pl. 28 (în colaborare cu Vicu Merlan și Felix Tencariu). 18.Târgu Frumos, jud. Iași, în Cronică cercetărilor arheologice din România. Campania 2000, București, 2001, p. 252-254 și pl. 68 (în colaborare cu Dumitru Boghian, Vasile Cotiuga și Lăcrămioara Istina). F.Cronici ale vietii științifice 1.Simpozionul internațional “Necropola de la Varna și problemele chalcolithicului”, în Revistă Muzeelor și Monumentelor, 1977, 8, p. 89. 2.Săpături arheologice în județul Suceava (1972-1976), în Suceava, IV, 1977, p. 317-324 ( în
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
seria Istorie, 37-38, 1991-1992, p. 366-367. 9.Session scientifique dédiée à l’aniversaire du centenaire de l’enseignement archéologique à l’Université de Iași (11-13 XI. 1994), în Studia Antiqua et Archaeologica, III-IV, 1996-1997, p. 263-264 (în colaborare cu V. Cotiuga). 10.Voyage d’études à Bari (Italie) - le marș 1995, în Studia Antiqua et Archaeologica, III-IV, 1996-1997, p. 271-272. 11.First Internațional Symposium Sevtopolis: “Burial Mounds în South-East Europe”, Kazanlyk (Bulgarie), 4-8 Juin 1993, în Studia Antiqua et Archaeologica, III-IV
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
de la Sarateni, București, 1996, în Studia Antiqua et Archaeologica,V, 1998, p. 232-236. 25.S.A.Luca, Așezări neolitice pe valea Mureșului (I). Habitatul turdasean de la Orastie-Dealul Pemilor, în Studia Antiqua et Archaeologica,V, 1998, p. 221-225 (în colaborare cu V.Cotiuga). 26.P.Roman, Al.Paunescu, Ostrovul Corbului, București, 1996, în Studia Antiqua et Archaeologica, VI, 1999, p. 193-196.
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
înlocuită cu Cotiujeni. Primele case în sat au fost construite pe Valea Lucăcenilor. Lîngă stîncă, unde a fost și prima curte boierească. Printre primii locuitori veniți dinspre Prut a fost un răzeș pe nume Gașcu, care se ocupa cu confecționarea cotiugelor de plug. De la ele, după V. Gajos, și provine denumirea satului - Cotiujeni. De altfel, aceeași legendă cu cotiugele povestesc și locuitorii actuali al satului. În privința primei atestări, însă, cercetătorul Vladimir Nicu e de altă părere. Si părerea domniei sale, de asemenea
Cotiujeni, Briceni () [Corola-website/Science/305136_a_306465]
-
și prima curte boierească. Printre primii locuitori veniți dinspre Prut a fost un răzeș pe nume Gașcu, care se ocupa cu confecționarea cotiugelor de plug. De la ele, după V. Gajos, și provine denumirea satului - Cotiujeni. De altfel, aceeași legendă cu cotiugele povestesc și locuitorii actuali al satului. În privința primei atestări, însă, cercetătorul Vladimir Nicu e de altă părere. Si părerea domniei sale, de asemenea, e bazată pe documente. El scrie: "Sat vechi (Cotiujenii - n.n.) pe moșie boierească, atestat documentar la 8 iunie
Cotiujeni, Briceni () [Corola-website/Science/305136_a_306465]