KorAP: Find »[drukola/base=covalență & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 >

79 matches

Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055

4 NA numărul lui Avogadro; M masa moleculară a substanței; ρ densitatea substanței. Polarizabilitatea este dependentă de volumul molar prin relația: V m Polarizabilitatea crește o dată cu creșterea volumul molar și, în cazul moleculelor nepolare, este independentă de temperatură. Gradul de covalență a legăturii ionice Ionii sunt purtători de sarcini electrice și pot crea un câmp electric. Datorită câmpului electric propriu, ionii vor exercita o acțiune polarizantă asupra ionilor vecini. În același timp, sub influența câmpurilor electrice exterioare, straturile electronice proprii se

CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan (2011) [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
polarizare b) pereche de ioni între care sunt efecte de polarizare c) polarizarea dintre ioni este suficient de intensă încât legătura formată să fie considerată preponderent covalentă. Prin exercitarea acțiunii deformante cationul poate determina polarizarea anionului, crescând astfel gradul de covalență a unei legături ionice. Astfel, de la perechi de ioni perfecți, între care nu se exercită efecte de polarizare și se manifestă legătura ionică tipică, se trece la legătură ionic covalentă când între ioni se manifestă efecte de polarizare. Când aceste

CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan (2011) [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
cu sarcini egale si raze apropiate crește la trecerea de la o configurație de 2 electroni la o configurație de 8 electroni la o configurație de 18 electroni la o configurație de 18 + 2 electroni la o configurație incompletă: gradul de covalență în compușii de Hg 2+ este mult mai mare decât în compușii de Ca2+ Ionul de hidrogen, H +, protonul, are o acțiune polarizantă mare datorită volumului său neglijabil (ion punctiform), care-i permită să pătrundă cu ușurință în învelișul electronic

CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan (2011) [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
anionii cu sarcini mari (P3-, As3-) sunt ușor deformabili și formează compuși cu caracter predominant covalent cationii cu sarcini mici și înveliș electronic incomplet (Ag+, Hg2+) sunt ușor deformabili, deci vor manifesta tendința de a forma compuși cu grad de covalență important; oxoanionii simetrici sunt mai puțin polarizabili decât anionii monoatomici: NO3 < SO4 2< CO3 2<<< Cl < Br < I cationii cu raze mici si structuri de gaz rar sunt greu deformabili. Atunci când cationul are o acțiune polarizantă mare este în același

CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan (2011) [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
creșterea razei (X ioni cu configurație de 8 electroni) : AgF AgCl AgBr AgI Alb Alb alb - gălbui galben Solubil Ks = 2·10 -10 Ks = 5·10 -13 Ks = 8·10 -17 Solubil în amoniac, formează un complex Insolubil în amoniac Covalența compușilor crește de la AgF la AgI  halogenurile de bismut constituite dintr un cation cu acțiune polarizantă mare (Bi 3+ ion cu configurație de 18+ 2 electroni) și un anion a cărui polarizabilitate crește cu creșterea razei (X ioni cu configurație

CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan (2011) [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
3+ ion cu configurație de 18+ 2 electroni) și un anion a cărui polarizabilitate crește cu creșterea razei (X ioni cu configurație de 8 electroni) : BiCl3 BiI3 Incoloră verde-neagră solubilă în apă greu solubilă în apă BiI3 are gradul de covalență mai mare decât BiCl3.  halogenurile de mercur constituite dintr un cation cu acțiune polarizantă mare (Hg 2+ ion cu configurație de 18 electroni) și un anion a cărui polarizabilitate crește cu creșterea razei (X ioni cu configurație de 8 electroni

CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan (2011) [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
un anion a cărui polarizabilitate crește cu creșterea razei (X ioni cu configurație de 8 electroni) : 83 HgCl2 HgI2 Albă roșie - portocalie solubilă în apă greu solubilă în apă, solubilă în soluție de iodură de potasiu HgI2 are gradul de covalență mai mare decât HgCl2 Tipul de rețea cristalină: modificarea tipului de rețea cristalină:  AgBr cristalizează în rețeaua NaCl (c.f.c.) cu NC=6;  AgI - cristalizează în rețeaua ZnS cu NC=4, datorită creșterii polarizării, deci și gradului de covalență

CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan (2011) [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
covalență mai mare decât HgCl2 Tipul de rețea cristalină: modificarea tipului de rețea cristalină:  AgBr cristalizează în rețeaua NaCl (c.f.c.) cu NC=6;  AgI - cristalizează în rețeaua ZnS cu NC=4, datorită creșterii polarizării, deci și gradului de covalență. Lungimea legăturilor: Calculând lungimile legăturilor pentru halogenurile de argint, utilizând valorile razelor ionice din tabele (raza cationului Ag + , r +, și razele anionilor halogenură, r-), se constată diferențe tot mai mari între valorile obținute prin calcul și datele experimentale, practice, care

CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan (2011) [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
anionilor halogenură, r-), se constată diferențe tot mai mari între valorile obținute prin calcul și datele experimentale, practice, care descresc în ordinea : AgF > AgCl > AgBr > AgI Micșorarea lungimii legăturilor Ag+ Xpoate fi explicată prin creșterea polarizației, respectiv a gradului de covalență a legăturilor ionice. Proprietățile magnetice ale substanțelor Substanțele sunt constituite din nucleu și înveliș electronic, primul încărcat cu sarcini pozitive, al doilea cu sarcini negative. Electronii poartă sarcină negativă și, fiind într-o continuă mișcare în jurul nucleului, produc un câmp

CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan (2011) [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
elementele ce prezintă caracter electronegativ puternic (oxigen, sulf, halogeni dar și cu azotul și carbonul la temperaturi înalte). Reacția cu nemetalele reacția cu halogenii Al + 3 /2 X2 = AlX3 ( X = Cl, F) AlF3 - compus ionic, AlCl3 - prezintă grad ridicat de covalență (dimerizează): Cl Al Cl Cl Cl Al Cl Cl orbitale moleculare tricentrice reacția cu oxigenul 4Al + 3O2 = 2Al2O3 pulbere albă reacția cu sulful (explozivă) 2Al + 3S = Al2S3 reacția cu azotul 2Al + N2 = 2AlN reacția cu carbonul 4Al + 3C = Al4C3 Reacția

CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan (2011) [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
găsește în perioada a doua grupa a V-a principală a sistemului periodic, având configurația electronică periferică ns2np3, ceea ce imprimă caracteristicile unui element din blocul p. Atomul de azot, fără orbitali d, în structura învelișului exterior, poate forma maximum patru covalențe, ca în compușii: R N O O , NH4 +, NR4 + Cele patru covalențe pot fi realizate în diferite moduri, și anume: 3 covalențe σ și o legătură dativă: NH4 + , azotul este hibridizat sp 3 ; 3 covalențe σ și o legătură π

CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan (2011) [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
periodic, având configurația electronică periferică ns2np3, ceea ce imprimă caracteristicile unui element din blocul p. Atomul de azot, fără orbitali d, în structura învelișului exterior, poate forma maximum patru covalențe, ca în compușii: R N O O , NH4 +, NR4 + Cele patru covalențe pot fi realizate în diferite moduri, și anume: 3 covalențe σ și o legătură dativă: NH4 + , azotul este hibridizat sp 3 ; 3 covalențe σ și o legătură π: azotul este hibridizat sp2 NO3 -, R-NO2, N N 3 covalențe dintre care

CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan (2011) [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
element din blocul p. Atomul de azot, fără orbitali d, în structura învelișului exterior, poate forma maximum patru covalențe, ca în compușii: R N O O , NH4 +, NR4 + Cele patru covalențe pot fi realizate în diferite moduri, și anume: 3 covalențe σ și o legătură dativă: NH4 + , azotul este hibridizat sp 3 ; 3 covalențe σ și o legătură π: azotul este hibridizat sp2 NO3 -, R-NO2, N N 3 covalențe dintre care olegătură σ și două legături π: azotul este hibridizat sp

CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan (2011) [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
exterior, poate forma maximum patru covalențe, ca în compușii: R N O O , NH4 +, NR4 + Cele patru covalențe pot fi realizate în diferite moduri, și anume: 3 covalențe σ și o legătură dativă: NH4 + , azotul este hibridizat sp 3 ; 3 covalențe σ și o legătură π: azotul este hibridizat sp2 NO3 -, R-NO2, N N 3 covalențe dintre care olegătură σ și două legături π: azotul este hibridizat sp, la atomul de azot rămâne un dublet neparticipant care se găsește într-un

CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan (2011) [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
Cele patru covalențe pot fi realizate în diferite moduri, și anume: 3 covalențe σ și o legătură dativă: NH4 + , azotul este hibridizat sp 3 ; 3 covalențe σ și o legătură π: azotul este hibridizat sp2 NO3 -, R-NO2, N N 3 covalențe dintre care olegătură σ și două legături π: azotul este hibridizat sp, la atomul de azot rămâne un dublet neparticipant care se găsește într-un orbital molecular de nelegătură: N N C N; Azotul poate forma cu el însuși legături

CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan (2011) [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006

ca urmare a atracției electrostatice dintre ionii gazoși de sarcini opuse, Na+(g) + Cl-(g)→ Na+Cl-(s), se produce cu o mare degajare de energie, denumită energie de rețea, care determină mersul procesului. I.2.1.2. Legatura covalentă Covalența (legătura atomică sau homeopolară) se stabilește între atomi neutri prin punere în comun de electroni, rezultând o densitate maximă a norului de legătură între cei doi atomi. Caracterizată prin rigiditate și orientare în spațiu, covalența stă la baza formării a

BIOFIZICA by Servilia Oancea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
2.1.2. Legatura covalentă Covalența (legătura atomică sau homeopolară) se stabilește între atomi neutri prin punere în comun de electroni, rezultând o densitate maximă a norului de legătură între cei doi atomi. Caracterizată prin rigiditate și orientare în spațiu, covalența stă la baza formării a numeroși compuși în orice stare de agregare. Ea poate fi localizată între doi atomi dintr-o moleculă, sau delocalizată, adică policentrică (pe mai mulți atomi din moleculă). Covalența, spre deosebire de electrovalență, este o legătură adevărată. Atomii

BIOFIZICA by Servilia Oancea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
Caracterizată prin rigiditate și orientare în spațiu, covalența stă la baza formării a numeroși compuși în orice stare de agregare. Ea poate fi localizată între doi atomi dintr-o moleculă, sau delocalizată, adică policentrică (pe mai mulți atomi din moleculă). Covalența, spre deosebire de electrovalență, este o legătură adevărată. Atomii legați covalent, ocupă poziții fixe unii față de alții, formând la un loc o moleculă cu structura bine definită. Prima tratare teoretică a legăturii covalente a fost făcută de Heitler și London în cazul

BIOFIZICA by Servilia Oancea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
denumită spin. între cei doi electroni cuplați se realizează o atracție puternică și se formează un sistem stabil. Un aemenea sistem are un caracter dinamic, nu electrostatic, ca în cazul legăturii ionice. Mecanica cuantică precizează sensul fizic al valenței. O covalență este dată de o pereche de electroni cu spini cuplați (antiparaleli). Legătura covalentă se formează prin suprapunerea orbitalilor atomici. în teoria orbitalilor moleculari (TOM) covalența se interpretează ca rezultat al mișcării simultane a electronilor în câmpul tuturor nucleelor din moleculă

BIOFIZICA by Servilia Oancea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
nu electrostatic, ca în cazul legăturii ionice. Mecanica cuantică precizează sensul fizic al valenței. O covalență este dată de o pereche de electroni cu spini cuplați (antiparaleli). Legătura covalentă se formează prin suprapunerea orbitalilor atomici. în teoria orbitalilor moleculari (TOM) covalența se interpretează ca rezultat al mișcării simultane a electronilor în câmpul tuturor nucleelor din moleculă care formează geometria acesteia. Funcțiile de undă ψ , care descriu OM sunt soluții ale ecuației lui Schrodinger, care fac legătura între energia potențială, energia totală

BIOFIZICA by Servilia Oancea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
lui Schrodinger, care fac legătura între energia potențială, energia totală și poziția componentelor sistemului. Legăturile covalente formate de alți atomi se interpretează similar moleculei de hidrogen, ca rezultat al suprapunerii orbitalilor atomici ai electronilor necuplați. Un atom poate realiza atâtea covalențe câte cuplări de spin poate forma până la dobândirea unei configurații electronice stabile cu electronii cuplați. Nivelele interioare de electroni nu contribuie la formarea legăturilor ci numai la atenuarea prin efect de ecranare a atracției electrostatice a electronilor exteriori de către nucleu

BIOFIZICA by Servilia Oancea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
electronii cuplați. Nivelele interioare de electroni nu contribuie la formarea legăturilor ci numai la atenuarea prin efect de ecranare a atracției electrostatice a electronilor exteriori de către nucleu. In funcție de modul cum are loc suprapunerea orbitalilor atomici, care participă la formarea covalenței, se deosebesc mai multe tipuri de covalențe. a) Covalența de tip σ se poate forma prin: 1) Suprapunerea a doi orbitali atomici de tip s. In Fig.I.5 este prezentată formarea legăturii de tip σ prin suprapunerea orbitalilor atomici

BIOFIZICA by Servilia Oancea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
contribuie la formarea legăturilor ci numai la atenuarea prin efect de ecranare a atracției electrostatice a electronilor exteriori de către nucleu. In funcție de modul cum are loc suprapunerea orbitalilor atomici, care participă la formarea covalenței, se deosebesc mai multe tipuri de covalențe. a) Covalența de tip σ se poate forma prin: 1) Suprapunerea a doi orbitali atomici de tip s. In Fig.I.5 este prezentată formarea legăturii de tip σ prin suprapunerea orbitalilor atomici de tip s (molecula de H2). Legătura

BIOFIZICA by Servilia Oancea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
formarea legăturilor ci numai la atenuarea prin efect de ecranare a atracției electrostatice a electronilor exteriori de către nucleu. In funcție de modul cum are loc suprapunerea orbitalilor atomici, care participă la formarea covalenței, se deosebesc mai multe tipuri de covalențe. a) Covalența de tip σ se poate forma prin: 1) Suprapunerea a doi orbitali atomici de tip s. In Fig.I.5 este prezentată formarea legăturii de tip σ prin suprapunerea orbitalilor atomici de tip s (molecula de H2). Legătura σ simplă

BIOFIZICA by Servilia Oancea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
legătură covalentă, bicentrică, bielectronică. 2) Suprapunerea unui orbital de tip s cu un lob al unui orbital de tip p care este redată in (Fig.I.6) pentru molecula de H2S 3) Suprapunerea a doi orbitali de tip p. b) Covalența π se constituie ca o legătură secundară în cazurile în care după formarea legăturilor σ rămîn electroni necuplați la ambii atomi. Ea rezultă prin suprapunerea orbitalilor p, d sau f prin cîte doi lobi. în molecula de azot, de exemplu

BIOFIZICA by Servilia Oancea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]